Interesele opace ale judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu face publice declaraţiile de interese personale ale judecătorilor, deşi legislaţia îl obligă să le plaseze pe pagina sa web. Experţii insistă ca instituţia trebuie să transparentizeze interesele judecătorilor.
Legea cu privire la CSM prevede ca pe pagina web a instituţiei să fie publicate declaraţiile judecătorilor cu privire la venituri şi proprietate, dar şi declaraţiile de interese personale. În prezent însă pe site-ul CSM sunt publicate doar declaraţiile de avere, însă cele de interese ale magistraţilor nu au fost făcute publice niciodată.
Deşi juriştii au atras atenţia încă acum doi ani asupra acestei probleme, CSM nu se grăbeşte să respecte prevederile legislative. „Într-un raport din 2013 am menţionat că pagina web nu conţine anumite informaţii pe care CSM este obligat să le publice. Printre acestea sunt declaraţiile de interese ale judecătorilor şi actele de control ale CSM privind activitatea instanţelor judecătoreşti. Constatăm că informaţia lipseşte. Recomandăm CSM să publice informaţia care nu este plasată pe site, fiindcă aceasta este o obligaţie prevăzută de lege”, a menţionat Ion Guzun, jurist la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în cadrul prezentării documentului analitic „Organizarea şedinţelor şi transparenţa CSM – provocări şi perspective”.
CSM se plânge de muncă în zadar
CSM însă afirmă că scanarea declaraţiilor de interese personale presupune o muncă foarte mare, care, în opinia instituţiei, nu îşi are rostul. ”Care este sensul să publicăm aceste declaraţii? Am avut mult de muncă şi la publicarea declaraţiilor de avere, ascunderea datelor cu caracter personal, apoi plasarea lor pe site. Nu ştiu dacă vor fi publicate declaraţiile de interese personale. Am să discut cu membri CSM şi cu preşedintele şi vă voi spune care este poziţia lor. Nu am un răspuns acum”, a declarat pentru Moldova Curată Ioana Chironeţ, şefa aparatului CSM.
Menţionăm că pe site-ul CSM la rubrica „Declaraţii de avere” sunt doar declaraţiile de venituri şi proprietate ale judecătorilor de la instanţele de fond, ai celor de la curţile de apel, ai Curţii Supreme de Justiţie, dar şi ai membrilor CSM. Aici sunt publicate declaraţiile din anul 2008 şi până în anul 2014. Declaraţiile de interese lipsesc însă.
Ca şi în declaraţia de avere, în cea de interese personale subiectul indică pe propria răspundere informaţii privind activităţile profesionale retribuite; calitatea de fondator sau de membru în organele de conducere, administrare, revizie sau control în cadrul unor organizaţii necomerciale sau partide politice; calitatea de asociat sau acţionar al unui agent economic, al unei instituţii de credit, organizaţii de asigurare sau instituţii financiare. Totodată în declaraţia de interese personale sunt menţionate şi relaţiile declarantului cu organizaţiile internaţionale.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Judecători cu apartamente de pomană
Pe parcursul ultimilor cinci ani (2012-2017), din bugetul municipiului Chișinău au fost alocați peste 127 de milioane de lei pentru asigurarea cu apartamente a unor persoane care au dat Primăria în judecată cerând locuințe sau pentru încheierea cu aceasta a unor tranzacții de împăcare. Printre beneficiari de astfel de apartamente, dar și de bani, sunt și magistrați. Unii, deși au primit apartamente gratuite din fondul locativ al municipiului Chișinău, s-au îmbogățit între timp și cu alte locuințe: unele achiziționate la prețuri preferențiale, alte - cumpărate la preț de piață. Sunt și judecători care au părăsit sistemul judecătoresc la scurt timp după ce s-au pricopsit cu apartamente gratuite în Capitală.
Acasă soţ şi soţie, la primărie angajator şi angajată
Iurie Buga, primarul comunei Micleşti din raionul Criuleni, continuă să lucreze cu soţia sa, care este contabilă la primărie. Deşi membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au examinat acest caz cu doi ani în urmă și au clasat cauza, totuși experții anticorupție spun că la mijloc ar putea fi un conflict de interese, deoarece primarul este autoritatea în subordinea căruia se află angajaţii primăriei.
Președintele raionului Ocnița a lăsat propria afacere î...
Președintele raionului Ocnița, socialistul Vasili Romaniuc, vine într-o funcție publică de la conducerea unei afaceri de milioane de lei. El deține împreună cu soția și cu un fiu întreprinderea ”Petrol Prestigiu”, care are o stație PECO și desfășoară activități în agricultură. În trecut, întreprinderea a fost implicată într-un scandal, legat de arendarea a 150 de hectare de livadă în satul Ocnița.
Dispersarea competenţelor de testare a integrităţii pro...
Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a elaborat recent un proiect de lege pentru modificarea unui şir de acte legislative (Legea privind testarea integrităţii profesionale, Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei, Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public, Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie etc.) cu scopul de a înlătura neconcordanţele dintre Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale cu alte legi. Adiţional, autorii au argumentat că acest proiect derivă şi din necesitatea implementării unor acţiuni din Strategia Naţională Anticorupţie.
Viorel Morari: Mi-am stabilit un termen: până la 1 augu...
Procurorul Anticorupție, Viorel Morari, ales recent pentru un mandat de 5 ani, a vorbit, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, despre cum planifică să reorganizeze Procuratura Anticorupţie şi despre angajarea unor noi procurori. El a declarat că accederea în funcţia de Procuror Anticorupţie este o provocare profesională şi că îşi acordă termenul de până la 1 august 2016 pentru a obţine primele rezultate. „În caz contrar, eu primul o să-mi pun întrebarea dacă este cazul să mă mențin în funcție după 1 august”, a adăugat Viorel Morari.