Profil candidat: Constantin Boeștean

Arhiva 31 ianuarie 2019 2779

Integritate în activitatea politică



Constantin Boeștean (57 de ani) este colonel de poliție în rezervă și conferențiar universitar. Predă la Universitatea de Educație Fizică și Sport. Pe parcursul carierei sale, a deținut mai multe funcții în cadrul Ministerului de Interne, iar o perioadă de peste un an (2006 – 2007) a deținut funcția de rector/comandant al Academiei de Poliție ”Ștefan cel Mare”.

Nu deținem dovezi despre faptul dacă Constantin Boeștean a făcut parte dintr-un alt partid politic până la PPDA. În 2015, el a candidat din partea Blocului ”Platforma Popular Europeană din Moldova -  Iurie Leancă” la funcția de consilier municipal Chișinău, pe locul 36, ultimul de pe listă. În acea campanie, Boeșteanu era prezentat drept neafiliat politic.

La alegerile parlamentare din 2019 candidează atât pe lista națională a Blocului ACUM (poziția 25), cât și pe o circumscripție uninominală: nr. 42 Cantemir.

Integritate în gestionarea averii și intereselor personale

Constantin Boeștean este fondatorul unei companii de pază, Proivis SRL, fondată în 2010. Potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat, partenerul de afaceri al lui Boeștean (66%) în această companie este fostul premier Vasile Tarlev (34%). Compania este înregistrată pe adresa  str. Vlaicu Pârcălab 63. Inițial, la creare, compania a avut trei fondatori. Cel de-al treilea, Eugeniu Purcica, a fost anterior reprezentant la CEC al Blocului Șelin-Formuzal.

Contactat de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat, Boeștean a confirmat că este partener în această companie cu fostul premier, dar afirmă că SRL-ul nu a activat nicio zi, din cauza lipsei resurselor finanaciare. ”Noi ne gândim să închidem compania. Nu a activat nicio zi. Purcica s-a retras mai demult din companie. Îl cunosc de atunci când ne-am asociat”, ne-a declarat candidatul, precizând că nu îl leagă nicio relație specială nici de Tarlev, nici de Purcica.

Din 2011, Boeștean nu mai deține o funcție publică, de aceea nu a fost subiect al declarațiilor de avere și interese. În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, Constantin Boeștean arată că în ultimii doi ani a avut un venit de la Universitatea de Educație Fizică și Sport, acolo unde presă, de 143 215 lei, iar din pensie a avut un venit mai mare – 194 052 de lei. Candidatul deține 6 terenuri agricole, pe care le-a moștenit, prin testament, în anul 2013. Tot atunci a moștenit și o casă. Constantin Boeștean mai declară că deține două apartamente: unul dobândit prin privatizare în anul 1997, iar altul dobândit în 2004 în baza unui contract de investiții.

Familia candidatului deține și două mașini: un Mercedes E220, fabricat în anul 2002 și cumpărat în 2006 cu 195 000 de lei, și un Ford Fiesta din 2011, cumpărat în 2012 cu 165 000 de lei.  

Integritate în exercitarea funcției publice

Constantin Boeștean este vicepreședinte al Asociației veteranilor războiului din Afganistan.

În perioada guvernării comuniste și până în 2011 a deținut funcția de şef al Direcţiei instruire şi educaţie, Ministerul Afacerilor Interne. În martie 2011,  s-a concediat benevol din MAI.

Ulterior, Boeștean a activat în calitate de şef de catedră protecţie, pază şi securitate, la Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport. În 2015, el a fost eliberat din funcție pe motiv că nu ar fi promovat concursul pentru funcția de șef de catedră. Boeștean a contestat în instanță decizia de concediere, argumentând că concursul ar fi fost fraudat. Judecătorii de la instanța de fond și Curtea de Apel însă nu i-au dat dreptate.

Cazier judiciar

În ultimii ani, Boeștean a avut câteva incidente cu oamenii legii. În august 2016, a fost reținut de pe motiv că s-ar fi aflat beat la volan. Polițiștii au comunicat presei că Boeștean a refuzat să treacă testul de alcoolemie și s-ar fi ales cu dosar penal. Cu toate acestea, contactat de reporterii Campaniei pentru un Parlament Curat, serviciul de presă al Procuraturii Generale ne-a informat că nu a putut identifica un asemenea dosar în cadrul Procuraturii. În instanțele de judecată un astfel de dosar tot nu a ajuns.

Boeștean spune că nici nu a fost pornit un dosar penal, cazul soluționându-se cu o amendă de o mie de lei pe care a plătit-o atunci.

”Nu aveau cum să îmi deschidă dosar penal. Eu nu am încălcat nicio normă legală. Nu băusem nimic. Era ziua mea de naștere și ei s-au așteptat că eu voi bea și au vrut să mă prindă. Dar eu nu am băut. Am refuzat să trec alcooltestul pentru că era sub demnitatea mea, nu puteam să le permit să încerce să mă discrediteze”, a spus Boeștean.

În 2017, Direcţia Generală Ordine Publică a IGP a MAI i-a adresat o scrisoare lui Boeșteanu prin care îl informează că îi este suspendat dreptul de deţinere, de port sau de folosire a armelor. La 15 septembrie, la domiciliul lui Boeşteanu au descins trei angajaţi ai Inspectoratului Naţional de Poliţie, sectorul Râşcani, care au somat proprietarul să predea arma. Ulterior, Boeștean a contestat în judecată decizia MAI, dar cererea sa a fost respinsă de prima instanță.

Bodeștean explică faptul că MAI i-a suspendat atunci dreptul de deținere și port a armei din cauza unui dosar penal în care figurează și astăzi în calitate de învinuit.

Este vorba despre un dosar din 2016, deschis urmare a unei plângeri depuse de un jurnalist care l-a acuzat pe Boeștean și alți reprezentanți ai PPDA că i-ar fi împiedicat activitatea în timpul unui protest. Candidatul susține că ”este un dosar politic” și că din acest motiv în ultimii doi ani ancheta nu ar fi avansat deloc.  

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Eurodeputații așteaptă reformarea CNI și CNA

La reuniunea Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova, desfășurată la 15 martie la Bruxelles, primul ministru Pavel Filip a fost întrebat de către europarlamentari cum actualul Executiv își propune să combată corupția din țară și cum va fi elucidată frauda din sistemul bancar. De asemenea, eurodeputații au fost interesați să afle dacă și cum vor fi reformate Comisia Națională de Integritate și Centrul Național Anticorupție. Premierul nu a dat un răspuns exact, menționând că acest punct este o prioritate a actualei guvernări.

17 martie 2016
1491
Arhiva

Cum au fost pedepsiți funcționarii care s-au îmbogățit...

În prezentul articol mi-am propus să abordez instituţia îmbogăţirii ilicite prin prisma experienței altor state. Incontestabil, implementarea acesteia în ţara noastră ar asigura un plus de valoare activității Comisiei Naționale de Integritate şi ar constitui unul dintre cele mai importante instrumente de prevenire şi combatere a fenomenului corupţiei.

02 septembrie 2013
1688
Arhiva

profil candidat: Vladimir Andronachi

Integritatea în activitatea politică

19 ianuarie 2019
2042
Arhiva

Profil candidat: Irina Lozovan

Integritatea în activitatea politică

20 ianuarie 2019
2561
Arhiva

Echipament de circa zece milioane de lei, stocat în dep...

Un set de echipament necesar pentru realizarea expertizei genetice, cumpărat de Centrul de Medicină Legală cu trei ani în urmă cu 9.8 milioane de lei, zace şi acum împachetat în depozit. Motivul - a fost cumpărat fără să fi fost planificat un spaţiu pentru amenajarea unui laborator.

04 ianuarie 2017
1440
Arhiva

Reparaţia Judecătoriei Orhei, soldată cu dosar penal

O companie care a reparat sediul Judecătoriei Orhei a ajuns în vizorul procurorilor după ce a cerut pentru renovare un milion de lei, iar angajaţii Inspecţiei Financiare, subordonată Ministerului Finanţelor, au constatat mai multe abateri de la normele legale. Bunăoară, controlorii au stabilit că circa 425.000 de lei au fost trecuţi neîntemeiat la capitolul cheltuieli. Oamenii legii au pornit urmărirea penală în baza articolului 190, aliniat 5, din Codul Penal – escrocheria, în baza raportului inspectorilor. Deşi procurorii ne-au asigurat că administraţia judecătoriei nu poartă vreo vină, documentul arată că şi şefii instanţei au comis încălcări.

17 noiembrie 2014
1912