Profil candidat: Constantin Boeștean
Integritate în activitatea politică
Constantin Boeștean (57 de ani) este colonel de poliție în rezervă și conferențiar universitar. Predă la Universitatea de Educație Fizică și Sport. Pe parcursul carierei sale, a deținut mai multe funcții în cadrul Ministerului de Interne, iar o perioadă de peste un an (2006 – 2007) a deținut funcția de rector/comandant al Academiei de Poliție ”Ștefan cel Mare”.
Nu deținem dovezi despre faptul dacă Constantin Boeștean a făcut parte dintr-un alt partid politic până la PPDA. În 2015, el a candidat din partea Blocului ”Platforma Popular Europeană din Moldova - Iurie Leancă” la funcția de consilier municipal Chișinău, pe locul 36, ultimul de pe listă. În acea campanie, Boeșteanu era prezentat drept neafiliat politic.
La alegerile parlamentare din 2019 candidează atât pe lista națională a Blocului ACUM (poziția 25), cât și pe o circumscripție uninominală: nr. 42 Cantemir.
Integritate în gestionarea averii și intereselor personale
Constantin Boeștean este fondatorul unei companii de pază, Proivis SRL, fondată în 2010. Potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat, partenerul de afaceri al lui Boeștean (66%) în această companie este fostul premier Vasile Tarlev (34%). Compania este înregistrată pe adresa str. Vlaicu Pârcălab 63. Inițial, la creare, compania a avut trei fondatori. Cel de-al treilea, Eugeniu Purcica, a fost anterior reprezentant la CEC al Blocului Șelin-Formuzal.
Contactat de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat, Boeștean a confirmat că este partener în această companie cu fostul premier, dar afirmă că SRL-ul nu a activat nicio zi, din cauza lipsei resurselor finanaciare. ”Noi ne gândim să închidem compania. Nu a activat nicio zi. Purcica s-a retras mai demult din companie. Îl cunosc de atunci când ne-am asociat”, ne-a declarat candidatul, precizând că nu îl leagă nicio relație specială nici de Tarlev, nici de Purcica.
Din 2011, Boeștean nu mai deține o funcție publică, de aceea nu a fost subiect al declarațiilor de avere și interese. În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, Constantin Boeștean arată că în ultimii doi ani a avut un venit de la Universitatea de Educație Fizică și Sport, acolo unde presă, de 143 215 lei, iar din pensie a avut un venit mai mare – 194 052 de lei. Candidatul deține 6 terenuri agricole, pe care le-a moștenit, prin testament, în anul 2013. Tot atunci a moștenit și o casă. Constantin Boeștean mai declară că deține două apartamente: unul dobândit prin privatizare în anul 1997, iar altul dobândit în 2004 în baza unui contract de investiții.
Familia candidatului deține și două mașini: un Mercedes E220, fabricat în anul 2002 și cumpărat în 2006 cu 195 000 de lei, și un Ford Fiesta din 2011, cumpărat în 2012 cu 165 000 de lei.
Integritate în exercitarea funcției publice
Constantin Boeștean este vicepreședinte al Asociației veteranilor războiului din Afganistan.
În perioada guvernării comuniste și până în 2011 a deținut funcția de şef al Direcţiei instruire şi educaţie, Ministerul Afacerilor Interne. În martie 2011, s-a concediat benevol din MAI.
Ulterior, Boeștean a activat în calitate de şef de catedră protecţie, pază şi securitate, la Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport. În 2015, el a fost eliberat din funcție pe motiv că nu ar fi promovat concursul pentru funcția de șef de catedră. Boeștean a contestat în instanță decizia de concediere, argumentând că concursul ar fi fost fraudat. Judecătorii de la instanța de fond și Curtea de Apel însă nu i-au dat dreptate.
Cazier judiciar
În ultimii ani, Boeștean a avut câteva incidente cu oamenii legii. În august 2016, a fost reținut de pe motiv că s-ar fi aflat beat la volan. Polițiștii au comunicat presei că Boeștean a refuzat să treacă testul de alcoolemie și s-ar fi ales cu dosar penal. Cu toate acestea, contactat de reporterii Campaniei pentru un Parlament Curat, serviciul de presă al Procuraturii Generale ne-a informat că nu a putut identifica un asemenea dosar în cadrul Procuraturii. În instanțele de judecată un astfel de dosar tot nu a ajuns.
Boeștean spune că nici nu a fost pornit un dosar penal, cazul soluționându-se cu o amendă de o mie de lei pe care a plătit-o atunci.
”Nu aveau cum să îmi deschidă dosar penal. Eu nu am încălcat nicio normă legală. Nu băusem nimic. Era ziua mea de naștere și ei s-au așteptat că eu voi bea și au vrut să mă prindă. Dar eu nu am băut. Am refuzat să trec alcooltestul pentru că era sub demnitatea mea, nu puteam să le permit să încerce să mă discrediteze”, a spus Boeștean.
În 2017, Direcţia Generală Ordine Publică a IGP a MAI i-a adresat o scrisoare lui Boeșteanu prin care îl informează că îi este suspendat dreptul de deţinere, de port sau de folosire a armelor. La 15 septembrie, la domiciliul lui Boeşteanu au descins trei angajaţi ai Inspectoratului Naţional de Poliţie, sectorul Râşcani, care au somat proprietarul să predea arma. Ulterior, Boeștean a contestat în judecată decizia MAI, dar cererea sa a fost respinsă de prima instanță.
Bodeștean explică faptul că MAI i-a suspendat atunci dreptul de deținere și port a armei din cauza unui dosar penal în care figurează și astăzi în calitate de învinuit.
Este vorba despre un dosar din 2016, deschis urmare a unei plângeri depuse de un jurnalist care l-a acuzat pe Boeștean și alți reprezentanți ai PPDA că i-ar fi împiedicat activitatea în timpul unui protest. Candidatul susține că ”este un dosar politic” și că din acest motiv în ultimii doi ani ancheta nu ar fi avansat deloc.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
ATENŢIE! Webinar la tema accesului la informaţia de int...
Alianţa pentru o Românie Curată (www.romaniacurata.ro) şi Iniţiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public din Republica Moldova (www.moldovacurata.md) vă invită să vă înscrieţi la cel de-al doilea webinar la tema accesului la informaţia de interes public care va avea loc la 22 IULIE 2015, ORA 11.00.
Curtea Constituţională: Informaţiile despre utilizarea...
Funcționarii unei instituții publice care refuză să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru sunt obligați să demonstreze că divulgarea datelor pune în pericol securitatea statului și a cetățenilor. Decizia aparține Curții Constituţionale și a fost luată luni, 22 iunie. Magistrații au explicat că dreptul la informație poate fi restrâns doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protejarea cetățenilor sau asigurarea securităţii naţionale, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.
CEC nu va publica declarațiile de avere ale candidațilo...
La alegerile locale din acest an, Comisia Electorală Centrală (CEC) nu va publica declarațiile de avere și interese personale ale candidaților la funcțiile de primar și consilier local. Motivul - sunt prea mulți candidați și instituția nu are capacitatea operațională de a prelucra declarațiile și de a le plasa online. Jurnaliștii spun că lipsa declarațiilor de avere le îngreunează munca și privează alegătorii de posibilitatea de a se informa în special despre candidații puțin cunoscuți opiniei publice.
Un nou membru al Consiliului de Integritate al ANI – Vi...
Consiliul de Integritate (CI), care va alege președintele și vice-președintele viitoarei Autorități Naționale de Integritate (ANI), are încă un membru desemnat. Este vorba despre președintele Consililui Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, numit în această funcție de instituția pe care o conduce, la ședința din 6 septembrie 2016.
Primăriţa din Negreşti nu vrea ca să afle o ţară întrea...
Primăriţa comunei Negreşti din raionul Străşeni şi-a angajat fiica în funcţia de bibliotecar în cadrul bibliotecii din localitate, iar Comisia Naţională de Integritate (CNI) a iniţiat un control în legătură cu acest caz. Zinaida Panainte afirmă însă că fiica sa nu este funcţionar public şi nu e cazul unui control „ca să o ştie ţara întreagă”.
Președintele raionului Basarabeasca: cu 11 clase absolv...
Raionul Basarabeasca este condus de un tânăr în vârstă de 28 de ani, socialistul Piotr Pușcari, care a absolvit doar 11 clase și nu are o profesie. Pușcari spune că urmează să se înscrie pentru a susține bacalaureatul, chiar dacă afirmă că lipsa studiilor nu are nicio importanță în munca sa: ”Important e să fii un manager bun și oamenii să simtă rezultatele”.
