Profil candidat: Constantin Boeștean

Arhiva 31 ianuarie 2019 3351

Integritate în activitatea politică



Constantin Boeștean (57 de ani) este colonel de poliție în rezervă și conferențiar universitar. Predă la Universitatea de Educație Fizică și Sport. Pe parcursul carierei sale, a deținut mai multe funcții în cadrul Ministerului de Interne, iar o perioadă de peste un an (2006 – 2007) a deținut funcția de rector/comandant al Academiei de Poliție ”Ștefan cel Mare”.

Nu deținem dovezi despre faptul dacă Constantin Boeștean a făcut parte dintr-un alt partid politic până la PPDA. În 2015, el a candidat din partea Blocului ”Platforma Popular Europeană din Moldova -  Iurie Leancă” la funcția de consilier municipal Chișinău, pe locul 36, ultimul de pe listă. În acea campanie, Boeșteanu era prezentat drept neafiliat politic.

La alegerile parlamentare din 2019 candidează atât pe lista națională a Blocului ACUM (poziția 25), cât și pe o circumscripție uninominală: nr. 42 Cantemir.

Integritate în gestionarea averii și intereselor personale

Constantin Boeștean este fondatorul unei companii de pază, Proivis SRL, fondată în 2010. Potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat, partenerul de afaceri al lui Boeștean (66%) în această companie este fostul premier Vasile Tarlev (34%). Compania este înregistrată pe adresa  str. Vlaicu Pârcălab 63. Inițial, la creare, compania a avut trei fondatori. Cel de-al treilea, Eugeniu Purcica, a fost anterior reprezentant la CEC al Blocului Șelin-Formuzal.

Contactat de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat, Boeștean a confirmat că este partener în această companie cu fostul premier, dar afirmă că SRL-ul nu a activat nicio zi, din cauza lipsei resurselor finanaciare. ”Noi ne gândim să închidem compania. Nu a activat nicio zi. Purcica s-a retras mai demult din companie. Îl cunosc de atunci când ne-am asociat”, ne-a declarat candidatul, precizând că nu îl leagă nicio relație specială nici de Tarlev, nici de Purcica.

Din 2011, Boeștean nu mai deține o funcție publică, de aceea nu a fost subiect al declarațiilor de avere și interese. În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, Constantin Boeștean arată că în ultimii doi ani a avut un venit de la Universitatea de Educație Fizică și Sport, acolo unde presă, de 143 215 lei, iar din pensie a avut un venit mai mare – 194 052 de lei. Candidatul deține 6 terenuri agricole, pe care le-a moștenit, prin testament, în anul 2013. Tot atunci a moștenit și o casă. Constantin Boeștean mai declară că deține două apartamente: unul dobândit prin privatizare în anul 1997, iar altul dobândit în 2004 în baza unui contract de investiții.

Familia candidatului deține și două mașini: un Mercedes E220, fabricat în anul 2002 și cumpărat în 2006 cu 195 000 de lei, și un Ford Fiesta din 2011, cumpărat în 2012 cu 165 000 de lei.  

Integritate în exercitarea funcției publice

Constantin Boeștean este vicepreședinte al Asociației veteranilor războiului din Afganistan.

În perioada guvernării comuniste și până în 2011 a deținut funcția de şef al Direcţiei instruire şi educaţie, Ministerul Afacerilor Interne. În martie 2011,  s-a concediat benevol din MAI.

Ulterior, Boeștean a activat în calitate de şef de catedră protecţie, pază şi securitate, la Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport. În 2015, el a fost eliberat din funcție pe motiv că nu ar fi promovat concursul pentru funcția de șef de catedră. Boeștean a contestat în instanță decizia de concediere, argumentând că concursul ar fi fost fraudat. Judecătorii de la instanța de fond și Curtea de Apel însă nu i-au dat dreptate.

Cazier judiciar

În ultimii ani, Boeștean a avut câteva incidente cu oamenii legii. În august 2016, a fost reținut de pe motiv că s-ar fi aflat beat la volan. Polițiștii au comunicat presei că Boeștean a refuzat să treacă testul de alcoolemie și s-ar fi ales cu dosar penal. Cu toate acestea, contactat de reporterii Campaniei pentru un Parlament Curat, serviciul de presă al Procuraturii Generale ne-a informat că nu a putut identifica un asemenea dosar în cadrul Procuraturii. În instanțele de judecată un astfel de dosar tot nu a ajuns.

Boeștean spune că nici nu a fost pornit un dosar penal, cazul soluționându-se cu o amendă de o mie de lei pe care a plătit-o atunci.

”Nu aveau cum să îmi deschidă dosar penal. Eu nu am încălcat nicio normă legală. Nu băusem nimic. Era ziua mea de naștere și ei s-au așteptat că eu voi bea și au vrut să mă prindă. Dar eu nu am băut. Am refuzat să trec alcooltestul pentru că era sub demnitatea mea, nu puteam să le permit să încerce să mă discrediteze”, a spus Boeștean.

În 2017, Direcţia Generală Ordine Publică a IGP a MAI i-a adresat o scrisoare lui Boeșteanu prin care îl informează că îi este suspendat dreptul de deţinere, de port sau de folosire a armelor. La 15 septembrie, la domiciliul lui Boeşteanu au descins trei angajaţi ai Inspectoratului Naţional de Poliţie, sectorul Râşcani, care au somat proprietarul să predea arma. Ulterior, Boeștean a contestat în judecată decizia MAI, dar cererea sa a fost respinsă de prima instanță.

Bodeștean explică faptul că MAI i-a suspendat atunci dreptul de deținere și port a armei din cauza unui dosar penal în care figurează și astăzi în calitate de învinuit.

Este vorba despre un dosar din 2016, deschis urmare a unei plângeri depuse de un jurnalist care l-a acuzat pe Boeștean și alți reprezentanți ai PPDA că i-ar fi împiedicat activitatea în timpul unui protest. Candidatul susține că ”este un dosar politic” și că din acest motiv în ultimii doi ani ancheta nu ar fi avansat deloc.  

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Vicepreşedintele raionului Cimişlia deţine concomitent...

De trei ani, vicepreşedintele raionului Cimişlia, Gheorghe Netedu, face parte din conducerea a două instituţii: una publică, în cadrul Consiliului raional Cimişlia, şi alta de administrator al firmei care îi aparține. Comisia Naţională de Integritate a stabilit că demnitarul ar fi trebuit să renunţe la una din aceste funcţii, întrucât ele sunt incompatibile. Gheorghe Netedu susţine că va ataca în judecată actul CNI.

04 septembrie 2014
2390

Profil candidat: Alexandru Slusari

Integritatea în activitatea politică

19 ianuarie 2019
2552

Doi deputaţi şi trei judecători, din nou în vizorul CNI

În şedinţa de joi, 3 octombrie 2013, a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), vor fi examinate declaraţiile de avere depuse de către doi deputaţi şi trei judecători. Astfel, pe numele deputaţilor Vladimir Hotineanu şi al lui Nicolae Juravschi vor fi emise acte de iniţiere a controlului averilor acestora. Acte de constatare privind eventualele încălcări efectuate în timpul declarării proprietăţilor vor fi emise pe numele magistraţilor: Tudor Micu, judecător al Curţii de Apel Chişinău; Liuba Pruteanu, vicepreşedinte al Judecătoriei sectorului Buiucani al municipiul Chşinău şi Nicolae Gordilă, judecător al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ).

03 octombrie 2013
1980
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Chiar dacă am decizia definitivă a instanței de judecat...

Întrebare: Sunt locuitoare a mun. Bălți și timp de mai mulți ani am lucrat la o întreprindere locală. În anul 2012, la această întreprindere a început procesul de insolvabilitate, iar angajații au fost disponibilizați.  Din această cauză nu mi-a fost achitat salariul în sumă de 15 000 de lei.  Deși am cerut de nenumărate ori să fie achitată restanța salarială, solicitarea nu a fost satisfăcută. În situația respectivă, am acționat întreprinderea în judecată și am câștigat definitiv procesul chiar în prima instanță, deoarece partea vizată nu a contestat decizia instanței de fond. La scurt timp am prezentat executorului judecătoresc decizia instanței de judecată. Deși au trecut mai mult de doi ani de atunci, problema așa și nu a fost soluționată. Executorul judecătoresc mi-a comunicat că nu poate executa decizia, deoarece este o procedură mai complicată și necesită mai mult timp. Cum să procedez?

23 martie 2018
2554

O angajată a Procuraturii Generale, trimisă de CNI la P...

Un control inițiat din oficiu de către Comisia Națională de Integritate (CNI) a scos la iveală faptul că Victoria Găulică, specialist-principal în cadrul Secției control al urmăririi penale și asistență metodică a Procuraturii Generale, a omis din declarația de avere pentru anul 2014 o serie de bunuri. Comisia a constatat și o diferență vădită dintre venituri și bunurile dobândite în acel an. Soțul Victoriei Găulică, care este avocat, și care a reprezentat-o în fața membrilor CNI, susține însă că omisiunile sunt o consecință a unor erori și a unor circumstanțe speciale. 

17 aprilie 2016
2101

Candidatul desemnat la funcţia de Prim-ministru se esch...

La 19 ianuarie 2016, reprezentanţii societăţii civile au avut o întâlnire cu candidatul desemnat la funcţia de Prim-ministru, Pavel Filip, în cadrul căreia acesta şi-a exprimat disponibilitatea de a semna, împreună cu noul Cabinet de Miniştri desemnat, Declaraţia de integritate, elaborată de societatea civilă. La câteva ore după întrevedere, juriştii lui Pavel Filip au expediat în adresa societăţii civile propria variantă a Declaraţiei de integritate care seamănă mai mult cu o promisiune, decât cu o Declaraţie de integritate.

20 ianuarie 2016
1845