Profil candidat: Ghenadie Panciuc
Integritatea în activitatea politică
Om de afaceri din Edineț, Ghenadie Panciuc este implicat în politică de mai mulți ani, fiind membru al Mișcării Ravnopravie. În anul 2014, Ghenadie Panciuc candida la alegerile parlamentare din 30 noiembrie pe lista Mișcării Ravnopravie, indicând că este membru al mișcării politice. În 2016, formațiunea a fost preluată de Ilan Șor și și-a schimbat denumirea în Partidul Șor, astfel Panciuc a ajuns membru al acestei formațiuni. Din iulie 2018 este reprezentant împuternicit al Partidului Șor în Edineț. La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Panciuc a fost desemnat candidat al Partidului Șor pe circumscripția nr 3, Edineț.
În timpul campaniei electorale pentru alegerile din 24 februarie 2019, Panciuc a fost surprins de reporterii TV8 în timp ce oferea cadouri susținătorilor partidului la evenimentul de lansare oficială în campanie a candidaturii sale. Cei prezenți la eveniment au primit câte o pungă cu materiale promoționale și un ceas. Panciuc a declarat jurnaliștilor că ceasul nu este o formă de mituire, ci un suvenir, iar legislația electorală nu a fost încălcată. În cadrul evenimentului, reporterul TV8 a fost bruscat și insultat de susținătorii candidatului.
Integritate în declararea averii
Ghenadie Panciuc este om de afaceri. El și familia sa dețin un SRL, Pangar-Nord, care are drept genuri de activitate administrarea restaurantelor și comerțul produselor alimentare și al băuturilor alcoolice. În 2017-2018, compania le-a adus soților Panciuc venituri de 79 de mii de lei din salariu și alți 91 de mii de lei din activitatea companiei.
De asemenea, Panciuc este fondator al Gospodăriei Țărănești Panciuc Ghenadie, care i-a adus în ultimii doi ani venituri de aproape 38.000 de lei.
Panciuc deține în proprietate două terenuri agricole de peste 1,7 ha, 7 ari de teren pentru construcții obținuți în folosință de la Consiliul local Edineț, în 2011, și alți 33 ha de teren pentru construcții, procurat în 2001 de SRL Pangar-Nord. Pe acest teren este amplasată o construcție de 651 de metri pătrați, estimată de proprietar, împreună cu terenul, la prețul de aproape 900 de mii de lei. De asemenea, soții Panciuc dețin un apartament de 68,3 m.p., procurat în 2003 și estimat la prețul de 91 de mii de lei. Toate aceste bunuri și venituri sunt indicate în declarația de venituri pentru ultimii doi ani, depusă de candidat la CEC în campania electorală 2019.
Panciuc mai indică în declarațiw două automobile: un VAZ 2107 procurat în 1997, procurat cu 2000 dolari și un Audi Q5, din 2009, procurat în 2016 cu 20.000 euro. Soții Panciuc au contractate 2 credite bancare, unul din 2013 de 200.000 de lei, pe care trebuie să le întoarcă până în 2023, și un credit din 2016 de 17.000 dolari, care va fi restituit până în 2021.
Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid
Nu există informații despre eventuale încălcări admise de către candidat în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid.
Cazier judiciar
Nu au fost depistate procese de judecată cu implicarea lui Ghenadie Panciuc, în schimb compania sa GȚ Panciuc Ghenadie a fost atacată în judecată de către Inspectoratul Fiscal Edineț pentru că ar fi folosit blanchete de documente primare străine pentru livrarea a 27400 kg de folarea soarelui, în valoare de 200.000 de lei. Compania a pierdut procesul la Curtea Supremă de Justiție.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Astăzi este ultima zi de depunere a declaraţiilor la CN...
La 20 aprilie, adică astăzi, este data limită când Comisia Naţională de Integritate (CNI) mai poate primi declaraţiile de venituri şi proprietate şi de interese personale pentru anul 2015. Până astăzi, la CNI erau depuse circa 72 de mii de declaraţii.
Depunerea declaraţiilor de avere: instrument eficient d...
În statele membre ale Uniunii Europene precum Polonia şi Letonia, declararea averilor de către persoanele cu funcţii de răspundere este o practică ce contribuie la responsabilizarea demnitarilor şi funcţionarilor publici. Primarul oraşului Lublin din Polonia şi directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia susţin că procesul de declarare a averilor facilitează depistarea posibilelor cazuri de îmbogăţire ilicită, de conflicte de interese, de incompatibilitate, precum și descoperirea și investigarea actelor de corupţie în sectorul public. Aceste practici au fost explicate în exclusivitate pentru Moldova Curată de către cei doi oficiali.
Interesele filantropice ale preşedintelui raionului Cah...
Două fundaţii creştine administrate de către familia preşedintelui raionului Cahul, Ion Groza, au luat în arendă, doi ani la rând, tabăra pentru odihna copiilor „Romantica”, amplasată în satul Moscovei. Atunci Ion Groza era consilier local. El susţine că fundaţiile au decis să ia în locaţiune tabăra pentru a le oferi sejururi gratuite elevilor din familii social-vulnerabile şi nu ar fi vorba despre vreun interes personal.
Poliția de Frontieră refuză să divulge numele „operato...
Datele despre traversarea frontierei și plecarea în Italia a tinerei care a acuzat de neglijență medicii de la Centrul Mamei și Copilului nu au fost furnizate de către Poliția de Frontieră, ci de către un „operator extern”, care are acces la Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră (SIIPF). Asta susține conducerea Poliției de Frontieră, solicitată de Moldova Curată. Instituția nu divulgă însă numele acestui „operator extern”, invocând ”lipsa unui substrat factologic suficient”.