INTERVIU: Ambasadorul Letoniei la Chișinău, Uldis Mikuts: „Alegerile sunt un instrument pentru cetățeni să aprecieze cine dintre politicieni este onest și transparent și corect în acțiuni, și cine nu”

Ambasadorul Letoniei la Chișinău, Uldis Mikuts, a oferit un interviu pentru MoldovaCurata.md, în care a vorbit despre necesitatea implementării reformelor bazate pe Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, mai ales a celor din domeniul justiției și al sectorului de integritate. El și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu examinarea lentă în justiția moldovenească a dosarelor legate de frauda bancară, ce afectează în mod semnificativ imaginea Republicii Moldova și atractivitatea ei pentru investitorii străini.

Republica Moldova este în pragul unor alegeri parlamentare anticipate, despre care se afirmă că ar fi extrem de importante și determinante în ceea ce privește dezvoltarea și reformarea statului. Ce schimbări sunt necesare după alegerea unui nou Parlament la Chișinău?

În primul rând, vreau să accentuez faptul că Letonia a sprijinit întotdeauna și continuă să sprijine Republica Moldova în parcursul său european și integrarea ei în Uniunea Europeană. Așteptarea noastră este că implementarea deplină a Acordului de Asociere va continua în mod activ, precum și angajamentele de a implementa reforme bazate pe acest Acord. Sunt mai multe domenii  –  reforma justiției, consolidarea statului de drept, lupta împotriva corupției, lupta împotriva economiei din umbră, dezvoltarea economică – toate acestea sunt acțiuni prioritare. Considerăm că un progres semnificativ în aceste domenii rămâne esențial. În întregime, considerăm că după alegerile parlamentare Moldova trebuie să fie consecventă în implementarea reformelor.

Reforma justiției și cea a sectorului de integritate reprezintă o recomandare expresă a partenerilor europeni de dezvoltare ai Republicii Moldova. Cât de stringente și cât de importante sunt acestea și cum ar trebui implementate?

Suntem de părere că, într-adevăr, sunt necesare rezultate tangibile în promovarea statului de drept și în combaterea corupției. În aceste domenii facem îndemnuri să fie majorate eforturile, în reformele din domeniul justiției, care trebuie să se bazeze pe recomandările Comisiei de la Veneția, instituție a Consiliului Europei. Cred că toate acestea au legătură cu încrederea. În primul rând, încrederea populației față de stat, față de sistemul de justiție, mai exact, și de asemenea, încrederea antreprenorilor, a investitorilor străini. Justiția și sistemul de integritate trebuie să lucreze corect pentru a recâștiga acea încredere și legătură între populație, investitori și stat, ca acestea să funcționeze ca un tot întreg.

Care trebuie să fie rolul organelor de drept în acest sens, precum și al politicienilor care ajung la guvernare? Dar al societății civile?

Foarte multe depind de voința politică și ne așteptăm, după alegerile parlamentare, când noul Parlament își va începe activitatea, la reforme consistente și sustenabile. Cred că societatea civilă are un rol foarte important, ca un actor ce motivează și generează idei, ca un instrument ce face apel la reforme în mod activ, care cere ca sistemul să funcționeze eficient, transparent și în beneficiul oamenilor. Noi, în calitate de parteneri de dezvoltare, și Letonia ca țară, suntem gata să lucrăm împreună, să asistăm autoritățile din Moldova, dar, desigur, sunt și niște teme pentru acasă pentru autorități și pentru politicienii din Moldova care trebuie făcute.

Deci, voința politică este importantă?

Voința politică este, cu siguranță, foarte importantă, pentru că reformele trebuie realizate în mod sustenabil și de durată, inclusiv cele legate de cadrul legal.

Una dintre restantele sistemului de justiție este investigarea dosarului privind furtul din sistemul bancar al acelui miliard de dolari. Am devenit faimoși în toată lumea cu acest caz, dar nu s-au făcut investigații prea eficiente. Cu ce consecințe de imagine?

Considerăm că organele de drept din Moldova trebuie să efectueze o investigație deplină asupra acestui caz de fraudă bancară. Gestionarea și finalizarea acestui caz reprezintă hârtia de turnesol a luptei împotriva corupției. Ați întrebat despre imagine. Desigur, acest caz este foarte vizibil, pentru că deși a avut loc cu mai mulți ani în urmă, nimeni nu a fost adus în fața justiției. Dosarul de la Curtea de Apel al lui Ilan Șor a fost amânat de mai mult de 30 de ori. Acest fapt nu creează o imagine prea pozitivă sistemului de justiție și afectează încrederea din partea partenerilor de dezvoltare, a investitorilor față de stat și față de sistemul de justiție, ceea ce înseamnă că investitorii ar putea să treacă pe alături. Astfel, cetățenii acestei țări nu vor beneficia de investiții, de locuri noi de muncă. Toate sunt interconectate. Este vorba despre imaginea țării, care nu este una pozitivă, și este vorba despre aspectele practice, care ar fi putut fi pozitive, dar din această cauză, ar putea să nu fie.

Și la aceste alegeri avem candidați care sunt investigați pentru frauda bancară și candida, pentru că nu există sentințe finale.

Dacă e să vorbim despre alegeri, cetățenii acestei țări trebuie să atragă atenție și asupra acestui fapt, legat de frauda bancară, și asupra sistemului de justiție în general, și să-și facă propriile concluzii referitor la care anume ar trebui să fie calea de urmat. Sectorul justiției este, pur și simplu, prea important ca să fie neglijat.

Cum poate fi asigurată integritatea în rândul clasei politice? Deoarece încrederea populației este foarte scăzută față de politicieni.

Un aspect este existența unui cadrul legal corect și implementarea lui. Dar alt aspect se referă, desigur, la politicieni de încredere. Și există interconexiune între aceste aspecte. Este nevoie de transparență și de voință din partea clasei de politicieni să fie onești și transparenți în acțiunile lor și, desigur, în declarațiile lor de avere și interese, pe care sunt obligați să le depună. Alegerile reprezintă un instrument pentru cetățeni să aprecieze cine dintre politicieni este onest și transparent și corect în acțiuni, și cine nu. Este în puterea oamenilor să ia o decizie.

Ne puteți oferi un exemplu cum funcționează sistemul de integritate în țara Dumneavoastră? Aici avem Autoritatea Națională de Integritate. Există o instituție similară în Letonia?

Da. Se depun declarații de integritate și sunt verificate. Acest lucru se referă la membrii Parlamentului, angajații din ministere, la toți funcționarii publici. Există instrumente de verificare a informațiilor dacă acestea sunt în conformitate cu registrele digitale de stat, există instrumente la dispoziția autorităților competente, în caz că declarațiile sunt completate greșit, pentru a le verifica în mod amănunțit. Cred că acest sistem a ajuns la un nivel destul de dezvoltat în Letonia, de-a lungul anilor.

Cum apreciați parcursul de apropiere față de Uniunea Europeană al Republicii Moldova? Ce recomandări aveți, reieșind din experiența Letoniei?

În primul rând, vreau să accentuez că există o asociere politică și o integrare economică puternică între Uniunea Europeană și Republica Moldova, bazate pe Acordul de Asociere și Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Acordul de Asociere este cel mai puternic și cel mai ambițios și de lungă durată acord pe care UE îl poate avea cu o țară terță. Deci, există un fundament al relațiilor noastre și un nivel profund și serios al relației. Noi credem că mai există multe de făcut în ceea ce privește implementarea reformelor bazate, de asemenea, pe Acordul de Asociere. De asemenea, credem că Republica Moldova trebuie să profite de toate avantajele și oportunitățile diferitelor instrumente ale UE, precum sunt proiectele twinning, ERASMUS, schimburile de studenți, elevi sau cercetători. Desigur regimul liberalizat de vize este un instrument util pentru oamenii care călătoresc.

Deci, pe de o parte, avem un nivel apropiat al relației, un nivel serios și ambițios al relației UE – Republica Moldova, iar pe de altă parte există în continuare necesitatea unor reforme tangibile ce trebuie realizate aici, în Moldova.

În ceea ce privește relația Republica Moldova – Letonia, putem spune că suntem state relativ asemănătoare în ceea ce privește dimensiunile, numărul populației. De fapt, noi avem un teritoriu mai mare, dar ceva mai puțină populație decât în Moldova. Ne-am proclamat independența în 1918, dar după cel de-al Doilea Război Mondial a venit ocupația sovietică ce a durat 50 de ani. Am început să ne consolidăm ca stat cam în același timp, la începutul anilor 90 ai secolului trecut. Pentru noi a fost, de asemenea, un drum cu diverse obstacole și provocări. Ceea ce ne-a ajutat este faptul că la începutul acelui drum, în 1992, a fost luată o decizie strategică de către Parlamentul Letoniei, ce stipula că ținta politicii externe este integrarea în structurile euro-atlantice. Și am reușit să mergem înainte spre acel scop, deși au apărut obstacole, diferite forțe politice, mai de dreapta, mai de stânga, mai de centru, cu diverse interese, dar am reușit să nu ne abatem de la calea și scopul nostru. Astfel, în 2004 am aderat și la NATO, și la Uniunea Europeană. Am beneficiat, pe parcurs, de sprijin imens din partea UE, precum investiții în infrastructură, în diferite sectoare ale economiei, atât înainte de aderare, cât și după. Este o lecție și o practică pe care vrem să o împărtășim cu autoritățile și cu populația Republicii Moldova. Este nevoie de voință și de stabilirea unui scop, pe care să-l urmați, în pofida provocărilor și obstacolelor. Și, astfel, succesul va fi asigurat.

Despre Republica Moldova se spune că are o societate divizată între Est și Vest, iar politicienii folosesc aceste mesaje pentru a stârnit ura în societate.  

Eu cred că această diviziune este creată artificial, pentru că nu contează în ce direcție vă uitați, Est, Vest, Nord sau Sud. Ceea ce contează este ceea ce este bine pentru țară și pentru popor. Pentru cetățenii Republicii Moldova, la fel ca și pentru cetățenii altor state, este important ca înainte de alegeri să cântărească bine și să decidă ce forțe politice pot cu adevărat să contribuie la atingerea acestui scop, de a lucra în beneficiul fiecărei persoane. Trebuie să evaluați situația, să priviți în viitor și să votați pentru cea mai bună opțiune pentru fiecare dintre voi, pentru familia voastră, rudele voastre, comunitatea voastră. Acum este timpul ca cetățenii să evalueze și să ia decizii la alegeri.

Excelență, domnule Ambasador, spuneți-ne despre proiectele pe care le susține Letonia în Republica Moldova.

Cu plăcere. O să mă axez pe două domenii. Unul este cooperarea pentru dezvoltare. Republica Moldova este unul dintre partenerii de dezvoltare prioritari pentru Letonia, din 2005. Pe parcursul acestor aproape 16 ani, aproape 90 de proiecte au fost implementate, în valoare de aproximativ 1,5 milioane de euro. Este vorba despre proiecte bilaterale, la care putem adăuga partea noastră inclusă în proiectele UE de asistență pentru dezvoltare destinate Republicii Moldova, care ridică suma contribuției noastre. În fiecare an, avem proiecte bilaterale și regionale finanțate de Letonia, unde este implicată Republica Moldova. De exemplu, anul trecut am avut proiecte în sectorul de sănătate, proiecte de voluntariat în perioada pandemiei de Covid-19, realizate de organizații din Letonia și Republica Moldova, am avut un proiect de sprijin a întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova. Ne propunem și pentru anii următori asemenea inițiative bilaterale. Anul trecut am reușit ca o pătrime din fondurile Letoniei destinate cooperării și dezvoltării să fie direcționate către Republica Moldova.

Este foarte mult.

Este foarte mult și noi suntem fericiți și mulțumiți pentru asemenea succes. Un alt domeniu pe care vreau să-l accentuez sunt eforturile noastre în domeniul combaterii dezinformării și susținerea presei independente. Deja de câțiva ani,  lucrăm cu câteva organizații ale societății civile de aici, în domeniul luptei cu dezinformarea, al educației mediatice și promovării unui mediu de dezvoltare a presei independente. Avem în acest scop un partener puternic în Letonia – Centrul Baltic pentru Excelență în Media (Baltic Centre for Media Excellence), care atrage o atenție deosebită regiunii din care fac parte statele Parteneriatului Estic. Am reușit să-i implicăm tot mai mult în dezvoltarea presei din Moldova. Vom continua în această manieră. Planificăm un eveniment mare în această toamnă, legat de educația mediatică, vom avea activități comune cu Centrul Baltic pentru Excelență în Media, pentru a îmbunătăți mediul de dezvoltare al presei și percepția publicului despre mass-media. Vrem să contribuim cu partea noastră în acest domeniu.

Domnule Ambasador, vă mulțumim!

Natalia Zaharescu

Acest material apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.