INTERVIU. Ambasadorul Marii Britanii, Steven Fisher: „Luca Filat s-a bucurat de un stil de viață de lux la Londra. Regatul Unit recunoaște că acești bani au fost furați de la cetățenii Republicii Moldova și e corect ca ei să fie restituiți”

Interviu text 11 martie 2021 10803
Foto: Gov.md



Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Steven Fisher, a acordat un interviu portalului MoldovaCurata.md în care a oferit detalii despre procesul de repatriere a banilor confiscați de autoritățile britanice de la Luca Filat, fiul fostului premier al Republicii Moldova, Vlad Filat. Diplomatul a subliniat că acești bani, în sumă de peste 456 de mii de lire sterline (echivalentul a peste 500 de mii de euro), aparțin cetățenilor Republicii Moldova și vor fi restituiți în beneficiul lor.

Excelență, domnule Ambasador Steven Fisher, mulțumim că ați acceptat să ne răspundeți la întrebări referitoare la decizia autorităților britanice de a repatria în Republica Moldova banii recuperați de la cetățeanul moldovean Luca Filat, fiul fostului premier Vlad Filat. Marea Britanie a depus eforturi pentru a recupera suma de 456 068,38 de lire sterline, pe care organele de drept, inclusiv Agenţia Naţională de Combatere a Criminalităţii Organizate (NCA), au constatat că a fost dobândită ilegal. De ce au decis autoritățile Regatului Unit să returneze acești bani în Republica Moldova, în loc să-i păstreze? Este o practică obișnuită ca banii recuperați de la cetățeni străini ce locuiesc pe teritoriul Regatului Unit să fie returnați statelor din care aceștia provin?

Vă mulțumesc pentru interesul manifestat. În calitate de stat participant la Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției, Regatul Unit recunoaște că acești bani au fost furați de la cetățenii Republicii Moldova și e corect ca aceștia să fie restituiți. Guvernul Regatului Unit împarte în mod regulat veniturile recuperate din infracțiuni cu alte țari, în cazul în care țara respectivă a acordat asistență juridică reciprocă.

Ambasada Marii Britanii la Chișinău a anunțat că poartă discuții cu echipa de consilieri a președintei Maia Sandu, precum și cu prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi, în vederea restituirii banilor. Ce trebuie să facă autoritățile din Republica Moldova pentru ca banii să ajungă în țară? Ce mecanisme juridice, financiare, trebuie aplicate?

Acești bani aparțin cetățenilor Republicii Moldova și vor fi restituiți în beneficiul lor. Autoritățile britanice, acționând prin intermediul Ambasadei, vor colabora cu autoritățile moldovenești pentru a se asigura că aceste fonduri vor fi cheltuite într-un mod transparent, astfel încât poporul moldovenesc să poată vedea cum are loc acest proces.

Cum ar trebui utilizată această sumă? Cum Vă veți asigura că acești bani vor fi folosiți cel mai bine în interesul cetățenilor moldoveni, așa cum s-a menționat în mesajul Ambasadei Marii Britanii la Chișinău? V-ați dori să fie folosiți pentru niște proiecte anume?

Vom lua măsuri de precauție pentru a ne asigura că fondurile sunt cheltuite într-un mod transparent, dar până la urmă, nu este de competența și responsabilitatea Regatului Unit să decidă cum specific vor fi utilizați acești bani. Acest lucru ar trebui să fie decis de autoritățile moldovenești. Prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi și Președintele Maia Sandu mi-au împărtășit câteva idei inițiale promițătoare, dar trebuie să mai lucrăm împreună înainte de a decide ce inițiativă concretă vor susține aceste fonduri.

În cât timp, estimativ, ar putea să ajungă banii în Republica Moldova? A existat o colaborare cu autoritățile din Republica Moldova pe acest dosar?

Odată ce vom conveni cu autoritățile moldovenești modul în care vor fi folosiți banii returnați, vom semna un Memorandum de înțelegere între Guvernul Regatului Unit și Guvernul Republicii Moldova. Sperăm că acest lucru va fi realizat cât mai rapid, astfel încât banii să poată fi folosiți în beneficiul cetățenilor acestei țări.

În ceea ce privește întrebarea Dvs. despre colaborare, odată ce fondurile au fost înghețate, Agenţia Naţională de Combatere a Criminalităţii Organizate a depus o serie de cereri cu scopul de a obține informație de la autoritățile moldovenești. Fiecare solicitare a primit un răspuns complet. Fără aceste informații și asistență, cazul legal nu ar fi fost la fel de convingător.

V-am ruga, dacă este posibil, să ne oferiți detalii referitoare la acest dosar investigat în Marea Britanie. Cum au reușit organele de drept britanice să identifice faptul că Luca Filat cheltuia banii pe care nu-i putea justifica și cum s-a reușit să se dovedească acest lucru, așa încât s-a ajuns la recuperarea acestora? Cum a fost văzut acest caz în justiția și societatea britanică?

Luca Filat s-a bucurat de un stil de viață de lux la Londra. Astfel, acesta închiria un apartament în centrul Londrei cu un preț de 390 000 lire sterline pe an și a achiziționat un vehicul de lux, Bentley Bentayga, la sosirea sa la Londra. Este neobișnuit ca un student să ducă un asemenea mod de viață. Investigațiile financiare au identificat faptul că Filat nu avea venituri în Marea Britanie.

Confiscarea a fost destul de mediatizată în Regatul Unit, cu o percepție pozitivă. Publicul britanic susține legile Regatului Unit privind recuperarea banilor infracționali. Cred că este corect ca oamenii să nu beneficieze financiar din crimele lor.

Din câte am înțeles din relatările din presa britanică și moldovenească, autoritățile britanice au făcut legătura între banii confiscați de la Luca Filat și afacerile tatălui său, fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat. Este adevărat? Ar putea avea legătură acest caz și cu frauda bancară de proporții din 2014, adică așa numitul furt al miliardului?

Nu a fost identificată nicio legătură între afacerile lui Vladimir Filat și fondurile recuperate de la Luca Filat în Marea Britanie. Fondurile lui Luca Filat au fost transferate în contul său prin două metode principale:

1. Transferuri bancare internaționale de la companii înregistrate în Turcia și Insulele Cayman. Anchetatorii nu au găsit nicio legătură directă între aceste companii și frauda bancară din Moldova din anul 2014.

2. Depozite în numerar în sume mari efectuate în Marea Britanie.

Din cauza lipsei veniturilor declarate de Luca Filat, s-a constatat că fondurile din contul său au fost încasate din spălarea banilor.

În acest context, vă așteptați la investigații pe acest caz și în Republica Moldova? Ar trebui să existe o continuare?

Ori de câte ori există dovezi sau suspiciuni rezonabile privind cazuri de corupție și îmbogățire ilicită, Republica Moldova ar trebui să continue să colaboreze cu țările respective pentru a investiga și localiza eventuale fonduri. Știu din conversațiile mele cu președintele Maia Sandu că aceasta este o mare prioritate pentru ea și echipa ei. Vom face tot ce ne stă în puteri pentru a sprijini acest lucru.

Agențiile de aplicare a legii din Marea Britanie se bucură de o bună cooperare cu autoritățile moldovenești și noi salutăm acest lucru.

Are Filat vreo cale de a contesta decizia de recuperare a acestor fonduri?

Filat a contestat recuperarea banilor în Marea Britanie, totuși o Curte a Coroanei Britanice a respins recursul său. Termenul pentru contestații a expirat și, în ceea ce privește sistemul juridic britanic, decizia este definitivă. Executarea acestei decizii legale definitive din Regatul Unit nu poate fi obstrucționată de niciun alt proces legal. Banii vor fi restituiți statului moldovenesc într-un mod sigur și transparent.

În Republica Moldova avem foarte puține cazuri cu decizii definitive de confiscare a averilor nejustificate și nu avem deloc recuperări ale banilor furați din sistemul bancar moldovenesc, deși autoritățile moldovenești spun că i-au identificat pe principalii beneficiari. Care este secretul succesului autorităților britanice în acest caz? Aveți mecanisme mai eficiente, mai rapide? Sau este necesară și o dorință veritabilă de a recupera banii furați? Ce ar putea învăța organele de drept moldovenești din acest caz?

Marea Britanie are legi foarte solide în acest domeniu (Legea privind venituri obținute din activități criminale din 2002). Cea mai recentă evaluare efectuată de Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF) a confirmat nivelul ridicat de eficacitate al Regatului Unit în confiscarea veniturilor din infracțiuni. La fel, în anul 2017, Marea Britanie a adăugat noi competențe la această legislație, care includ înghețarea conturilor și ordinele de confiscare - competențe care au și fost utilizate pentru recuperarea banilor din conturile bancare ale lui Filat. Aceste competențe „nu se bazează pe condamnare”, ceea ce înseamnă că nu este necesară o condamnare pentru recuperarea bunurilor dobândite prin căi ilicite. Vedem cu adevărat valoarea acestei competențe privind confiscarea nebazata pe o hotărâre de condamnare, care este deosebit de utilă atunci când o persoană comite o infracțiune în afara Regatului Unit.

Aproape 208 milioane de lire sterline au fost recuperate în Marea Britanie anul trecut.

Ce experiențe în combaterea corupției și spălării banilor, precum și în recuperarea banilor obținuți ilegal, ar putea prelua autoritățile moldovenești de la cele britanice?

Din cauza modului de operare sofisticat, cum ar fi utilizarea sistemelor informale de transfer de valoare (IVTS) pentru a transfera valoarea activelor deturnate, spre deosebire de transferul direct al fondurilor, investigarea corupției și spălării banilor poate fi un proces lung și complex și deseori necesită sprijinul partenerilor externi pentru a furniza dovezi care să susțină urmărirea penală și recuperarea activelor identificate în timp util.

Moldova ar putea pune în aplicare legislația privind ordinele de avere inexplicabilă (UWO). La nivelul practic aceasta ar însemna că persoana ale cărei active par să aibă o valoare ce depășește cu mult veniturile declarate și obținute pe căi legale, este cea care trebuie să demonstreze cum a obținut acele active. Însă această legislație poate fi nepotrivită în multe cazuri, și, prin urmare, este utilizată în Marea Britanie numai într-un set foarte restrâns de circumstanțe.

O astfel de lege, ca și în cazul tuturor dispozițiilor legale, poate fi benefică doar dacă are la bază un sistem juridic puternic. Mai presus de toate, Moldova trebuie să elimine corupția din structurile judiciare și din alte organe de aplicare a legii printr-un proces aprofundat de verificare și reformă a justiției.

Ce mesaj transmite Regatul Unit cu acest caz de recuperare și repatriere a unei sume de bani dobândite ilegal?

Nu vom permite nimănui să investească sau să se bucure de utilizarea veniturilor obținute din infracțiuni în Marea Britanie. Dacă cineva deturnează bani de la propriul guvern și aduce acești bani în țara noastră, vom folosi toate instrumentele pe care le avem la îndemână pentru a recupera aceste bunuri și a le restitui persoanelor sau entităților de la care acestea au fost furate.

Vă mulțumim!

Natalia Zaharescu  

Acest material apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Interviu text

Expert internațional: ”Nu recomandăm o lustrație în sis...

Noua guvernare de la Chișinău ar trebui să se abțină de la un amplu proces de ”lustrație” în sistemul judecătoresc și ar trebui să facă reforme durabile în acest domeniu, a declarat consilierul juridic principal din cadrul Comisiei Internaționale a Juriștilor, Massimo Frigo, într-un interviu pentru Moldova Curată. El a subliniat că în sistemul judecătoresc din R. Moldova persistă un ”climat de frică” în rândul magistraților și un sistem ierarhic rigid, astfel încât noua guvernare ar trebui să asigure independența magistraților, pluralismul de opinii în justiție, iar CSM ar trebui să fie mai transparent, ceea ce ”ar putea aduce, în câțiva ani, o nouă ”suflare” în sistem, ar contribui la schimbări durabile”.

28 iunie 2019
1127
Interviu text

Ion Nicolaev, inspector de integritate: ”Nu înțeleg de...

Peste 80 de acte de constatare au emis de la începutul acestui an inspectorii de integritate din cadrul ANI și au aplicat amenzi în valoare totală de aproape 70 de mii de lei. Deși până nu demult au avut în vizor mai mult primari, consilieri locali și directori de grădinițe, inspectorii examinează în prezent dosare ce îi vizează pe judecători și procurori, afirmă unul dintre inspectorii de integritate, Ion Nicolaev, care a acordat un interviu portalului Moldova Curată. El s-a arătat nedumerit de faptul că societatea are impresia că ANI nu este o instituție eficientă și a dat asigurări că cei 11 inspectori angajați depun toate eforturile pentru a înregistra rezultate bune.

31 august 2019
2037
Interviu text

”Chiar cu toată asistența externă masivă de care a avut...

08 februarie 2019
938
Interviu text

INTERVIU: ”În activitatea tuturor organelor se simte o...

Autoritatea Națională de Integritatea are nevoie de câteva cazuri de rezonanță, ca să își dovedească funcționalitatea și independența, afirmă unul dintre membrii Consiliului de Integritate, Viorel Rusu, într-un interviu pentru Moldova Curată. Potrivit lui, societatea are așteptări mai mari de la ANI, iar rezultatele înregistrate până acum nu sunt mulțumitoare. El face referire atât la cadrul legal, care a condus la tărăgănarea formării instituției, dar și la voința politică necesară.

06 iunie 2019
1003
Interviu text

INTERVIU. Ambasadorul Poloniei în R. Moldova, Bartłomie...

08 iulie 2021
2562
Interviu text

Șeful secretariatului inițiativei regionale anticorupți...

Regiunea Europei de Sud-Est este una vulnerabilă în fața corupției, iar autoritățile din Republica Moldova trebuie să lupte atât împotriva cazurilor de mare corupție, precum și să aloce măsuri de prevenire a micii corupții, a declarat, într-un interviu pentru Moldova Curată, Vladan Joksimovic, șeful Secretariatului Inițiativei Regionale Anticorupție (RAI). El a efectuat zilele acestea o vizită de lucru la Chișinău, unde a participat la Atelierul internațional de schimb de bune practici privind testarea integrității profesionale și evaluarea riscului de corupție. Vladan Joksimovic a fost anterior director adjunct al Agenției Anticorupție din Serbia.

13 septembrie 2019
1111