Expert internațional: ”Nu recomandăm o lustrație în sistemul judiciar – este o idee ce pare bună la început, dar care se dovedește ”otrăvitoare” ulterior”

Noua guvernare de la Chișinău ar trebui să se abțină de la un amplu proces de ”lustrație” în sistemul judecătoresc și ar trebui să facă reforme durabile în acest domeniu, a declarat consilierul juridic principal din cadrul Comisiei Internaționale a Juriștilor, Massimo Frigo, într-un interviu pentru Moldova Curată. El a subliniat că în sistemul judecătoresc din R. Moldova persistă un ”climat de frică” în rândul magistraților și un sistem ierarhic rigid, astfel încât noua guvernare ar trebui să asigure independența magistraților, pluralismul de opinii în justiție, iar CSM ar trebui să fie mai transparent, ceea ce ”ar putea aduce, în câțiva ani, o nouă ”suflare” în sistem, ar contribui la schimbări durabile”.

Reprezentați Comisia Internațională a Juriștilor, o organizație care și-a exprimat de mai multe ori îngrijorarea față de situația din justiția din Republica Moldova. Cât de proastă este această situație?

Așa cum am descris-o în rapoartele noastre, situația era foarte îngrijorătoare. Prima problemă pe care am identificat-o, în discuții cu judecătorii, este că aceștia și-au exprimat un anumit nivel de frică. Ei au vorbit despre o ierarhie riguroasă în sistem și despre teama de a exprima public opinii pe care magistrații din structurile superioare nu ar fi agreat-o. Nu avem dovezi directe, dar era o idee generală care apărea în fiecare interviu pe care l-am realizat, din care am înțeles clar că există acest sistem ierarhic rigid, ceea ce pentru noi a fost curios, deoarece, din punct de vedere legal, Republica Moldova nu are o ierarhie în sistemul judiciar. Deci este vorba despre un cult moștenit încă din perioada sovietică. De aceea recomandările noastre se refereau la implicarea cât mai amplă a tinerilor judecători în forurile magistraților, și nu doar a celor seniori, pentru a oferi mai mult pluralism de opinii.

O altă problemă care contribuie la acest ”climat al fricii”, la care ne-am referit, este că judecătorii care și-au exprimat îngrijorări sau dezacorduri în legătură cu sistemul judiciar, care au pledat pentru mai multă independență, au ajuns să fie persecutați prin deschiderea unor dosare penale pe numele lor. Aceste măsuri de presiune se pare că erau utilizate pentru a le ”amorți” acestor judecători dorința de a-și exprima în public părerile despre cum ar trebui să funcționeze sistemul judiciar.

În raportul Comisiei Internaționale a Juriștilor, publicat în luna martie 2019, ați arătat că implementarea celor mai importante reforme în domeniul justiției a fost întârziată din lipsă de voință politică. Acum avem un nou Guvern la Chișinău. Care sunt primii pași pe care acesta ar trebui să-i facă pentru a schimba situația în justiție?

Un prim pas ar fi să se adopte modificarea Constituției, care a fost aprobată și de Comisia de la Veneția, prin care ar fi diminuat controlul asupra sistemului judecătoresc din partea magistraților din instanțele superioare. În al doilea rând, Parlamentul ar trebui imediat să abroge norma ce prevede răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțarea intenționată a unei hotărâri ilegale. Problema este că nu este clar ce înseamnă exact o ”hotărâre ilegală”. Această incriminare a fost declarată constituțională anul trecut de către Curtea Constituțională. Comisia de la Veneția a spus că această prevedere poate fi aplicată în circumstanțe extreme, dar noi am constatat că în Republica Moldova se face abuz de ea și nici nu este foarte prezentă în alte țări. Este foarte important ca această incriminare să fie abrogată.  

În acest context, pot să vă spun ceea ce noi credem că noul Guvern nu ar trebui să facă. Este de înțeles că într-o țară ca Republica Moldova există percepția unui nivel înalt de corupție în justiție. Dar noi am recomanda, oricât de dificil ar fi, să se evite un proces amplu de lustrație în sistem, prin demiteri în masă și înlocuirea cu alți oameni. Din punct de vedere istoric, în ultimele decenii, aceste măsuri nu au funcționat în nicio țară. Este o idee ce pare bună la început, dar care se dovedește ”otrăvitoare” ulterior. Asta deoarece majoritățile parlamentare se schimbă și la fiecare 10 ani acestea tind să schimbe și sistemul judiciar odată cu ele. Aceste măsuri nu creează o justiției independentă, ci o justiției ”marionetă”. De exemplu, în Polonia, a existat un proces de lustrație în anii 90, unul în anii 2000 și acum se face apel la o nouă lustrație. Este o ”cutie a Pandorei” și noi cu siguranță nu recomandăm asemenea măsuri.

Primul set de măsuri ce trebuie luate ar fi oferirea posibilității judecătorilor să fie independenți, să-și poată exprima liber opiniile, să existe pluralism de opinii în sistem. Aceste măsuri ar putea aduce, în câțiva ani, o nouă ”suflare” în sistem, ar contribui la schimbări durabile.

Dar mulți experți afirmă că avem nevoie de oameni noi în sistem, deoarece actualii sunt compromiși și corupți.

Unica măsură ar fi aplicarea legii. Dacă oamenii sunt corupți, ei trebuie investigați. Acest lucru este posibil. Dar în momentul în care întreg sistemul este supus lustrației, acest lucru poate fi utilizat atât de persoane bine intenționate, cât și de persoane rău intenționate.

Ceea ce este important este oferirea sprijinului pentru acei judecători care au fost marginalizați și atacați și încurajarea lor să vorbească despre problemele din sistem. De asemenea, este importantă încurajarea tinerilor din sistem, care reprezintă aproximativ două treimi, din câte am înțeles noi. În așa fel, schimbarea se va produce din interior.

Noul premier, Maia Sandu, a făcut un apel în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să înceapă ”o adevărată curățare în sistem” și să fie promovați numai judecătorii onești.

Asta nu înseamnă neapărat lustrație, deși nu-mi place cuvântul ”curățare”. Dacă s-a avut în vedere că CSM trebuie să fie transparent și corect, să promoveze persoane în baza meritelor, este exact ceea ce am recomandat și noi și este important ca CSM să facă aceste lucruri, în caz contrar, înseamnă că nu își îndeplinește obligațiile. Și judecătorii care au admis încălcări trebuie avertizați și supuși sancțiunilor disciplinare, indiferent de stagiul lor și nivelul instanțelor în care muncesc. CSM nu trebuie să se simtă intimidat să-i sancționeze pe judecătorii seniori, dacă aceștia au un comportament ce nu corespunde normelor etice și legale.

Cum credeți că poate fi restabilită încrederea în sistemul de justiție și câți ani credeți că ar fi necesari pentru asta?

Este imposibil să estimăm acest lucru, pentru că există numeroși factori care pot influența. Încrederea în justiție este dictată de respectarea a două principii importante. Primul este integritatea și independența sistemului judiciar și al doilea este accesul liber al populației la justiție. În Republica Moldova ambele lipsesc.

În ceea ce privește integritatea și independența, lucrurile se pot schimba relativ repede, dacă în 1-2 ani reformele sunt încheiate și judecătorii din sistem încep să fie mai deschiși, mai pluraliști, încep să vorbească, și dacă va fi mai multă transparență în cadrul CSM. Percepția asupra corupției depinde și de cât de eficiente și independente sunt investigațiile în cazurile de corupție. Iar accesul la justiție este ceea ce contează foarte mult pentru populație, pentru că oamenii vor să știe că își pot rezolva problemele atunci când ajung în fața unui judecător. Și aceasta înseamnă inclusiv investiții masive pentru Republica Moldova, care este o țară care încă trebuie să ajungă la un anumit nivel de bunăstare.

Pentru noi a fost un șoc faptul că pentru toată lumea este normal că, în cazuri civile, judecătorii din instanțele de fond nu sunt obligați să își motiveze deciziile. Numai dacă cineva face apel, poate obține motivarea hotărârii. Dar justiție înseamnă când oamenii înțeleg hotărârile instanțelor, care nu trebuie să fie niște reguli draconice solomonice impuse de sistem cetățenilor.

Dacă munca se face în aceste direcții, fără demiteri în masă în sistemul judecătoresc, în 5-10 ani poate fi schimbată percepția. Dar toate aceste condiții trebuie îndeplinite, ceea ce reprezintă o muncă monumentală.

Este necesară depolitizarea instituțiilor publice, mai ales a celor din domeniul justiției?

Formal, toate instituțiile voastre sunt depolitizate la nivel de proceduri. Dacă cineva citește legile voastre, va crede că sistemul judiciar este absolut independent. Dar din practică îți dai seama că puterea politică are influență asupra anumitor decizii.

Pe de altă parte Consiliul Superior al Magistraturii nu ar trebui să aibă în componență numai judecători, e important să existe persoane din exterior, pentru control și echilibru. Soluția propusă de noi în rapoarte a fost să descrească influența judecătorilor din instanțele superioare în cadrul CSM, să fie eliminați din componență ministrul Justiției și Procurorul General, ceea ce a recomandat și Comisia de la Veneția. De asemenea, am recomandat eliminarea din componența CSM a președintelui Curții Supreme de Justiție.

Depolitizarea instituțiilor înseamnă și atunci când politicienii nu comentează asupra unor cazuri, până la pronunțarea unor decizii. După pronunțare, desigur,  sunt necesare dezbateri și discuții publice. Noi am văzut deciziile Curții Constituționale, care ni s-au părut foarte ciudate din punct de vedere jurisprudențial. Nu am mai văzut așa ceva în viața mea.

Pentru orice guvern care vrea să se ghideze de respectul față de lege, care vrea să facă o schimbare în justiție, schimbare care este necesară în Republica Moldova, cel mai dificil este să respecte unele limite. Tendința celor care vor să facă schimbări este să le facă repede și imediat. Dar reformele durabile au nevoie de perseverență, schimbarea mentalității și de respectarea legii. Cea mai mare greșeală pentru noul Guvern ar fi să creeze instituții care vor răspunde mereu afirmativ comenzilor lor. Dar dacă respectarea legii, controlul și echilibrul sunt o prioritate, schimbarea este posibilă. Mai posibilă decât acum trei luni.

Cum poate fi combătută în mod eficient corupția într-un stat ca Republica Moldova?

Experiența mea în monitorizarea măsurilor anticorupție din alte țări arată că lupta împotriva corupției nu înseamnă doar intentarea dosarelor penale și doar aplicarea pedepselor. Acest lucru este, desigur, important, cu respectarea legii și fără a fi utilizat pentru beneficiul cuiva. Este importantă integritatea procurorilor din aceste cazuri și examinarea lor corectă.

Dar cel mai important lucru pe care l-am văzut în multe țări, unde percepția corupției este difuză și endemică, este efortul ce vine din partea societății. Și asta înseamnă, în primul rând, acceptarea supremației legii în defavoarea intereselor personale. Ceea ce este dificil și ceea ce multe țări nu au reușit să realizeze deocamdată. În țările cu o economiei informală de mare amploare, eforturile anticorupție vor rămâne fără efecte. Există un moment în care o societate trebuie să accepte supremația legii, indiferent dacă este sau nu în favoarea sa. 

NOTĂ: Massimo Frigo este consilier juridic principal al Comisiei Internaționale a Juriștilor – o organizație non-guvernamentală care apără drepturile omului la nivel global. Din ea fac parte mai mulți juriști eminenți, judecători, avocați și profesori, dedicați respectării legii și a standardelor internaționale privind drepturile omului. O delegație a Comisiei Internaționale a Juriștilor a lansat în martie 2019, la Chișinău, un raport asupra situației din justiția din Republica Moldova, iar ulterior, în iunie, a publicat o opinie critică asupra hotărârilor Curții Constituționale de la Chișinău, din 7-9 iunie, care au creat un blocaj politic și constituțional. 

Natalia Enache