INTERVIU. Șeful Oficiului Consiliului Europei în Republica Moldova, William Massolin: ”În Republica Moldova, corupția și spălarea banilor au fost și continuă să rămână probleme foarte importante”

Interviu text 30 noiembrie 2020 1121
William Massolin, șeful Oficiului Consiliului Europei în Republica Moldova. Sursa: Serviciul de presă al Oficiului CoE la Chișinău



Progresul în domeniul luptei anticorupție și a spălării banilor este unul lent și trebuie să fie accelerat, afirmă șeful Oficiului Consiliului Europei în Republica Moldova, William Massolin, într-un interviu pentru MoldovaCurata.md. În cadrul unui nou program de sprijin pentru instituțiile anticorupție, numit ”Acțiunie împotriva corupției în Republica Moldova”, experții Consiliului Europei vor revizui cadrul legal și practica internă a mai multor instituții, inclusiv a Autorității Naționale de Integritate, Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor.

Moldova, din câte știți, cu adevărat are nevoie de un sistem pe deplin funcțional, credibil și eficient de luptă împotriva corupției și a spălării banilor. Țara nu are atâtea resurse, așa încât să-și permită ca părți semnificative ale averii și bunurilor sale să fie irosite prin acte de corupție și spălare de bani. (...) Voința politică este esențială pentru a da un impuls și pentru a le da instituțiilor posibilitatea să-și exercite pe deplin mandatele și îndatoririle. Să nu fie create obstacole în calea instituțiilor anticorupție, dacă acestea examinează cazuri sensibile din punct de vedere politic”, a subliniat șeful Oficiului Consiliului Europei în Republica Moldova, William Massolin, în cadrul interviului.

Consiliul Europei a sprijinit și sprijină în continuare sistemul de integritate din Republica Moldova, încercând să-l aducă la cele mai bune practici europene. În special, ați sprijinit Autoritatea Națională de Integritate. La această etapă, cum ați evalua activitatea ANI?

Este important să ne întoarcem puțin înapoi, în istoria sprijinului nostru oferit pentru diferite instituții ce lucrează în domeniul combaterii corupției și a spălării banilor, pentru a clarifica ce am făcut în ultimii ani și ce facem acum. Din 2017, am avut un proiect finanțat de Uniunea Europeană, un proiect comun cu Consiliul Europei, în domeniul de combatere a corupției. Ca parte a acestui proiect, numit CLEP (Combaterea corupției prin aplicarea legii și prevenire), am desfășurat activități nu doar în domeniul integrității, cu implicarea ANI, dar cu implicarea tuturor instituțiilor din acest domeniu. Am lucrat cu CNA, cu  procurorii și cu alte instituții care au mandat în domeniul combaterii corupției,

Cu ANI am lucrat pentru a revizui procedurile și strategiile interne, am organizat activități de consolidare a capacităților inspectorilor de integritate precum și a subiecților declarării (atît la nivel local cât și central). Noi continuăm să oferim asistență, pentru că proiectul CLEP s-a încheiat în luna mai a acestui an având o durată de 3 ani. Continuăm să lucrăm cu aceste instituții, inclusiv cu ANI, printr-un proiect finanțat de Biroul Internațional pentru Combaterea Drogurilor și Aplicarea Legii, Departamentul de Stat al SUA. Se numește  „Acțiune împotriva corupției în Republica Moldova” și se va desfășura din iunie 2020, până în noiembrie 2021. Deci, continuăm să oferim sprijin, inclusiv pentru ANI. Vrem să ne asigurăm că sistemul de control și declarare a averilor și intereselor este mai eficient. Va fi evaluată legislația, practicile interne ale instituției, pentru a vedea cât sunt de eficiente. Vom revizui mai multe prevederi ale legislației pentru a ne asigura de eficiența lor. Acesta este scopul principal al lucrului nostru cu toate instituțiile anticorupție, pe parcursul acestor ani – de a ne asigura că ceea ce facem mărește eficiența lor în lupta împotriva corupției.

Vedeți progrese în activitatea ANI?

Da, cu siguranță. Deși, în opinia publicul larg, să fim sinceri, există în continuare probleme. Acest lucru e valabil în orice țară și, în particular, în Republica Moldova, unde corupția și spălarea banilor au fost și continuă să rămână probleme foarte importante. Dar trebuie să observăm și progresele, atunci când acestea se înregistrează. În mai multe instituții și în legislație există standarde care se apropie tot mai mult de standardele europene și de cele mai bune practici ale țărilor europene. Avem 47 de state membre în Consiliul Europei și ceea ce încercăm să facem este să aplicăm cele mai bune practici și să ne asigurăm că standardele în legislație sunt cele mai înalte. Chiar dacă progresele sunt lente în unele domenii, este suficient să ne uităm la cel mai recent raport GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției, organism al Consiliului Europei). Aceste rapoarte se întocmesc o dată la doi ani. Din cele 18 recomandări pe care GRECO le-a făcut în 2016, în raportul din 2018 s-a constatat că doar 4 au fost aplicate pe deplin. Câteva au fost implementate parțial, iar celelalte – deloc.

Unde suntem acum, în 2020? Situația nu s-a îmbunătățit semnificativ. Am rămas la aceleași 4 recomandări care au fost pe deplin implementate, iar celelalte – numai parțial. Ceea ce înseamnă că există un progres, dar slab, ce trebuie continuat și accelerat. Aceasta este o prioritate. Ultimul raport al GRECO, pe care ne bazăm în activitatea noastră din domeniul anticorupție, se referă în special la activitatea Parlamentului, a judecătorilor și procurorilor, oferind recomandări specifice. Noi, la Consiliul Europei, credem că implementarea tuturor celor 18 recomandări va permite Republicii Moldova să înregistreze progrese semnificative în lupta sa împotriva corupției.  Acum lucrăm cu aceste instituții, în cadrul acestui proiect, pentru a asigura îndeplinirea integrală a acestor recomandări.

ANI, într-adevăr, și-a schimbat structura, acum activează în alt mod, dar există senzația, la nivelul publicului general, că nu se concentrează pe cazuri de rezonanță. În atenția ANI vedem mai des primari, consilieri locali, mai puțin deputați, procurori, judecători. Ce lacune în activitatea ANI ați observa Dumneavoastră?

Este exact ceea la ce atragem atenția atunci când revizuim practicile interne ale ANI, pentru a încerca să înțelegem ce se face pentru a examina aceste cazuri de rezonanță, dar și pentru a vedea dacă competențele ce i-au fost date Autorității și mecanismele pe care le are la dispoziție sunt suficiente pentru a efectua asemenea controale. Să vă dau un exemplu, pentru a fi mai exact. Atunci când vorbim despre declarațiile de avere, vedem că ANI doar atât poate face în actualul cadru legislativ. Știm că problema valorii reale a bunurilor declarate, în contrast cu valoarea contractuală, este discutată de mult timp în Moldova. Sunt elemente ce trebuie examinate, dar nu pot fi soluționate la nivelul ANI, trebuie abordate prin schimbarea legislației. Aceasta este o parte a întregului pachet pe care îl vom examina în cadrul programului nostru – să evaluăm cât mai exact care sunt obstacolele și de ce au apărut, dacă țin de funcționalitatea instituției sau de alte elemente de context, așa încât aceste instituții să-și exercite mandatele pe deplin.

Deci, vor urma recomandări de modificare a legislației?

Nu știu care vor fi concluziile experților. Nu vreau să anticipez răspunsul nostru. Avem experți care vor examina atent toate problemele. Sunt unele dimensiuni pe care nu este suficient să faci o singură schimbare, de asta ne bazăm pe experți foarte experimentați, care au legitimitate și credibilitate atunci când se adresează Parlamentului și Guvernului cu mesajul că sunt necesare schimbări dacă se dorește ca sistemul să fie eficient.

Proiectul a început în iunie, având o fază inițială, de pregătire, cu o durată de aproximativ 3 luni, după care încep activitățile, sunt recrutați experții, facem cercetări în profunzime, evaluând legislația și funcționalitatea internă a instituțiilor, și apoi venim cu recomandări. Le oferim și lor posibilitatea să se pronunțe față de observațiile preliminare ale experților. Unele recomandări pot fi ajustate. Apoi ajungem la faza în care vedem cum pot fi implementate acestea. Pentru că nu este niciun folos din recomandările care nu vor fi implementate. Prin expertiza pe care o oferim, vrem să ne asigurăm că recomandările noastre sunt discutate suficient cu instituțiile implicate, recomandările referitoare la schimbări în domeniul legislației, la modul cum acestea operează, având scopul principal de a face ca sistemul să fie mai funcțional. Și, Moldova, din câte știți, cu adevărat are nevoie de un sistem pe deplin funcțional, credibil și eficient de luptă împotriva corupției și a spălării banilor. Țara nu are atâtea resurse, încât să-și permită ca părți semnificative ale averii și bunurilor sale să fie irosite prin acte de corupție și spălare de bani.

Dar lupta împotriva corupției nu este o problemă izolată. Aveți nevoie și de un sistem judecătoresc funcțional, aveți nevoie de o justiție independentă, cu instituții în care oamenii au încredere. Atunci când e vorba de cazuri de corupție, este extrem de importantă această dimensiune. De asta, în cadrul acestui program, lucrăm cu procurorii și judecătorii. Dar avem și alte programe în care, prin intermediul instituțiilor Consiliului Europei, abordăm problema reformei justiției, pentru ca această să devină pe deplin independentă și eficientă.

În cadrul proiectului sunt implicați și procurorii, și judecătorii. Au fost deja ședințe cu reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor. Aceste două organe trebuie să fie mai active în prevenirea cazurilor de corupție?

Da, cu siguranță. Fiecare instituție își are rolul său. Rolul procurorilor este foarte specific în examinarea cazurilor de corupție, de asta aveți și o procuratură specializată anticorupție. Aceasta trebuie să aibă abilitatea de a-și îndeplini sarcinile și mandatul, la fel ca și judecătorii, care iau deciziile în aceste cazuri. Instanțele trebuie să fie pe deplin independente. De aceea revin la raportul GRECO. În runde de câte cinci ani, GRECO emite rapoarte pe domenii specifice. În cel de-al patrulea ciclu de evaluare sunt recomandări referitoare la prevenirea corupției în Parlament, în Procuratură și sistemul judiciar. Astfel că încurajăm autoritățile Republicii Moldova să îndeplinească toate aceste recomandări.

Care este importanța factorului politic, a deciziilor politice, în combaterea eficientă a corupției?

Este esențială. Fără voință politică, o țară poate avansa, dar este mult mai dificil. Voința politică este esențială pentru a da un impuls și pentru a le da instituțiilor posibilitatea să-și exercite pe deplin mandatele și îndatoririle. Să nu fie create obstacole în calea instituțiilor anticorupție, dacă acestea examinează cazuri sensibile din punct de vedere politic.

În același timp, într-o democrație, viața politică este mereu în schimbare, de asta este de o importanță critică să construim instituții puternice, care să poată opera în orice mediu politic. Acesta este obiectivul final – un sistem și instituții care pot funcționa chiar și atunci când nu există voință politică, fiind suficient de puternice și independente ca să-și exercite mandatul. De asta, toate eforturile pe care le depune Consiliul Europei în domeniul combaterii corupției, dar și în ceea ce privește reforma justiției, ne concentrăm pe consolidarea instituțiilor. La fel se întâmplă în ceea ce ține de alegeri, de democrație, de drepturile omului – este nevoie de instituții puternice care să-și exercite pe deplin mandatele, independent de schimbările politice. Și asta nu e un lucru ușor.

NOTĂ: 

William Massolin este șef al Oficiului Consiliului Europei din Republica Moldova din octombrie 2018, iar anterior a condus Oficiul Consiliului Europei din Tunisia. A lucrat în cadrul mai multor oficii și departamente ale Consiliului Europei, precum și în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) din diverse țări europene și asiatice. Are experiență substanțială în domeniul drepturilor omului, democrația parlamentară și guvernanță locală. Francez de origine, cunoaște fluent engleza și italiana. 

Natalia Zaharescu

Acest material apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.

 



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Interviu text

INTERVIU: ”În activitatea tuturor organelor se simte o...

Autoritatea Națională de Integritatea are nevoie de câteva cazuri de rezonanță, ca să își dovedească funcționalitatea și independența, afirmă unul dintre membrii Consiliului de Integritate, Viorel Rusu, într-un interviu pentru Moldova Curată. Potrivit lui, societatea are așteptări mai mari de la ANI, iar rezultatele înregistrate până acum nu sunt mulțumitoare. El face referire atât la cadrul legal, care a condus la tărăgănarea formării instituției, dar și la voința politică necesară.

06 iunie 2019
384
Interviu text

INTERVIU: Ambasadorul Letoniei la Chișinău, Uldis Mikut...

05 iulie 2021
229
Interviu text

”Chiar cu toată asistența externă masivă de care a avut...

08 februarie 2019
391
Interviu text

Judecător: ”Colegii din Republica Moldova trebuie încur...

13 februarie 2020
1206