Interviu/ Olesea Stamate: ”Sarcina procurorului general nu este ușoară deloc, îți trebuie curaj mare să-ți asumi asemenea responsabilitate acum”

Guvernul de la Chișinău a reușit să convingă Comisia de la Veneția că situația judiciarului din Republica Moldova este atât de critică, încât niciun alt mecanism nu poate funcționa, și este necesară o evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, a declarat ministra Justiției, Olesea Stamate, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată.

”Ținând cont de principiul inamovabilității judecătorilor, scris în Constituție, am prevăzut inițial ca acei judecători care sunt evaluați negativ să nu fie eliberați din sistem, dar să fie transferați în instanțe inferioare. Rapoartele comisiei de evaluare urmând a fi transmise către ANI și CSM, ca să acționeze în corespundere. Acum Comisia de la Veneția spune: Nu, dragilor. Dacă el nu a trecut testul pe partea integrității, trebuie scos afară din sistem. Nouă recomandarea asta ne-a dezlegat mâinile”, a subliniat Olesea Stamate. Ea a vorbit și despre concursul pentru funcția de procuror general, organizat după noi reguli, și și-a exprimat speranța că va fi unul corect.

Faptul că președintele Curții Supreme de Justiție este cercetat acum pentru îmbogățire ilicită spune ceva despre sistemul de justiție. Este un caz singular, e o hârtie de turnesol?

Eu nu vreau să extrapolez asupra întregului sistem de justiție, cred că există judecători onești, care își fac treaba corect și care nu sunt corupți. Dar, spre regret, cred că există și un număr destul de mare de judecători care nu respectă legea. Asta se vede cu ochiul neînarmat pentru orice jurist care știe să citească o hotărârea judecătorească, în care argumentele sunt toate pro și decizia instanței este contra sau invers.

Ce așteptări aveți de la asemenea dosar privind îmbogățirea ilicită? Nu am mai avut până acum asemenea dosare.

Este important să se creeze un precedent sănătos în examinarea unui asemenea dosar, să nu fie comise gafe. Cazurile de corupție este mai greu să le surprinzi în flagrant și sunt complicate de a fi investigate și finalizate. Și, atunci, o altă cale de a sancționa o persoană pentru corupție, indirect, este îmbogățirea ilicită – atunci când persoana nu-și poate justifica averile prin venitul obținut de-a lungul anilor. În cazul în care această cauză este instrumentată corect, ar fi un exemplu clar și pentru ceilalți actori din sistem că așa nu se mai poate.

Avem opinia preliminară a Comisiei de la Veneția pe marginea proiectului de reformare a Curții Supreme de Justiție. Proiectul urmează să fie modificat în conformitate cu recomandările. În ce măsură se va schimba ideea proiectului?

Se va schimba în mai multe aspecte. Și noi trebuie să spunem un grand merci Comisiei de la Veneția pentru opinia pe care ne-a prezentat-o. Noi am fost mult prea precauți când am elaborat primul proiect de lege, deoarece aveam grija ca Comisia de la Veneția să nu fie prea critică. Dar Comisia de la Veneția a dat dovadă de o bună înțelegere a contextului din Republica Moldova, asta este foarte important. În general, exerciții de evaluare extraordinară a judecătorilor, procurorilor, trebuie să fie admise în cazuri extraordinare, atunci când nici un alt mecanism existent nu funcționează. Noi a trebuit să demonstrăm Comisiei de la Veneția de ce nu funcționează CSM, care trebuie să sancționeze disciplinar judecătorii, că nu funcționează ANI și nu poate face corespunzător verificarea averilor și intereselor, că nu funcționează CSP și Inspecția procurorilor. Orice nouă guvernare, de regulă, în special în țări cu o experiență democratică mai redusă, ca Republica Moldova, are tendința de a face schimbări în oameni, inclusiv din domeniul justiției, și Comisia de la Veneția știe despre acest lucru. Și când venim cu un proiect ca cel prezentat de noi, primul filtru este: Nu vreți voi oare să schimbați oamenii și să-i puneți pe oamenii voștri în loc? Și trebuie să demonstrezi că, de fapt, nu este așa. Că vrem să-i punem în funcții pe acei oameni care vor garanta independența sistemului.

Și Guvernul de la Chișinău a reușit să convingă Comisia de la Veneția de acest lucru?

Exact. În spațiul mediatic s-au lansat acuzații la adresa guvernului că a fost un eșec avizul Comisiei de la Veneția. Nu poate fi nimic mai fals. Noi am reușit să convingem Comisia de la Veneția că situația judiciarului din Republica Moldova este atât de critică, încât niciun alt mecanism nu poate funcționa, deci noi avem nevoie să intervenim din exterior, cu o comisie de evaluare externă. Vom îmbunătăți proiectul. Ținând cont de principiul inamovabilității judecătorilor, scris în Constituție, am prevăzut inițial ca acei judecători care sunt evaluați negativ să nu fie eliberați din sistem, dar să fie transferați în instanțe inferioare. Rapoartele comisiei de evaluare urmând a fi transmise către ANI și CSM, ca să acționeze în corespundere. Acum Comisia de la Veneția spune: Nu, dragilor. Dacă el nu a trecut testul pe partea integrității, trebuie scos afară din sistem. Nouă recomandarea asta ne-a dezlegat mâinile.

Dar decizia de eliminare din sistem ar urma să fie luată tot de acea comisie sau de CSM?

CSM trebuie să ia decizia. Doar că noi vom institui și o instanță de apel. Asta înseamnă că un Colegiu specializat la nivelul Curții de Apel sau la nivelul Curții Supreme de Justiție va examina contestațiile judecătorilor împotriva comisiei de evaluare sau, eventual, a deciziilor CSM. Cei din acest colegiu vor fi primii care vor fi supuși evaluării externe, asigurându-ne că va fi compus din persoane integre.

Un alt moment pe care Comisia de la Veneția ni l-a sugerat, ținând cont de ultimele evenimente cu Adunarea Judecătorilor și incertitudinea de la CSM, este ca membrii CSM să fie evaluați mai întâi. Și asta este o premieră pentru Comisia de la Veneția să sugereze evaluarea membrilor CSM, deoarece nu s-a mai întâmplat în altă parte.

Între recomandările Comisiei de la Veneția a fost și faptul ca în comisia de evaluare să intre mai mulți judecători.

Este așa o recomandare. Dar, ținând cont că noi în primul proiect nu am prevăzut un mecanism de apel, ei au sugerat ca să fie mai mulți judecători, tocmai din acest motiv. Dacă introducem un mecanism de apel, nu neapărat suntem ținuți de această recomandare ca să avem mai mulți judecători. Este problematic să avem mai mulți judecători în comisia de evaluare. Am putea să implicăm foști judecători, dar nu actuali. Vă dați seama de ce – ei sunt colegi, sunt prieteni, nu poți să eviți în totalitate factorul uman.

Dar judecătorii, inclusiv la Adunarea Generală, spuneau că nu e corect ca judecătorii să fie evaluați de cineva din afara sistemului.

Ei sunt obișnuiți să-și facă singuri dreptate. Fostul secretar de stat de la Ministerul Justiției, domnul Nicolae Eșanu, a punctat foarte bine, fiind invitat la o emisiune televizată. CSM ca organ de autoadministrare – această autoadministrare nu trebuie înțeleasă că ei administrează pentru sine, ci este un organ care trebuie să garanteze independența sistemului judecătoresc, să-l administreze în interesul și în folosul cetățenilor, nu în folosul propriu. Or, judecătorii noștri tocmai așa s-au și obișnuit – că ei sunt evaluați de colegi. De asta avem ce avem în sistem. Există standarde internaționale, care ne leagă de obligativitatea de a avea cel puțin jumătate dintre membri în CSM din rândul judecătorilor. Fără a mă contra cu standardele internaționale, cred că ele sunt foarte bune pentru țări cu o democrație avansată, cu un nivel de responsabilitate și de etică a actorilor din justiție foarte înalt. Altfel, aceste organe se transformă în niște sindicate, în organe corporativiste, unde manus manum lavat, se protejează între ei. Mecanismul acesta trebuie regândit.

Eu primesc foarte multe petiții cu privire la pretinse acțiuni ilegale ale judecătorilor. Atunci când se prezintă și argumente care ar putea sta la baza unei inspecții judiciare, sesizăm Inspecția judiciară, CSM. Deocamdată nu am primit decât un răspuns, pe care nu am reușit să-l examinez. Dar este o hotărâre cu privire la respingerea sesizării. Sunt curioasă să văd care sunt motivele respingerii. Noi transmitem acele petiții în care considerăm că sunt argumente și dacă o să tot vină acte de respingere, o să confirme semnele de întrebare pe care le avem deja.

Ce va presupune evaluarea externă a judecătorilor?

Sunt două etape principale. Prima este evaluarea integrității și este o etapă de excludere. Judecătorul care nu trece evaluarea integrității nu mai este evaluat din punct de vedere profesional. Dacă nu sunt integri, nu au ce căuta în sistem, indiferent de cât de profesioniști ar fi. Comisia va fi creată din experți, care vor fi asistați de un secretariat, unde vor fi mai mulți experți decât în comisie. Secretariatul va face munca de colectare a datelor, de analiză. Vom lua datele de la ANI, din toate registrele publice disponibile. Cu siguranță se va merge mult mai profund decât activitatea pe care o desfășoară ANI, nu doar în termeni de acces la informație, pentru că ANI are acces la informație, dar în termeni de interpretare a datelor. De exemplu, bunuri procurate la prețuri derizorii nu se acceptă, bunurile înregistrate pe părinți, socri, copii vor fi verificate, dacă aceștia pot dovedi proveniența banilor. Sarcina probațiunii va fi împărțită. Noi vom întreba de unde, iar persoana trebuie să explice. Am mai avut îngrijorări din partea judecătorilor, procurorilor, că acest exercițiu ar fi unul înjositor, că nu ar vrea să treacă prin el. Mesajul nostru este că starea critică din justiție nu permite alte mecanisme de curățare a acesteia. Au fost modificate legile de multe ori, au fost îmbunătățite mecanismele. Dar lucrurile nu funcționează din cauză că nu avem legi bune. Noi avem legi bune care nu funcționează din cauza oamenilor din sistem, care au executat comenzi politice și au fost corupți.

Dar acest exercițiu nu va fi unul înjositor. Ne vom asigura că în această comisie vor fi oameni față de care nu vor exista dubii cu privire la integritatea, onestitatea și corectitudinea lor. Pentru a evita delegarea membrilor politici în comisie, vom propune selectarea lor de către o misiune internațională, poate, în combinație cu societatea civilă. În plus, judecătorii evaluați față de care nu vor exista suspiciuni, nici nu se vor prezenta în fața comisiei.

Deci, prin evaluare vor trece judecătorii CSJ, membrii CSM și președinții de instanțe?

Da. La prima etapă. Acum vă mai spun un mic secret. Acum modificăm arhitectura mecanismului de evaluare. Și cred că este logic să prevedem din start și următoarele etape. Ne gândim că vor urma pentru etapa a doua Curțile de Apel, PCCOCS o să fie în etapa întâi, la fel și Procuratura Anticorupție și CSP. În a doua etapă ar urma să fie evaluată Procuratura Generală și, eventual, CNA. Nu cred că vom ajunge la primele instanțe. Dacă vom avea judecători integri la Curțile de Apel și la CSJ, cei din primele instanțe vor trebui să se conformeze noilor reguli.

Când se va întâmpla acest lucru? Sunt acțiuni de lungă durată.

Da, sunt de termen mediu și lung. Legea cu privire la evaluarea externă urmează a fi aprobată în Parlament până la sfârșitul anului. Trebuie să finalizăm proiectul de lege în următoarele două săptămâni și să-l transmitem Comisiei de la Veneția, totodată, scoțându-l spre consultări publice. Comisia se va pronunța în ședința plenară din 6-7 decembrie. S-ar putea să-l aprobăm în Guvern înainte de asta, deoarece Comisia de la Veneția, de regulă, trimite opinia preliminară cam cu două săptămâni înainte de plenară și dacă nu vor fi obiecții, îl vom putea trece prin Guvern. După plenara Comisiei de la Veneția, va fi transmis Parlamentului. Și asta va însemna că la începutul anului viitor va începe exercițiul de evaluare externă.

Cât ar putea să dureze?

Inițial am estimat un an pentru CSJ și Procuratura Anticorupție. Acum, cu subiecții pe care îi mai adăugăm – cam trei ani.

Ce se întâmplă dacă se destramă coaliția PSRM – ACUM, care a oferit sprijin politic acestui Guvern?

Eu sper că reforma justiției va fi pe agenda oricărui Guvern care va urma. Dar pentru noi este foarte important să punem piatra de temelie, să pornim carul din loc și să ajunge la punctul de la care nu te mai poți întoarce. Dacă acea comisie de evaluare își va începe lucrul, nu știu care Guvern o să fie un kamikadze mai mare decât noi să zică ”nu vrem reformă în justiție”.

Dar există, cel puțin, susținere în rândul majorității parlamentare actuale? Mă refer la Partidul Socialiștilor.

Aș evita să mă pronunț acum, deoarece depinde de susținerea pe care o vom avea la aprobarea acestei legi. Acesta va fi testul. Am avut susținere la modificare Legii procuraturii, pentru alegerea procurorului general. Nu pot să obiectez nimic, cu excepția faptului că au fost propuse multe amendamente între prima și a doua lectură. Și unul dintre amendamente, care a fost votat, cu care nu sunt de acord, este modalitatea de revocare a procurorului general.

În concursul pentru funcția de procuror general avem o listă de candidați. Ce urmează?

Urmează testarea psihologică. Avem un psiholog excelent, Tatiana Buianina. Împreună am identificat profilul procurorului general – să aibă integritate, capacități de luare a deciziilor, de lucru în echipă, de coordonare, de conducere. S-a pregătit un set de întrebări și în baza evaluării răspunsurilor psihologul va pregăti câteva întrebări de validare, personalizate, în funcție de cum au răspuns candidații. Interviurile se vor desfășura luni și marți (28, 29 octombrie). Vor fi înregistrate și vor fi făcute ulterior publice.

Și, după interviuri, va fi propusă CSP o listă scurtă?

Exact. Comisia de preselecție urmează să ia o decizie cu privire la candidații care vor fi propuși CSP.

Aveți încredere că CSP îl va alege pe cel mai bun candidat?

Sper. Pentru noi sarcina este ca cei pe care îi vom propune să fie egal de buni, ca oricare va fi ales de CSP să știm că este bun. Mai mulți au zis că nu trebuie să propunem numai doi candidați CSP-ului, să propunem cinci-șase. Legea spune că trebuie să propunem cel puțin doi, dar dacă ar fi să propunem cinci, ei ar trebui să fie toți la fel de buni.

Pe internet circulă o petiție în susținerea unuia dintre candidați. Asta poate să influențeze decizia comisiei?

În nici un mod. Comisia este una independentă. Ați văzut cine sunt membrii comisiei. Concursul este unul transparent și corect. Veți vedea cu toții interviurile și prestația fiecărui candidat și fiecare cetățean va putea trage concluziile sale dacă acei candidați care vor fi propuși CSP într-adevăr s-au prezentat cel mai bine. Toți candidații la momentul actual sunt egali în fața comisiei de concurs.

Au fost exprimate suspiciuni că prin modificarea legii, astfel încât să se permită participarea la concurs nu doar a procurorilor, dar și avocaților, și judecătorilor, s-a deschis portița pentru cineva cu dedicație, pentru o persoană din afara procuraturii, care ar fi de așteptat să fie numită în această funcție.

Interesul nostru este ca să avem un procuror general curajos, cu cât mai puține legături în sistem. Eu nu zic că la funcția asta nu poate fi propus un procuror, în cazul în care nu există dubii față de integritate lui, reputația profesională, anumite legături cu persoane din politic. Tocmai de asta concursul este deschis și procurorilor, și judecătorilor, și avocaților, și ofițerilor de urmărire penală. Însă, ținând cont de situația din justiție și procuratură, cred că e foarte bine că s-a deschis portița și pentru alte profesii juridice. Sarcina procurorului general nu este ușoară deloc, îți trebuie curaj mare să-ți asumi asemenea responsabilitate acum.

Vă mulțumim!

Natalia Enache