Ion Nicolaev, inspector de integritate: ”Nu înțeleg de ce pe exterior se creează această impresie că la ani totul e mort și nu se face nimic”

Interviu text 31 august 2019 2267
ION NICOLAEV, Inspector de integritate în cadrul Autorității Naționale de Integritate

Peste 80 de acte de constatare au emis de la începutul acestui an inspectorii de integritate din cadrul ANI și au aplicat amenzi în valoare totală de aproape 70 de mii de lei. Deși până nu demult au avut în vizor mai mult primari, consilieri locali și directori de grădinițe, inspectorii examinează în prezent dosare ce îi vizează pe judecători și procurori, afirmă unul dintre inspectorii de integritate, Ion Nicolaev, care a acordat un interviu portalului Moldova Curată. El s-a arătat nedumerit de faptul că societatea are impresia că ANI nu este o instituție eficientă și a dat asigurări că cei 11 inspectori angajați depun toate eforturile pentru a înregistra rezultate bune.



Inspectorul a mai menționat că legislația actuală în ceea ce privește controlul averilor și intereselor personale are unele lacune, iar în instanțe nu există deocamdată nicio decizie definitivă care să mențină definitiv un act de constatare al ANI. Totodată, el a explicat că nu pot fi investigate averile înregistrate de subiecții declarării, cu scopul de a le ascunde, pe numele unor persoane care nu fac parte din categoria celor apropiate și nu este clară situația cu donațiile de la nunți și cumătrii.

În primul rând, vreau să vă întreb cum se lucrează în condițiile unui număr mic de inspectori de integritate în cadrul ANI. Știm că trebuie să fie angajați 46, dar erau numai 9 și s-au mai adăugat 2 după ultimul concurs. E o situație care vă îngreunează activitatea?

Dacă erau toate funcțiile de inspectori de integritate, poate era un rezultat mai bun. Dar și în număr mic, inspectorii de integritate desfășoară toate activitățile necesare, încearcă toate domeniile de activitate, fiecare domeniu este nou, chiar și aceeași practică contravențională. Alături de reprezentanții Direcției juridice, inspectorii merg în instanțe de judecată pe cauze contravenționale, deoarece există și acte de constatare cu care subiecții controlului nu au fost de acord, care sunt contestate în instanțe. Toți inspectorii de integritate lucrează la turații maxime. Dacă e să citim portalurile de presă, majoritatea au obiecții la activitatea Autorității, că inspectorii de integritate nu fac nimic. Sunt de părerea că nu este adevărat, inspectorii de integritate chiar fac tot ce le stă în puteri și vor să fie auziți și să înregistreze rezultate bune.

Faptul că vi s-au redus salariile vă trezește nemulțumirea?

Această situație s-a întâmplat din ianuarie 2019, când a intrat în vigoare Legea salarizării. Eu am fost angajat printre primii 4 inspectori de integritate, în 2018, cu un salariu brut de 15 680 de lei. Salariul net era în jur de 13 mii de lei. După aceea, în 2019, au fost angajați și alți inspectori, care sunt salarizați altfel, deși noi toți facem aceeași muncă.

Deci, vi s-a păstrat salariul inițial cu care ați fost angajat?

Salariul de funcție este în jur de 10 mii de lei, dar primim o compensație ca să ajungă valoarea la salariul pe care l-am primit la început, pentru că legea prevede că persoanele nu pot primi un salariu mai mic, după ce a intrat în vigoare noua Lege a salarizării. Dar colegii mei, angajați după ianuarie 2019, primesc în jur de 8-9 mii de lei, pe când eu, făcând aceeași muncă, primesc în jur de 13 mii de lei. Consider că, într-adevăr, nu este o echitate în raport cu inspectorii. Pentru că materialele sunt repartizate la fel. Este o inechitatea foarte mare, consider eu, și demoralizează inspectorii de integritate.

Cum sunt selectate cazurile verificate de inspectori?

Inspectorii nu selectează cazurile pe care urmează să le examineze, pentru că la baza efectuării unui control stă o sesizare înregistrată în cadrul Autorității. Sesizarea poate veni de la persoane fizice sau juridice și există o categorie de sesizări din oficiu – sunt cele pe care le depunem noi, inspectorii de integritate, în baza unei informații publice sau dacă, în cazul unui control, depistăm anumite informații care ne permit să presupunem că un subiect al declarării ar fi putut încălca un anumit regim juridic. În acest caz, inspectorul depune o sesizare din oficiu care se repartizează aleatoriu pentru verificare.

Jurnaliștii de investigație frunzăresc declarațiile de integritate ale demnitarilor. Fac și inspectorii la fel, pentru a vedea ce apare nou sau suspicios în acele declarații?

Verificarea sau controlul declarațiilor reprezintă o mică parte a controlului averii și intereselor personale. Controlul declarațiilor constă în verificarea faptului dacă acestea au fost depuse în termen și a faptului dacă au fost respectate cerințele de formă la depunerea declarației. Dacă depistăm că există diferențe substanțiale între averea dobândită de către un subiect al declarării și veniturile obținute în aceeași perioadă, noi depunem sesizări din oficiu pentru a verifica acest lucru. Mulți confundă controlul averii și intereselor personale cu controlul declarațiilor de avere și interese personale.

Avem un serviciu de cooperare și relații cu publicul foarte activ, care în fiecare zi ne bombardează cu diferite articole din presă. Noi le studiem și am făcut o analiză a grupurilor de risc și, în baza dispoziției președintelui ANI, am repartizat aleatoriu declarațiile de avere și interese personale ale tuturor deputaților din legislatura precedentă. Au fost inițiate 15 cauze contravenționale pentru depunerea tardivă a declarațiilor. Acest lucru constituie un temei de a iniția controlul averii și intereselor personale, în cadrul căruia inspectorul urmează să verifice datele cu privire la averea existentă, modificările patrimoniale care au intervenit în averea subiectului declarării. Acum avem în procedură cauze contravenționale și proceduri de control al averii și intereselor personale în privința judecătorilor, a deputaților și au fost repartizate declarațiile tuturor procurorilor, care sunt în curs de verificare.

Ați verificat declarațiile judecătorilor, aproximativ 400, și ați decis inițierea a numai 6 controale în privința magistraților. E un număr relativ mic în comparație cu ce semnalează presa – proprietăți care depășesc veniturile legale ale unor judecători.

Aceste 6 cazuri au ca temei sesizarea din oficiu a inspectorilor de integritate, care au stabilit că judecătorii fie nu au depus, fie au depus tardiv declarația. Dar au fost depuse mai multe sesizări din oficiu în privința judecătorilor, având temei indicat de inspectorii de integritate, precum că lipsesc unele date din declarații. Unii judecători nu au declarat case, apartamente în care locuiesc, deși legea îi obligă să le declare, atât cu drept de proprietate, cât și de uz, abitație etc. Alte sesizări depuse de inspectori vizează valoarea averii care depășește cu mult veniturile înregistrate într-o anumită perioadă – sunt sesizări din oficiu care se află în curs de examinare.

Până nu demult, am văzut mai multe cazuri examinate de ANI care vizau consilieri raionali, directori de școli, de grădinițe, persoane care au un statut nu atât de înalt, pe când societatea se așteaptă la verificări pe numele unor persoane asupra cărora există bănuieli de lipsă de integritate mult mai serioase. Când vom vedea cazuri de rezonanță la ANI, deputați din actuala legislatură, magistrați de la instanțe superioare, procurori de la procuraturi municipale, raionale, din capitală?

La baza oricărui control stă o sesizare. Dacă au fost pornite controale și emise acte de constatare pe conducători de organizații publice, pe consilieri, înseamnă că au fost sesizări parvenite din teritoriu de la persoane fizice sau juridice, pe care noi suntem obligați să le verificăm. Fiecare persoană care ne sesizează așteaptă un răspuns din partea noastră. Noi nu selectăm subiecții declarării în privința cărora să facem controale, noi putem să facem selecția asta doar ca rezultat al verificării declarației de avere și interese personale. Legea 132 cu privire la ANI prevede că cel puțin 40 de procente din controalele declarațiilor de avere și interese personale trebuie să vizeze persoane de demnitate publică. Deci, se referă la declarații, nu la controlul averii în sine.

Deci, e un aspect tehnic, juridic, care vă salvează...

Nu ne salvează. Noi chiar suntem pentru ....

Asta înseamnă că verificați numai dacă au fost depuse declarațiile la timp și dacă au fost completate toate rubricile?

Asta se referă doar la declarații. Așa stipulează legea care sunt acțiunile noastre în cadrul controlului declarațiilor de avere și interese personale.

Sistemul e-Integritate vă ajută la selectarea declarațiilor ce ar urma să fie verificate? Se vorbea că ar putea scoate în evidență anumite situații de risc, așa numite ”stegulețe roșii”.

Nu este într-atât de perfecționat sistemul e-Integritate ca să ne ajute în acest fel. În prezent, doar servește ca o bază de date de depunere a declarațiilor, pentru a le stoca și a le putea vizualiza. De asemenea, sesizările se repartizează prin acest sistem inspectorilor de integritate. Dar nu poate face o examinare încrucișată între declarațiile demnitarilor și ale unor categorii de subiecți ai declarării.

Câte sancțiuni au fost aplicate de inspectorii de integritate?

Vă pot oferi date doar pentru anul 2019. Inspectorii de integritate au întocmit în această perioadă 81 de acte de constatare, dintre ele - 60 de acte prin care s-a constatat încălcarea unui regim, iar restul au fost de încetare a controlului, pe motiv că nu s-a depistat încălcarea. În 4 cazuri s-a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averilor și intereselor personale, 41 de acte în care s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese și 14 – al incompatibilităților.

Dar iarăși este vorba despre cazuri din primăriile locale. Știm situații de prin sate, unde nu există suficient personal și primarii își angajează soțiile, copiii – sunt cazuri destul de mărunte.

Sunt de acord, dar odată ce suntem sesizați despre un asemenea caz, noi suntem obligați să-l examinăm și să emitem un act corespunzător. Dar avem un act de constatare privind conflictele de interese pe numele unui procuror, însă actul este contestat în judecată. Avem 16 acte în privința primarilor, dintre care 15 pe conflicte de interese, pentru că și-au angajat persoanele apropiate, avem 24 – în privința conducătorilor de organizații publice.

Dar persoanele vizate în investigațiile inspectorilor știu ce înseamnă un conflict de interese, de exemplu?

Uneori, am avut impresia că ei nu-și dau seama că, iată, comit o ilegalitate. Din ce motiv se întâmplă asta, nu pot să vă spun.

S-a reușit soluționarea cazurilor rămase de la fosta CNI?

De la CNI am moștenit 60 și ceva de dosare, majoritatea pe avere și interese personale. Toate sunt în gestiunea inspectorilor. Au fost finalizate toate care  vizează conflictele de interese și incompatibilități. Au mai rămas în gestiune dosare care vizează averea și interesele personale. Majoritatea actelor de constatare emise pe aceste cazuri au fost de încetare a controlului, pe motiv că nu au fost depistate încălcări.

Ce amenzi ați reușit să aplicați până acum?

Există două cauze contravenționale pe care inspectorul de integritate le constată și poate aplica sancțiuni. În timpul controlului, inspectorul poate solicita date de la persoane fizice și juridice și de la instituții bancare și acestea sunt obligate să le furnizeze, în caz contrar, comit contravenții și pot fi impuse să achite amenzi. Se pot aplica amenzi și pentru ne-executarea unui act de constatare rămas definitiv, precum și pentru depunerea tardivă a declarației de avere și interese, ne-depunerea declarației. De la începutul acestui an, inspectorii de integritate au aplicat sancțiuni contravenționale în sumă de 68 750 de lei.

Dar în instanțele de judecată cum sunt tratate cazurile venite de la ANI?

Noi avem acte de constatare contestate în instanțe care au mai mult de un an și, practic, nu au fost ședințe de judecată. Din câte cunosc, există un act de constatare care a fost menținut și de instanța de Apel, celelalte acte de constatare sunt abia la faza primei instanțe. Cam greu merge în instanțe. Nouă ne-ar ușura cu mult lucrul dacă ar exista hotărâri pe unele aspecte, pentru a se cristaliza o practică.

Legislația pe care o aveți la dispoziție, ca mecanism de lucru, vă permite să verificați averile demnitarilor în mod eficient, să depistați averi care nu au fost declarate, să le dezvăluiți publicului și să fie sancționate aceste persoane?

Pot să vă spun că nu am înregistrat probleme pe dosarele de control pe conflicte de interese, incompatibilități, restricții și limitări. Dar în ceea ce privește controlul averilor și intereselor personale există anumite lacune, la care lucrează conducerea ANI și direcția juridică și înaintează propuneri Ministerului Justiției, pentru modificarea legislației.

Inspectorul de integritate, la efectuarea controlului, poate solicita informații de la orice persoană fizică, juridică și bănci. Legea ne permite să solicităm date și de la organizații internaționale, în conformitate cu tratatele internaționale, la care Republica Moldova este parte, dar în prezent nu avem încă legătură sau comunicare cu alte țări ca să putem accesa anumite informații și se întreprind măsuri în această privință. De asemenea, se întreprind măsuri pentru a crea un mecanism pentru dispunerea expertizei, pentru că legea permite inspectorilor, în cazul în care există neconcordanță între valoarea declarată și valoarea reală a unui bun, să dispună efectuarea unei expertize. Acum se lucrează la acest mecanism, pentru că legea prevede, dar totul este vag. O altă problemă este că suntem sesizați că unii subiecți ai declarării au indicat că au achiziționat un bun cu prețul de 10 mii de lei, dar valoarea de piață este de 10 mii de euro. Aici inspectorul de integritate nu poate face nimic, pentru că există un contract de vânzare-cumpărare legal între două părți. Și de șmecheria asta mulți profită. Pe toate aceste aspecte a fost sesizat Ministerul Justiției. Cred că o să se găsească un anumit mecanism la această problemă.

Dacă se va dori, probabil, pentru că se spune că este necesară voință politică și s-a mai spus că această Autoritate, dar și fosta CNI, au fost construite ambele așa încât să nu funcționeze și să nu-i deranjeze pe politicienii de rang înalt.

Eu am impresia că dacă ați discuta mai des, așa cum discutați acum cu mine, cu oricare dintre inspectorii de integritate, o să vedeți că ei au dorința de a face ceva și de a avea rezultate. Nimeni nu dorește ca lucrurile să stea pe loc. Nu înțeleg de ce pe exterior se creează această impresie că la ANI totul e mort și nu se face nimic.

Pentru că societatea așteaptă cazuri de rezonanță, iar atunci când vede cazuri cu primari, consilieri, acestea au impact la nivel local. Dar pe când vedem dosare de rezonanță? De exemplu, a fost o sesizare pe numele lui Vlad Plahotniuc, din partea deputatului Dumitru Alaiba.

A fost inițiat un dosar de control și este în procedură de examinare.

Și va dura mult?

De regulă, cazurile de verificare a averilor și intereselor personal durează cu mult mai mult. Dar ați văzut, pentru că domnul deputat Alaiba a făcut publică sesizarea, și se referă la SRL-uri cu sediu în străinătate și este mai dificil, pentru că abia acum se încearcă să se vadă pe plan internațional cum facem.

Dar cazurile când averile sunt înregistrate pe numele rudelor și în așa mod se încearcă ascunderea lor, puteți să le demonstrați?

Pe numele rudelor care nu sunt subiecți ai declarării nu putem face verificări. Dacă inițiem un control, noi verificăm doar ceea ce ne permite legea – averea subiectului declarării, dacă este căsătorit, are membri de familie – controlul se extinde și asupra averilor lor, a copiilor minori, concubinilor și persoanelor aflate la întreținere. În cazul în care persoanele pe numele cărora sunt înregistrate aceste bunuri nu fac parte din aceste categorii, noi nu extindem controlul în privința lor. Dar ar putea interveni Fiscul în privința lor.

Pe final, vreau să vă întreb despre averea dumneavoastră. Moldova Curată a publicat un articol referitor la declarațiile inspectorilor de integritate. Dacă îmi amintesc bine, în declarația dumnevoastră nu era indicată valoarea unor bunuri.

Ați scris că nu am indicat valoarea casei. Eu locuiesc la socri, nu sunt proprietar. E o casă la țară, în sat, la Coșnița. Dacă vă duceți și fotografiați o să ziceți că nu-i casă de inspector. Conform legii, dacă eu nu sunt proprietar, eu nu indic numărul cadastral și nici valoarea. Eu, pur și simplu, locuiesc acolo. În ce privește mijlocul de transport, Nissan Almera din 2006, nu îl dețin cu drept de proprietate, dar cu drept de folosință și e aceeași situație. Legea așa reglementează. Ați mai menționat că am conturi...

Și nu erau?

Nici nu zic că nu erau (n.red.: 4 conturi în valoare totală de 425 de mii de lei). Dar cred că declarațiile mele le găsiți începând cu anul 2012. Și din 2015 găsiți acolo declarate venituri de la nuntă, botez – toate sunt acumulări.

Dar chestia asta cu nunțile, cu botezurile... Mulți demnitari, funcționari spun că primesc donații de la nunți, botez. Ei trebuie să aducă o dovadă sau nu-i neapărat? Pentru că pot fi ascunse anumite venituri ilegale.

Da, pe această cale se pot legaliza anumite...

Ce faceți când vedeți o asemenea declarație? Îi credeți pe cuvânt?

Eu nu am avut în control asemenea declarații, dar am văzut recent un caz – majoritatea aduc și poze de la cumătrii...

Poze cu banii?

Nu cu banii, cu oaspeții.

Dar credeți că ar trebui reglementate aceste aspecte?

Da, ar trebui. Dar, sincer, nici nu știu cum ar trebui reglementat.

Vă mulțumim pentru interviu.

Natalia Enache



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Interviu text

Interviu/ Olesea Stamate: ”Sarcina procurorului genera...

Guvernul de la Chișinău a reușit să convingă Comisia de la Veneția că situația judiciarului din Republica Moldova este atât de critică, încât niciun alt mecanism nu poate funcționa, și este necesară o evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, a declarat ministra Justiției, Olesea Stamate, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată.

28 octombrie 2019
1295
Interviu text

INTERVIU. Președinta Comisiei juridice, Olesea Stamate:...

12 septembrie 2021
1626
Interviu text

INTERVIU. Ambasadorul Marii Britanii, Steven Fisher: „L...

11 martie 2021
11132
Interviu text

Dumitru Visterniceanu, fost judecător CSJ: ”Într-un sta...

21 noiembrie 2018
1403
Interviu text

”Chiar cu toată asistența externă masivă de care a avut...

08 februarie 2019
1024
2021

INTERVIU. Judecătorul Ion Chirtoacă: „Atât timp cât vom...

07 octombrie 2021
11705