Viorel Rusu, membru al ci al ani: ”In activitatea tuturor organelor se simte o atmosferă de frică și cred că acesta este un motiv care împiedică ani să-și exercite pe deplin activitatea”

Autoritatea Națională de Integritatea are nevoie de câteva cazuri de rezonanță, ca să își dovedească funcționalitatea și independența, afirmă unul dintre membrii Consiliului de Integritate, Viorel Rusu, într-un interviu pentru Moldova Curată. Potrivit lui, societatea are așteptări mai mari de la ANI, iar rezultatele înregistrate până acum nu sunt mulțumitoare. El face referire atât la cadrul legal, care a condus la tărăgănarea formării instituției, dar și la voința politică necesară.

Sunteți unul dintre membrii Consiliului de Integritate. Cum apreciați activitatea ANI, de când a trecut prin procesul de reformare?

Societatea, evident că se aștepta la lucruri mult mai mari și multe speranțe au fost puse în ANI, dar, cum se întâmplă la noi, rezultatele nu sunt chiar palpabile, deoarece această Autoritate activează în cadrul normativ care a fost creat și în cadrul instituțional care există, adică este direct legată de activitatea tuturor instituțiilor statului, de atmosfera care există în stat. Dacă e să vorbim de cadrul legal, de la bun început au apărut multe semne de întrebare, deoarece nu s-a asigurat continuitatea între fosta Comisie Națională de Integritate (CNI) și Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Consiliul de Integritate este o structură ce asigură activitatea, aprobă cadrul normativ al ANI, rapoartele de activitate, este echivalentul unui Consiliu de administrație sau de observatori, dacă am face comparație cu alte structuri. Noi nu avem dreptul, ne este interzis să ne implicăm în activitatea nemijlocită a ANI, care este condusă de președinte și vicepreședinte, iar controalele sunt efectuate de inspectorii de integritate, care trebuie să se conducă doar de lege.

Din cauză că nu s-a asigurat această punte de legătură, între CNI și ANI, o perioadă foarte lungă au fost organizate organele de conducere, cred că știți și epopeea cu poligraful. Dacă la început veneau mai mulți candidați la funcțiile de inspectori de integritate, acum sunt mai puțini și din 46 de inspectori, doar 9 sunt angajați, adică ANI nu este funcțională pe deplin deocamdată. O altă problemă este că nu avem dosare de rezonanță. În calitate de reprezentat al autorităților locale, observ că din statistică, mai multe dosare îi vizează pe primari sau pe aleșii locali. Ceea ce trezește semne de întrebare. Ar trebui să fie dosare de rezonanță, pentru ca ceilalți să respecte regimul de integritate.

De ce credeți că s-a întâmplat acest lucru? Mă refer la perioada de tranziție atât de lungă și fără continuitate, la faptul că nu există cazuri de rezonanță.

Din start nu au fost create dispoziții tranzitorii care să prevadă această perioadă, de un an-doi, cât se formează structura instituției, actele, regulamentele, ca să funcționeze CNI, să fie continuitate, până la angajarea numărului necesar de inspectori de integritate. Drept rezultat, avem ceea ce avem, deși ar trebui să fie cu mult mai mult. Nu știu de ce există asemenea disproporție dintre verificarea funcționarilor centrali și a celor locali, dar cred că aceasta este atmosfera care persistă acum în societate. În activitatea tuturor organelor se simte o atmosferă de frică și cred că acesta este un motiv care împiedică ANI să-și exercite pe deplin activitatea.

Credeți că activitatea ANI ar avea legătură cu voința politică?

La sigur. În stat, activitatea majorității instituțiilor este legată de politic, adică în funcție de voința politică, ei, ca executori, se străduie să o îndeplinească, această voință, ca să nu intre în conflict cu cei care iau decizii. Și funcționarii admit că se străduiesc să fie într-un spațiu de confort și să nu se supună riscurilor. Acesta ar fi un motiv, dar o mare influență a avut-o cadrul legal, deoarece nu au fost stabilite mecanisme.

Deci, din start s-a construit această instituție ca să …

Ca să fie o perioadă foarte lungă de constituire.

Fiind reprezentant al autorităților locale, vă întreb dacă există nemulțumiri în rândul aleșilor locali în legătură cu faptul că atenția inspectorilor de integritate se concentrează mai mult asupra consilierilor locali, a primarilor?

Sunt semnale de la autoritățile locale referitoare la diferite situații bizare, care arată că anume cadrul normativ nu e chiar perfect. Să vă dau un exemplu: soția este de 20 de ani director de grădiniță, i-au mai rămas câțiva ani până la pensie, soțul a câștigat alegerile pentru funcția de primar și apare un conflict de interese. S-a ajuns chiar la situația bizară că nu știu ce să facă și pun problema să divorțeze.

Fictiv, probabil, pentru că au mai fost asemenea cazuri.

Noi sperăm că da. Ca să nu fie distruse familii ca urmare a legislației privind integritatea.

Ar putea avea legătură această situație cu apropierea alegerilor locale?

Noi, la Congresul Autorităților Locale, am atestat pe parcursul mai multor ani o influență excesivă asupra aleșilor locali.

În preajma alegerilor sau în general?

În general, în ultima perioadă s-au atestat acțiuni excesive din partea organelor de control, nu vorbesc doar despre ANI. Sunt cazuri mai complexe, precum rețineri, dosare penale.

Legea privind ANI prevede că din numărul de controale pe care le efectuează inspectorii de integritate, pe parcursul unui an, 40 la sută trebuie să le vizeze pe persoanele de demnitate publică. Ați discutat în cadrul Consiliului această prevedere și cum este aplicată?

Am discutat raportul de activitate al ANI, atunci s-a invocat că este de-abia în proces de formare, lipsa de resurse, decalajul între salarizarea funcționarilor din cadrul ANI și cea a inspectorilor. Nu doar inspectorii lipsesc în cadrul ANI, dar și alt personal care asigură activitatea instituției. Ce ține de persoanele de demnitate publică, primarii tot sunt persoane de demnitate publică, dar ”mărimea” lor este inferioară față de membrii Guvernului, față de deputați...

...pe care societatea s-ar aștepta să-i vadă supuși unor controale.

Cu toții au depus declarațiile de avere și interese personale, este important ca ANI să acționeze și să verifice aceste declarații. Evident că e necesar mai mult timp. Să sperăm că ANI, treptat, își va lua avânt în exercitarea atribuțiilor. Dar este nefiresc ca ANI, cu doar 9 inspectori angajați, trebuie să elibereze și aceste certificate de integritate, ceea ce dăunează atribuțiilor specifice, de bază ale Autorității.

Am văzut ce s-a întâmplat în ajunul alegerilor parlamentare, când pe lângă faptul că s-a făcut o muncă suplimentară din partea ANI, Autoritatea a pierdut și la capitolul imagine, eliberând certificate unor persoane față de care existau bănuieli că nu ar fi integre total.

Așa și a fost. Cu regret, pe noi nu ne-a consultat nimeni când s-au făcut modificări la legislație cu referire la eliberarea certificatelor de către ANI, care nici nu a început să funcționeze așa cum ar trebui. Urmează alegerile locale, unde vor fi mult mai multe persoane pentru care vor trebui eliberate certificatele. În viziunea mea, este inutil acest certificat, până vor fi stabilite criterii mai clare pentru eliberarea lor.

Cum vedeți soluționarea situației cu inspectorii de integritate, care au fost angajați doar 9 din 46? Din câte am văzut din raportul Curții de Conturi, și salariul lor s-a diminuat cu aproape 60 la sută. Cum pot fi atrași candidați buni care să ajungă în funcțiile de inspectori?

Și această întrebare a fost discutată în cadrul Consiliului de Integritate. O soluție pe care o vedem este să se facă mai multă publicitate. Foarte mult a fost afectat procesul de angajare de testul la poligraf. Există numai două instituții care fac asemenea testări, dar, în esență, a rămas doar una – Centrul Național Anticorupție. Deși poligraful, potrivit hotărârii Curții Constituționale, doar influențează rezultatul final al concursului pentru funcția de inspectori, adică nu mai este o probă eliminatorie, foarte multe persoane admit că nu mai văd această funcție ca fiind atractivă. Dar este și o problemă sistemică în R. Moldova, deoarece este greu de găsit persoane calificate pentru a fi funcționari publici.

Referitor la moratoriul privind angajările în instituțiile publice, acesta se aplică și asupra ANI? Din declarațiile doamnei președinte a ANI, Rodica Antoci, am înțeles că se aplică, dar unii experți afirmă că nu e obligatoriu pentru ANI, fiind o instituție independentă.

Într-adevăr se aplică acest moratoriu, dar am înțeles că sunt unele rezerve, deoarece nu a fost suplinit numărul de personal. Urma să se mai discute, deoarece aici totul stabilește, efectiv, Ministerul Finanțelor. ANI este autonomă, dar resursele oricum se alocă de la bugetul de stat și multe depind de negocierile cu Ministerul Finanțelor. Și conducerea ANI a spus că nu ar trebui să fie mari probleme cu angajarea, deoarece sunt restanțe la acest capitol, în funcție de ce va spune Ministerul Finanțelor sau de cum vor evolua evenimentele.

Dar vor fi scoase la concurs toate cele 46 de locuri de inspectori de integritate?

Eu nu sunt sigur că vor fi toți inspectorii angajați, reieșind din moratoriul anunțat. Dar ar fi bine măcar o parte să fie angajați, măcar jumătate, după părerea mea.

De la ședințele Consiliului de Integritate absentează deja de foarte mult timp unul dintre membri, doamna Tatiana Pașcovschi. Moldova Curată a scris despre acest subiect. Cum vedeți soluționarea acestei situații? Afectează activitatea Consiliului?

Activitatea Consiliului este afectată indirect, deoarece este o povară suplimentară față de ceilalți membri. Ne străduim să asigurăm numărul necesar de membri pentru desfășurarea ședințelor. Trebuie să ne mobilizăm, deși avem și alte activități, pentru că cea din cadrul Consiliului este o activitate semi-obștească. În lege este prevăzută remunerarea pentru prezența la ședințe, dar așa și nu am rezolvat problema cu remunerarea. Dar ce ține de Consiliu, însăși organizarea lui nu este chiar reușită. De exemplu, în România membrii Consiliului de Integritate al Agenției Naționale de Integritate au o activitate permanentă, dar la noi se încearcă economisirea resurselor. În lege la noi scrie că numai membrii din partea societății civile trebuie remunerați. Dar ceilalți delegați din partea autorităților? Este un efort și pentru ei.

În privința absențelor, am încercat să facem, colegial, legătura cu dumneaei. Nu am trecut la alte măsuri, deoarece regulamentul privind activitatea Consiliului de Integritate nu este gata. Suntem încă în discuții cu Ministerul Justiției în legătură cu tehnica legislativă, normativă. În schimb, am făcut un raport de activitate unde am transmis autorităților care ne-au delegat, inclusiv Ministerului Justiției, numărul de absențe ale membrilor. Raportul este public, puteți să-l vedeți pe pagina ANI. Sperăm ca Ministerul Justiției să ia măsurile de rigoare, inclusiv să o revoce și să aleagă un alt membru.

Cât de pregătită este societate să respecte toate măsurile de integritate, măsurile anticorupție?

Eu am să vă dau un exemplu: un primar care primește 3000-4000 de lei salariu are de întreținut familia, trebuie cumva să supraviețuiască, luând în considerare prețurile. Apare întrebarea: să supraviețuiască sau să încalce legislația privind integritatea? Este o problemă sistemică în societate și noi trebuie să rezolvăm problemele în ansamblu. Deseori facem trimitere la standarde sofisticate, dar elementarul nu-l avem. Integritatea este un element important pentru o societate, dar el este legat de celelalte elemente – de salarizare, de etică, de morala care există în societate, răspunderea în fața legii, maturitatea clasei politice, maturitatea societății.

Și ce poate face ANI în continuare pentru a spori nivelul de integritate? Dumneavoastră ce așteptări aveți?

Sunt necesare câteva cazuri de rezonanță, ca să fie cu efect și asupra altor persoane. Dar oricum nu este rezolvată problema în esență, deoarece, dacă un funcționar nu are resurse suficiente, există riscul că va încălca legea. Concomitent trebuie de rezolvat și problema salarizării.

Natalia Enache