Judecătorul Iurie Obadă, care l-a încarcerat pe Andrei Brăguță, și-a luat concediu după ce a emis mandatul de arest
Iurie Obadă de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) este magistratul care l-a băgat în închisoare pe Andrei Brăguță, tânărul de 32 de ani, care s-a stins zilele trecute în Penitenciarul 16. El a ajuns pe mâna poliției din cauză că ar fi depășit viteza în trafic și ar fi fost agresiv cu oamenii legii. La câteva zile de aflare în penitenciar, Andrei Brăguță a decedat, familiei spunându-i-se cauza - bronhopneumonie. Atât părinții, cât și procurorii, declară însă că tânărul ar fi fost torturat în închisoare. După decizia de plasare în arest, magistratul a plecat în concediu și va reveni la serviciu după data de 20 septembrie.
Andrei Brăguță a fost reținut de polițiști, deoarece conducea cu viteză excesivă și s-ar fi comportat urât cu polițiștii. La 18 august, adică la trei zile după reținere, timp în care s-a aflat în Izolatorul de Detenție Preventivă din Penitenciarul 13 de pe strada Tighina din Chișinău, tânărul a fost plasat în arest pentru 30 de zile. Mandatul de arest a fost emis de către Iurie Obadă, judecător la Judecătoria Chișinău. Hotărârea, care s-a dovedit a fi fatală pentru deținut, nu este publicată pe portalul instanțelor judecătorești, iar Vadim Vieru, unul dintre avocații familiei Brăguță, a menționat pentru Moldova Curată că nici el nu a văzut decizia de judecată și că o are doar avocatul din oficiu (adică plătit de stat) al lui Andrei Brăguță.
Moldova Curată a încercat să afle de la magistratul Iurie Obadă care au fost acțiunile tânărului Brăguță care să justifice arestul pe 30 de zile. O angajată din anticamera instanței ne-a declarat că judecătorul este în concediu și va reveni la serviciu după 20 septembrie. Procuratura Generală a anunțat însă că magistratul care a judecat acest dosar va fi anchetat. Zilelele trecute, în cadrul unei conferințe de presă, procurorii au declarat că, din câte au investigat până acum, Andrei Braguţă ar fi fost torturat de către deţinuţii cu care se afla în celulă, însă gardienii nu au intervenit. Ion Caracuian, șef al Secției combaterea torturii a Procuraturii Generale, a spus că Andrei Braguţă ar fi cerut ajutor oamenilor legii, însă poliţiştii le-ar fi făcut doar observaţii colegilor de celulă ai acestuia. La rândul său, procurorul general Eduard Harunjen a precizat că în acest dosar vor fi anchetate toate persoanele care au interacționat cu tânărul, inclusiv responsabilii din sistemul penitenciar, magistraţi, dar şi procurori.
Marți, 5 septembrie, avocatul Vadim Vieru a declarat că nu știe prea multe detalii de la ședința de judecată condusă de Iurie Obadă, însă magistratul trebuia să-și dea seama că bănuitul avea probleme de comportament. ”Când vine în fața sa un justițiabil, judecătorul trebuie să aibă capacitatea să distingă starea sa: dacă are discernământ sau să distingă alte stări de agresivitate. Noi nu cunoaștem dacă persoana Brăguță Andrei a fost în sala de judecată și a participat la examinarea demersului și a putut cumva să-și expună opinia, dar cel puțin aici este vorba, cu siguranță, că judecătorul are obligația de a stabili discernământul”.
Condamnare la CtEDO
Iurie Obadă activează în sistemul judecătoresc din anul 2004. De opt ani însă este judecător de instrucție, ultima confirmare în funcție fiind făcută la începutul acestui an, când Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a desemnat judecător de instrucţie la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, pentru perioada 01 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017.
În anul 2011 magistratul a fost vizat într-o cauză la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO), LIPENCOV vs MOLDOVA, statul fiind condamnat pentru ”violarea art. 3 CEDO - omisiunea de a acorda asistenta medicala reclamantului; investigarea neadecvata a plângerii de maltratare; violarea art. 5 CEDO - reținerea penala a reclamantului peste termenul prevăzut de lege”. În acest dosar, din cauza deciziei luate de magistratul Obadă, statul a pierdut șase mii de euro: cinci mii fiind achitați pentru despăgubiri morale, iar o mie – pentru cheltuieli de judecată.
Valoarea mașinii, mai mare ca venitul anual al magistratului
Anul trecut, magistratul Obadă a achiziționat un autoturism de model Volvo, în valoare de 11 500 de euro. Achiziția a valorat mai mult decât venitul său total din anul 2016. Potrivit declarației de avere și interese personale, judecătorul a avut un venit salarial de circa 199 de mii de lei, iar peste 31 de mii de lei familia Obadă le-a obținut din depuneri bancare. Judecătorul a menționat în declarația de avere faptul că anul trecut a vândut cu șapte mii de euro un autoturism de model BMW X 3, la care a mai adăugat bani pentru a-și cumpăra o altă mașină. Soția judecătorului, în calitate de șefă de farmacie, a obținut un venit salarial de circa 105 mii lei. Soții Obadă dețin acțiuni la firmele ”Filomela” SA și ”Polimonium” SRL – ambele afaceri cu activități în domeniul produselor farmaceutice. Judecătorul și soția sa mai dețin o vilă în comuna Tohatin, municipiul Chișinău, care are o suprafață de 210 metri pătrați.
Magistrat cu depozit bancar de 40 de mii de euro
Tot în declarația de avere și interese, magistratul indică suma de 40 de mii de euro depozit bancar. În declarațiile pentru anii anteriori (2010-2015) nu găsim această sumă, judecătorul indică însă un venit dintr-o dobândă anuală. Deoarece este în concediu, iar de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) nu ni s-a comunicat un număr de contact la care poate fi apelat magistratul, Moldova Curată va reveni cu informații atunci când magistratul va explica proveniența sumei de 40 de mii de euro pe care o are în cont. De asemenea, vom reveni cu detalii referitor și la decizia prin care magistratul Obadă l-a băgat în închisoare pe Andrei Brăguță.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
INTERVIU// Alina Mungiu–Pippidi: ”Corupția din Republic...
Corupția sistemică, așa cum este în Republica Moldova, nu poate fi combătută doar prin adoptatea unor legi și instituirea unor structuri anticorupție, susține politologul din România Alina Mungiu-Pippidi, expertă în politici publice, buna guvernare, lupta anticorupție și democratizare, autoare a volumului ”În căutarea bunei guvernări: Cum au scăpat alte ţări de corupţie?”.
Ziarul de Gardă: Palatul şi relaţiile unei judecătoare...
Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Împreună, ei mai deţin nouă terenuri, un automobil Hyundai Santa Fe, un Mercedes E 220 şi bonuri patrimoniale într-o societate pe acţiuni. Totodată, membrii familiei Chişca figurează în calitate de persoane afiliate în mai multe rapoarte ale BC Victoriabank prin intermediul unei firme, iar potrivit paginii web a unei companii germane, specializate în comercializarea hranei pentru câini şi pisici, pe adresa unde locuieşte magistrata este înregistrată o firmă din R. Moldova, reprezentantă a companiei germane „Happy Dog” („Câine fericit”).
Noul șef al ADR Centru: fost director al echipei de fot...
Noul director al ADR Centru, Viorel Jardan, este un tânăr în vârstă de 27 de ani, care deține, pe lângă funcția în care a fost recent ales, și două funcții de consilier. El este consilier local din partea PDM în satul Lozova, raionul Strășeni și consilier raional la Strășeni. Viorel Jardan a fost ales șef al ADR Centru în urma unui concurs organizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, instituție condusă tot de un reprezentat al Partidului Democrat. Astfel, toate cele trei agenții de dezvoltare regională: Nord, Centru și Sud, sunt conduse de reprezentanți ai acestei formațiuni.
