În doi ani, doar trei persoane au ajuns după gratii pentru acte de corupție

Deși Centrul Național Anticorupție (fostul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției) a inițiat în ultimii ani sute de dosare penale, foarte puțini dintre inculpați prinși că au luat mită ajung după gratii. În doi ani și jumătate, doar trei persoane au fost condamnate la închisoare pentru trafic de influență. Datele se conțin într-un studiu prezentat de CNA.

Șase luni de detenție pentru mită de 6 000 de dolari

Într-unul dintre cazuri este vizat un funcționar public. Acesta a fost condamnat la șase luni de detenție, deși legislația prevede o pedeapsă minimă de doi ani pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență. Bărbatul era angajat al Penitenciarului nr.12 din Bender și a pretins 6 000 de dolari de la un deținut căruia i-a promis că-i va determina pe procurori și judecători să-l elibereze condiționat înainte de termen. La stabilirea pedepsei, Judecătoria Militară a ținut cont de anumite „circumstanțe excepționale” cum ar fi: lipsa antecedentelor penale, inculpatul este tânăr și are la întreținere un copil minor, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției și a contribuit la descoperirea infracțiunii. Drept rezultat, funcționarul a primit doar șase luni de închisoare.

În celelalte două cazuri, inculpații care au ajuns după gratii sunt persoane fizice care au extorcat bani de la mai mulți cetățeni ai R. Moldova cărora le-au promis ajutor în perfectarea cetățeniei României.

Lacune în legislație

Președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, a recunoscut că există anumite carențe în legislație care le permit judecătorilor să dea sentințe prea blânde celor care săvârșesc acte de corupție, dar a promis că va veni cu mai multe inițiative care au menirea să schimbe radical situația din domeniu.

În cadrul aceluiași studiu a fost demonstrat faptul că persoanele prinse cu mită sunt favorizate atât de judecători, cât și de procurori. În 91 la sută dintre cazuri, procurorii au cerut instanțelor de judecată să aplice anumite articole din Codul Penal care îi favorizează pe învinuiți. În 81% din cazuri, inculpaților le-a fost redusă pedeapsa cu o treime, pentru că și-au recunoscut vina. De multe ori, procurorii cer condamnare cu suspendare sau reduc pedeapsa, invocând anumite circumstanțe excepționale.

Amenzi de până la 3 000 de lei

Studiul mai relevă faptul că instanțele de judecată preferă să aplice amenzi penale în loc de sancțiuni mai dure cerute în cazuri de luare de mită. În 27 la sută din cazurile analizate, magistrații au dispus eliberarea de răspundere penală a celor cercetați pentru acte de corupție și sancționarea lor doar din punct de vedere administrativ. Amenzile ajung până la 3 000 de lei, indiferent de suma de bani pe care a cerut-o inculpatul ca mită. „Este incorect ca cei care au primit mită 100 de lei și cei care au primit șase mii de lei sau chiar 4 000 de euro să fie amendați cu 3 000 de lei. O asemenea situație nu contribuie la o luptă eficientă cu actele de corupție”, a punctat unul dintre autorii studiului, fostă judecătoare, Raisa Botezatu.

Autorii raportului au calculat și valoarea medie a mitei pretinse de inculpații celor 198 de dosare penale examinate. Suma depășește 12 mii de lei.

Studiul a fost inițiat de către Centrul Național Anticorupție, cu suportul logistic al Curții Supreme de Justiție și a fost finanțat de Uniunea Europeană. Autorii au examinat 198 de dosare penale inițiate pentru acte de corupție pe care au fost pronunțate sentințe irevocabile de către instanțele de judecată în perioada ianuarie 2010- iulie 2012.

Crina Vlaicu