În doi ani, doar trei persoane au ajuns după gratii pentru acte de corupție
Deși Centrul Național Anticorupție (fostul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției) a inițiat în ultimii ani sute de dosare penale, foarte puțini dintre inculpați prinși că au luat mită ajung după gratii. În doi ani și jumătate, doar trei persoane au fost condamnate la închisoare pentru trafic de influență. Datele se conțin într-un studiu prezentat de CNA.
Șase luni de detenție pentru mită de 6 000 de dolari
Într-unul dintre cazuri este vizat un funcționar public. Acesta a fost condamnat la șase luni de detenție, deși legislația prevede o pedeapsă minimă de doi ani pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență. Bărbatul era angajat al Penitenciarului nr.12 din Bender și a pretins 6 000 de dolari de la un deținut căruia i-a promis că-i va determina pe procurori și judecători să-l elibereze condiționat înainte de termen. La stabilirea pedepsei, Judecătoria Militară a ținut cont de anumite „circumstanțe excepționale” cum ar fi: lipsa antecedentelor penale, inculpatul este tânăr și are la întreținere un copil minor, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției și a contribuit la descoperirea infracțiunii. Drept rezultat, funcționarul a primit doar șase luni de închisoare.
În celelalte două cazuri, inculpații care au ajuns după gratii sunt persoane fizice care au extorcat bani de la mai mulți cetățeni ai R. Moldova cărora le-au promis ajutor în perfectarea cetățeniei României.
Lacune în legislație
Președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, a recunoscut că există anumite carențe în legislație care le permit judecătorilor să dea sentințe prea blânde celor care săvârșesc acte de corupție, dar a promis că va veni cu mai multe inițiative care au menirea să schimbe radical situația din domeniu.
În cadrul aceluiași studiu a fost demonstrat faptul că persoanele prinse cu mită sunt favorizate atât de judecători, cât și de procurori. În 91 la sută dintre cazuri, procurorii au cerut instanțelor de judecată să aplice anumite articole din Codul Penal care îi favorizează pe învinuiți. În 81% din cazuri, inculpaților le-a fost redusă pedeapsa cu o treime, pentru că și-au recunoscut vina. De multe ori, procurorii cer condamnare cu suspendare sau reduc pedeapsa, invocând anumite circumstanțe excepționale.
Amenzi de până la 3 000 de lei
Studiul mai relevă faptul că instanțele de judecată preferă să aplice amenzi penale în loc de sancțiuni mai dure cerute în cazuri de luare de mită. În 27 la sută din cazurile analizate, magistrații au dispus eliberarea de răspundere penală a celor cercetați pentru acte de corupție și sancționarea lor doar din punct de vedere administrativ. Amenzile ajung până la 3 000 de lei, indiferent de suma de bani pe care a cerut-o inculpatul ca mită. „Este incorect ca cei care au primit mită 100 de lei și cei care au primit șase mii de lei sau chiar 4 000 de euro să fie amendați cu 3 000 de lei. O asemenea situație nu contribuie la o luptă eficientă cu actele de corupție”, a punctat unul dintre autorii studiului, fostă judecătoare, Raisa Botezatu.
Autorii raportului au calculat și valoarea medie a mitei pretinse de inculpații celor 198 de dosare penale examinate. Suma depășește 12 mii de lei.
Studiul a fost inițiat de către Centrul Național Anticorupție, cu suportul logistic al Curții Supreme de Justiție și a fost finanțat de Uniunea Europeană. Autorii au examinat 198 de dosare penale inițiate pentru acte de corupție pe care au fost pronunțate sentințe irevocabile de către instanțele de judecată în perioada ianuarie 2010- iulie 2012.
Crina Vlaicu
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Un membru al Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, sus...
Timp de patru luni, Olga Dorul, fostă membră a Colegiului Disciplinar (CD) din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a deţinut concomitent două funcţii. CSM a decis că aceasta, fiind membră a CD din partea societăţii civile, dar şi şefă de cabinet a ministrului de Interne, a admis o incompatibilitate de funcţii. Pentru această abatere, Olgăi Dorul i-a fost retrasă calitatea de membru al Colegiului Disciplinar. Aceasta însă a contestat decizia, argumentând că legislaţia nu impune restricţii membrilor CD.
Judecătorul Iurie Obadă, care l-a încarcerat pe Andrei...
Iurie Obadă de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) este magistratul care l-a băgat în închisoare pe Andrei Brăguță, tânărul de 32 de ani, care s-a stins zilele trecute în Penitenciarul 16. El a ajuns pe mâna poliției din cauză că ar fi depășit viteza în trafic și ar fi fost agresiv cu oamenii legii. La câteva zile de aflare în penitenciar, Andrei Brăguță a decedat, familiei spunându-i-se cauza - bronhopneumonie. Atât părinții, cât și procurorii, declară însă că tânărul ar fi fost torturat în închisoare. După decizia de plasare în arest, magistratul a plecat în concediu și va reveni la serviciu după data de 20 septembrie.
După Pitic şi Brânzaniuc, directorul Poştei Moldovei, c...
Comisia Naţională de Integritate a clasat, în şedinţa din 28 iulie, dosarul lui Serghei Nastas, directorul general al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”. El era bănuit că nu şi-a declarat afacerile deţinute în Spania. Membrii CNI argumentează că Nastas ar fi comis abaterea fără intenţie.
CV-ul și averea „din declarații” a medicului din frunte...
Ghenadie Buza, președintele raionului Hâncești, urmează, „în curând” să finalizeze construcția unei case în orașul Hâncești, acolo unde locuiește. El conduce un Mercedes și este pasionat de vinificație, participând la concursuri organizate pentru producători. Ghenadie Buza este de profesie medic-chirurg și a activat practic toată viața în cadrul Spitalului Raional Hâncești. S-a implicat în politică inițial din partea PCRM, fiind consilier orășenesc, iar din 2010 a ajuns în Consiliul Raional ca reprezentat al Partidului Democrat (PDM). A ajuns președinte de raion fiind susținut și de un deputat socialist, care, a plătit pentru vot cu calitatea sa de membru de partid. Liberal-democrații, în momentul când s-a votat președintele raionului, au acuzat că negocierile ar fi fost înlocuite cu ”metode de șantaj și cumpărare”.