Justiția tăcerii. Apartamentele din proiectul Melniciuc: necesitate sau schemă de îmbogățire a magistraților

2013-2018 26 octombrie 2017 1521

Apartamentele obținute în anul 2015 la prețuri mici (360 de euro/m.p.) de către magistrații Judecătoriei sectorului Râșcani în cadrul „proiectului Melniciuc” încep, unul câte unul, să ajungă pe mâini străine. Asta chiar dacă șeful de atunci al beneficiarilor, Oleg Melniciuc, acum urmărit penal, susținea la Primăria Chișinău că angajații săi se află "într-o stare critică în ce privește asigurarea cu spațiu locativ decent". Acum unii angajați vând apartamentele noi. Luați la întrebări, unii dintre ei refuză pe orice cale să dea explicații presei. 



Judecătoarea Curții de Apel Chișinău Ludmila Ursu, care la momentul împărțirii apartamentelor lucra la Judecătoria sectorului Râșcani, a fost prima care a renunțat la spațiul locativ repartizat prin sprijinul șefului său, Oleg Melniciuc. La o ședință a grupului de lucru care s-a ocupat de repartizarea locuințelor, ei i-a revenit un apartament cu o suprafață de 73,9 metri pătrați. 

Blocul de pe str. Hristo Botev 6, construit pentru judecători

Ludmila Ursu: câștig de 5 mii de euro din vânzarea apartamentului

La două luni după ce grupul de lucru a votat includerea ei în lista beneficiarilor, judecătoarea a cedat drepturile de creanță unei alte persoane: mamei șefului său de atunci, Oleg Mleniciuc. Ultimul, audiat de procurori, a declarat că Ludmila Ursu a vândut apartamentul „dat fiind că are nevoie de mijloace financiare”. „Prin Acordul de reziliere din 23.06.2015 judecătorul Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău dna Ludmila Ursu a reziliat contractul cu privire la construcţia apartamentului repartizat prin procesul-verbal a Grupului de lucru al Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 27.04.2015 şi m-a anunţat că ar dori să vîndă dreptul de creanţă asupra acestui apartament la preţul de 5000 euro, dat fiind că are necesitate de mijloace financiare. Ulterior, anunţând-o pe mama mea despre această ofertă, ultima a declarat că este de acord să o procure, dat fiind că ar dori să vină cu traiul la Chişinău, fapt care a fost realizat prin contractul de cesiune din 18.07.2016”, a declarat Oleg Melniciuc procurorilor, potrivit unei încheieri de neîncepere a urmăririi penale.

Suma de 5 mii de euro se regăsește la capitolul „venitul obținut din alte surse” din declarația de avere a magistratei, depusă pentru anul 2016

Menționăm că terenul de pe strada Hristo Botev 6 a fost acordat Judecătoriei Râșcani cu scopul exclusiv de a-i asigura cu locuințe la preț mic pe angajații sistemului judecătoresc și nu pe persoane terțe. De altfel, pentru arenda terenului au fost cheltuiți bani publici - 2 milioane de lei din bugetul Judecătoriei Râșcani plus o plată de arendă anuală. 

Ludmila Ursu: „Refuz să răspund la întrebări”

Dacă într-adevăr a vrut să câștige bani folosind prilejul apartamentului obținut sau dacă a existat din start o înțelegere privind cedarea apartamentului către mama lui Oleg Melniciuc nu am reușit să aflăm, deoarece Ludmila Ursu ne-a transmis prin serviciul de presă al Curții de Apel Chișinău că refuză să răspundă la întrebările noastre, expediate oficial.

În cererea către grupul de lucru, Ludmila Ursu indica faptul că nu deține nici un imobil în Chișinău, de aceea ar avea nevoie de locuință. În declarația sa de venituri și proprietate ea arată că deține două case, obținute din donații în anii 1989 și 2001, însă ele nu sunt amplasate în capitală. Ludmila Ursu este judecătoare din anul 2006. Până în luna martie 2014 a activat la Judecătoria raionului Leova, apoi a venit la Chișinău, fiind încadrată în Judecătoria sectorului Râșcani. Doi ani mai târziu, adică după ce intrase și ieșise din proiectul imobiliar gestionat de Oleg Melniciuc, la 27 decembrie 2016, ea a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău. 

Igor Barbacaru: „L-am vândut pentru că am avut dreptul”

Un alt judecător care a cerut apartament la preț preferențial, apoi l-a vândut, este Igor Barbacaru, de la Judecătoria Râșcani. Barbacaru a devenit judecător în anul 2014, fiind numit de președintele Nicolae Timofti pe un termen de 5 ani. 

Apartamentul care i-a revenit avea 74 de metri pătrați. Igor Barbacaru însă l-a înstrăinat, cesionând creanțele imobilului cu suma de 23 760 de euro. Spre deosebire de Ludmila Ursu, suma în acest caz este mult mai mare. Totuși, prețurile de pe piață ale apartamentelor în blocul respectiv sunt mult mai mari. Locuințe similare cu cele înstrăinate de judecători sunt scoase la vânzare cu cel puțin 50 de mii de euro (la prețul de 680 de euro/m.p.)

L-am întrebat pe Igor Barbacaru de ce s-a răzgândit să mai aibă apartament în blocul nou, destinat magistraților. El a refuzat să răspundă, chiar dacă i-am expediat o solicitare oficială, înregistrată la secretariatul Judecătoriei. Când am insistat, după o lună de așteptare, vizitându-l la birou, a spus: „l-am vândut pentru că am avut dreptul” și a închis discuția. 

Anterior, și judecătorul Serghei Papuha de la aceeași Judecătorie a recunoscut că a cesionat drepturile de creanță ale apartamentului pe care îl obținuse, însă a argumentat prin faptul că nu mai avea bani pentru a plăti ratele. 

Proiectul privind construcția unui bloc pentru judecători și angajați ai instanței a fost inițiat în anul 2014 de președintele Judecătoriei sectorului Râșcani al municipiului Chișinău, Oleg Melniciuc. El a convins factorii de decizie din Primărie și Consiliul Municipal Chișinău de faptul că situația privind asigurarea cu „spațiu locativ decent” a angajaților judecătoriei este „critică”. Astfel, Consiliul Municipal a dat în arendă terenul de pe strada Hristo Botev 6  la prețul de peste 2 milioane de lei, la care se adaugă o plată anuală de arendă, care este achitată din bugetul Judecătoriei sectorului Râșcani (azi Judecătoria Chișinău). În prezent blocul este finalizat. Proiectul a stârnit nemulțumiri din cauză că nici o lege nu obligă statul să acorde judecătorilor locuințe sau terenuri în mod preferențial, în dauna altor categorii de solicitanți. Inițiativa a fost criticată, de asemenea, pentru că a fost motivată de către judecători și prin necesitatea de a-și asigura copiii cu locuințe. În plus, în acel bloc urmau să primească locuințe mama, soacra și alte câteva rude ale lui Oleg Mleniciuc, fapt care în prezent este investigat de procurori în cadrul unui dosar penal.

Viorica Manole

Această investigație apare în cadrul Proiectului “Consolidarea principiului integrității și acordarea asistenței juridice pentru obținerea informațiilor de interes public prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat    de    Asociația Presei Independente,   cu   susținerea   financiară   a   Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparțin autorului şi nu reflectă neapărat poziția Fundației.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2013-2018

Funcționar din Găgăuzia: casă de lux nedeclarată și fir...

Alexandr Chendighelean, șeful Direcției generale pentru complexul agroindustrial a UTA Gagauz-Yeri (echivalentul local al Ministerului Agriculturii - n.r.), locuiește într-o casă de lux de pe malul lacului Comrat, pe care nu a indicat-o în declarația de avere și interese personale. Datele de la Cadastru arată că imobilul este înregistrat pe numele firmei fondate de Chendighelean – Fabrica Oloi Pak SRL, administrate în prezent de o persoană pe nume Maria Acbaș. Compania, care deține fabrica de lactate „Sana”, a câștigat în ultimii ani contracte în valoare totală de zeci de milioane de lei pentru livrarea produselor alimentare în instituțiile de stat din sudul Moldovei, în special din Autonomia Găgăuză.

21 februarie 2018
1563
2013-2018

CNI criticată: a clasat un caz evident de conflict de i...

La începutul acestui an, şefa Direcţiei Finanţe a Consiliului Raional (CR) Cahul și-a angajat fiica în structura pe care o conducea, iar a doua zi s-a transferat într-o altă direcție. Comisia Naţională de Integritate (CNI) nu a văzut un conflict de interese în această situație, argumentând că mama a soluţionat conflictul, transferându-se în altă funcţie. Experţii anticorupție susţin însă că CNI a luat o decizie incorectă, întrucât este vădit interesul de a promova o rudă într-o funcție publică și, în plus, a fost încălcat și Codul Muncii.

22 august 2014
929
2013-2018

Drum reparat din bani publici până la poarta președinte...

Drumul care duce la casa președintei raionului Fălești, Iraida Bînzari, și alte două străzi alăturate din același cartier au fost reparate vara trecută din banii Consiliului Raional Fălești.  În total au fost alocați peste 3 milioane de lei. Chiar dacă în zonă sunt și alte străzi pline de gropi, au fost reparate anume acelea care duc spre sau trec pe lângă casa președintei. Iraida Bânzari spune că pentru repararea și altor străzi nu au ajuns bani. Lucrările au fost executate de către firma unui consilier raional. Agentul economic a fost contractat în urma negocierilor directe.

30 ianuarie 2018
1064
2013-2018

Primarul din Clocuşna: acelaşi iaz, alt conflict de int...

Contractul de arendă a iazului semnat dintre Valentina Goreacii, soţia primarului satului Clocuşna din raionul Ocniţa și Primărie riscă să îi fie anulat pentru a doua oară. Motivul: la organizarea licitaţiei şi la încheierea tranzacţiei, soţul său, Ruslan Goreacii, nu a declarat în termen conflictul de interese în care s-a aflat. Soţia primarului a mai încheiat un astfel de contract în anul 2014. Atunci tranzacţia a fost anulată după ce Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că primarul s-a aflat în conflict de interese şi nu a declarat acest lucru.

28 iunie 2016
1740
2013-2018

Constantin Becciev nu a depus niciodată vreo declaraţie...

Directorul Societăţii pe Acţiuni „Apă-Canal Chişinău”, Constantin Becciev, nu a depus la Comisia Naţională de Integritate (CNI) declaraţia de avere pentru anul 2012, invocând faptul că nu este „subiect al declarării”. Prin urmare, acesta nu a declarat că este prorietarul unei case impunătoare situată într-o suburbie a municipiului Chişinău şi nu a făcut public faptul că face parte din organele de conducere, supraveghere şi control ale unei bănci comerciale din R. Moldova.

26 septembrie 2013
1251
2013-2018

Viceminiştri cu remunerări triple

În anul 2012, opt actuali viceminiştri au primit onorarii grase, deoarece au reprezentat statul în societăţi şi întreprinderi. Suma acestor remunărări depăşeşte un milion de lei. La începutul acestui an, au intrat în vigoare câteva modificări legislative, potrivit cărora în consiliile de administraţie (CA) ale instituţiilor de stat vor avea dreptul să fie incluşi nu numai funcţionari publici, cum era prevăzut anterior, dar şi demnitari. Experţii susţin că aceste amendamente au fost votate pentru a promova anumite interese.

31 ianuarie 2014
1285