Justiția tăcerii. Apartamentele din proiectul Melniciuc: necesitate sau schemă de îmbogățire a magistraților
Apartamentele obținute în anul 2015 la prețuri mici (360 de euro/m.p.) de către magistrații Judecătoriei sectorului Râșcani în cadrul „proiectului Melniciuc” încep, unul câte unul, să ajungă pe mâini străine. Asta chiar dacă șeful de atunci al beneficiarilor, Oleg Melniciuc, acum urmărit penal, susținea la Primăria Chișinău că angajații săi se află "într-o stare critică în ce privește asigurarea cu spațiu locativ decent". Acum unii angajați vând apartamentele noi. Luați la întrebări, unii dintre ei refuză pe orice cale să dea explicații presei.
Judecătoarea Curții de Apel Chișinău Ludmila Ursu, care la momentul împărțirii apartamentelor lucra la Judecătoria sectorului Râșcani, a fost prima care a renunțat la spațiul locativ repartizat prin sprijinul șefului său, Oleg Melniciuc. La o ședință a grupului de lucru care s-a ocupat de repartizarea locuințelor, ei i-a revenit un apartament cu o suprafață de 73,9 metri pătrați.
Ludmila Ursu: câștig de 5 mii de euro din vânzarea apartamentului
La două luni după ce grupul de lucru a votat includerea ei în lista beneficiarilor, judecătoarea a cedat drepturile de creanță unei alte persoane: mamei șefului său de atunci, Oleg Mleniciuc. Ultimul, audiat de procurori, a declarat că Ludmila Ursu a vândut apartamentul „dat fiind că are nevoie de mijloace financiare”. „Prin Acordul de reziliere din 23.06.2015 judecătorul Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău dna Ludmila Ursu a reziliat contractul cu privire la construcţia apartamentului repartizat prin procesul-verbal a Grupului de lucru al Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 27.04.2015 şi m-a anunţat că ar dori să vîndă dreptul de creanţă asupra acestui apartament la preţul de 5000 euro, dat fiind că are necesitate de mijloace financiare. Ulterior, anunţând-o pe mama mea despre această ofertă, ultima a declarat că este de acord să o procure, dat fiind că ar dori să vină cu traiul la Chişinău, fapt care a fost realizat prin contractul de cesiune din 18.07.2016”, a declarat Oleg Melniciuc procurorilor, potrivit unei încheieri de neîncepere a urmăririi penale.
Suma de 5 mii de euro se regăsește la capitolul „venitul obținut din alte surse” din declarația de avere a magistratei, depusă pentru anul 2016.
Menționăm că terenul de pe strada Hristo Botev 6 a fost acordat Judecătoriei Râșcani cu scopul exclusiv de a-i asigura cu locuințe la preț mic pe angajații sistemului judecătoresc și nu pe persoane terțe. De altfel, pentru arenda terenului au fost cheltuiți bani publici - 2 milioane de lei din bugetul Judecătoriei Râșcani plus o plată de arendă anuală.
Ludmila Ursu: „Refuz să răspund la întrebări”
Dacă într-adevăr a vrut să câștige bani folosind prilejul apartamentului obținut sau dacă a existat din start o înțelegere privind cedarea apartamentului către mama lui Oleg Melniciuc nu am reușit să aflăm, deoarece Ludmila Ursu ne-a transmis prin serviciul de presă al Curții de Apel Chișinău că refuză să răspundă la întrebările noastre, expediate oficial.
În cererea către grupul de lucru, Ludmila Ursu indica faptul că nu deține nici un imobil în Chișinău, de aceea ar avea nevoie de locuință. În declarația sa de venituri și proprietate ea arată că deține două case, obținute din donații în anii 1989 și 2001, însă ele nu sunt amplasate în capitală. Ludmila Ursu este judecătoare din anul 2006. Până în luna martie 2014 a activat la Judecătoria raionului Leova, apoi a venit la Chișinău, fiind încadrată în Judecătoria sectorului Râșcani. Doi ani mai târziu, adică după ce intrase și ieșise din proiectul imobiliar gestionat de Oleg Melniciuc, la 27 decembrie 2016, ea a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău.
Igor Barbacaru: „L-am vândut pentru că am avut dreptul”
Un alt judecător care a cerut apartament la preț preferențial, apoi l-a vândut, este Igor Barbacaru, de la Judecătoria Râșcani. Barbacaru a devenit judecător în anul 2014, fiind numit de președintele Nicolae Timofti pe un termen de 5 ani.
Apartamentul care i-a revenit avea 74 de metri pătrați. Igor Barbacaru însă l-a înstrăinat, cesionând creanțele imobilului cu suma de 23 760 de euro. Spre deosebire de Ludmila Ursu, suma în acest caz este mult mai mare. Totuși, prețurile de pe piață ale apartamentelor în blocul respectiv sunt mult mai mari. Locuințe similare cu cele înstrăinate de judecători sunt scoase la vânzare cu cel puțin 50 de mii de euro (la prețul de 680 de euro/m.p.).
L-am întrebat pe Igor Barbacaru de ce s-a răzgândit să mai aibă apartament în blocul nou, destinat magistraților. El a refuzat să răspundă, chiar dacă i-am expediat o solicitare oficială, înregistrată la secretariatul Judecătoriei. Când am insistat, după o lună de așteptare, vizitându-l la birou, a spus: „l-am vândut pentru că am avut dreptul” și a închis discuția.
Anterior, și judecătorul Serghei Papuha de la aceeași Judecătorie a recunoscut că a cesionat drepturile de creanță ale apartamentului pe care îl obținuse, însă a argumentat prin faptul că nu mai avea bani pentru a plăti ratele.
Proiectul privind construcția unui bloc pentru judecători și angajați ai instanței a fost inițiat în anul 2014 de președintele Judecătoriei sectorului Râșcani al municipiului Chișinău, Oleg Melniciuc. El a convins factorii de decizie din Primărie și Consiliul Municipal Chișinău de faptul că situația privind asigurarea cu „spațiu locativ decent” a angajaților judecătoriei este „critică”. Astfel, Consiliul Municipal a dat în arendă terenul de pe strada Hristo Botev 6 la prețul de peste 2 milioane de lei, la care se adaugă o plată anuală de arendă, care este achitată din bugetul Judecătoriei sectorului Râșcani (azi Judecătoria Chișinău). În prezent blocul este finalizat. Proiectul a stârnit nemulțumiri din cauză că nici o lege nu obligă statul să acorde judecătorilor locuințe sau terenuri în mod preferențial, în dauna altor categorii de solicitanți. Inițiativa a fost criticată, de asemenea, pentru că a fost motivată de către judecători și prin necesitatea de a-și asigura copiii cu locuințe. În plus, în acel bloc urmau să primească locuințe mama, soacra și alte câteva rude ale lui Oleg Mleniciuc, fapt care în prezent este investigat de procurori în cadrul unui dosar penal.
Viorica Manole
Această investigație apare în cadrul Proiectului “Consolidarea principiului integrității și acordarea asistenței juridice pentru obținerea informațiilor de interes public prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat de Asociația Presei Independente, cu susținerea financiară a Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparțin autorului şi nu reflectă neapărat poziția Fundației.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Afaceri haşurate ale familiei şefului SPPS
În declaraţia de avere a lui Igor Bodorin, şeful Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat (SPPS), sunt ascunse date care, potrivit Legii datelor cu caracter personal, nu ar trebui să fie informaţii confidenţiale. Este vorba de denumirile şi adresa societăţilor comerciale pe care le deţine familia Bodorin.
Registrul cadourilor? Nu, nu am auzit
Din februarie 2012, au intrat în vigoare modificarile operate în Codul de conduita a functionarului public si în legislatia cu privire la conflictul de interese care se refera la „atentiile” primite de angajatii din serviciul public, precum si tinerea evidentei acestora într-un registru, care, de altfel, este public.
Bugetarii moldoveni cu vile în Borsec
Micuţa localitate Borsec din judeţul Harghita, România, este de ani buni locul preferat de vacanţă al unor demnitari moldoveni. În această vară, însuşi şeful statului, Nicolae Timofti, a petrecut aici o săptămână din concediu la o vilă renumită în zonă. Câtorva funcţionari de la noi le place atât de mult la Borsec, încât au ajuns să cumpere aici proprietăţi valoroase. La Borsec deţin în prezent vile academicienii Gheorghe Duca şi Stanislav Groppa, fostul judecător Ion Anton, fostul ministru, în prezent diplomat Vasile Bumacov, consilierul prezidenţial Ion Păduraru şi Ion Midrigan, medicul personal al preşedintelui Nicolae Timofti. Unii dintre ei nu au indicat aceste imobile în declaraţiile de avere.
Magistrați cu case de milioane
Cu venituri de circa zece mii de lei pe lună, mai toți judecătorii Curții Constituționale (CC) locuiesc în vile de sute de metri pătrați și țin în garaje mașini de lux. De cele mai multe ori, însă, proprietățile sunt înregistrate pe numele soțiilor sau ale soților.
Conflicte de interese, protectionism și afaceri camufl...
Familia primarului PDM de la Bogzești, Telenești, Vasile Ozun, deține trei firme de construcții care câștigă constant contracte de zeci de milioane de lei la concursurile de achiziții publice. O firmă este trecută în acte pe numele său, una - pe al fiului și a treia - pe numele fostei soții. Recent Consiliul Concurenței le-a amenadat pe toate trei cu sute de mii de lei pentru înțelegeri de cartel. Amenzile însă nu au schimbat nimic. Cel puțin două firme continuă să participe împreună la concursurile publice de achiziții. O relație deosebită cele trei întreprinderi o au cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, unde memoria instituțională e scurtă. În anul 2016 una dintre firme a fost obligată de judecată să restituie banii pe care Ministerul îi plătise pentru proiectarea sediului Teatrului „Eugene Ionesco”, deoarece lucrările nu fuseseră executate. Acesta este temei de introducere a firmei în lista neagră a achizițiilor publice. Ministerul însă a uitat. În luna mai 2018 i-a încredințat două contracte de 32 de milioane de lei pentru reconstrucția unei instituții de învățământ. O altă firmă, cea a fiului, este singura care câștigă licitațiile pentru lucrări de construcție la Primăria Bogzești. Legea spune că o astfel de relație reprezintă conflict de interese.
Lilia Pogolșa și-a cumpărat un apartament de 3 milioane...
Viceministra Educației, Culturii și Cercetării, Lilia Pogolșa, și-a cumpărat anul trecut un apartament care valorează, în acte, 3 milioane de lei. În același timp, ea a vândut, tot anul trecut, un teren, cu 40 de mii de lei. Acest teren însă nu apare în declarațiile de avere din anii precedenți ai funcționarei. Numele Liliei Pogolșa figurează, potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, într-un dosar penal pentru îmbogățire ilicită, însă deocamdată procuratura nu oferă alte detalii. Lilia Pogolșa, la rândul ei, a refuzat să ofere un răspuns la întrebările noastre referitoare la aceste fapte.