Magistrați cu case de milioane

2013-2018 29 aprilie 2013 1141

Cu venituri de circa zece mii de lei pe lună, mai toți judecătorii Curții Constituționale (CC) locuiesc în vile de sute de metri pătrați și țin în garaje mașini de lux. De cele mai multe ori, însă, proprietățile sunt înregistrate pe numele soțiilor sau ale soților.



An prosper pentru familia Tănase

Președintele Curții, Alexandru Tănase, nu are nimic în proprietate. Casa de 250 de m.p. estimată la 851 de mii de lei și „Lexus”-ul din 2009 sunt înscrise pe numele soției magistratului, Angelina Tănase.

Șomeră cu un an în urmă, în 2012 Angelina apare în declarația de avere a soțului său ca fiind salariată la cinci companii. Anul trecut, soția magistratului a lucrat director la ziarul ”Timpul de dimineață” de unde a ridicat un salariu de 107 mii de lei, administrator la o companie care prestează activități imobiliare și în care deține 50 la sută din acțiuni. De asemenea, aceasta a primit salariu de la două companii private, dar și de la SA „Moldtelecom”.

Tot în 2012, familia Tănase și-a vândut vechea mașină de marcă „Toyota” cu 400 de mii de lei și a cumpărat „Lexus”-usul a cărui valoare în documente este de 164 de mii de lei.

Alexandru Tănase a obținut anul trecut de la locul de bază de muncă un venit de 168 de mii de lei.

Vilele de milioane ale lui Răilean și Dolea

Nu sunt mai săraci nici colegii de serviciu ai lui Tănase.  În declarația sa de avere pentru 2012, magistratul Petru Răilean indică o casă de 339 de m.p., estimată la 1,7 milioane de lei, și o livadă cu un ”vagon de lemn”. Răilean mai deține în proprietate un „Audi” din 1986, pentru care a plătit 1900 de dolari, iar soția acestuia are un depozit bancar în valoare de 60 de mii de lei.

În 2012, Petru Răilean a obținut din munca sa de judecător la Curtea Constituțională un venit de 139 de mii de lei și încă 84 de mii de lei din pensie.

Și proaspătul judecător al Curții, Igor Dolea, deține în proprietate o casă de locuit cu suprafața de 100 de m. p., evaluată la 1,5 milioane de lei,  și o casă de 80 de m.p. în s. Navârneț, raionul Fălești. De asemenea, de câțiva ani, Dolea își mai construiește o casă în capitală. Imobilul de 150 m.p. este estimat la 1,2 milioane de lei.

Multimilionarul de la Curte

Declarația de avere a noului magistrat al Curții, Tudor Panțâru, încă nu a fost făcută publică. Dar în declarația de avere completată la 16 ianuarie 2013, în calitate de fost deputat al Parlamentului României, acesta indică un teren în localitatea Ciofliceni, judeţul Ilfov, România, cu o suprafaţă de 3 000 de m.p., un apartament de 138 de m.p. în București dobândit în 2007 și un autoturism de marca „Golf”, anul fabricației 2009.

Suma depozitelor sale în România era de 160 de mii de dolari, 259 de mii de lei româneşti și 35 de mii de euro. Într-o bancă din SUA, Tudor Panțâru mai deținea 50 de mii de dolari, dar și 240 de mii de euro în Franța. Magistratul mai arată că a împrumutat unor persoane fizice 309 mii de dolari și 100 de mii de euro.

Pulbere își ascunde ”palatul”

Un palat de toată frumusețea deține în proprietate și fostul judecător în demisie Dumitru Pulbere. Chiar dacă nu o indică în declarația de avere pentru anul 2012, jurnaliștii au reușit să afle că fostul preşedinte al Curţii Constituţionale locuieşte într-o casă impunătoare, care valorează pe piaţa imobiliară aproximativ un milion de dolari. Temelia vilei a fost pusă cu 400 de mii de lei acordaţi de Guvernul Tarlev în 2002 din fondul de rezervă al Executivului pentru ca Pulbere să-şi cumpere o locuinţă. Pe lângă terenurile cumpărate de la primărie, ex-judecătorul constituţional şi-a construit casa şi pe un teren ocupat ilegal, aflat în proprietatea mun. Chişinău.

În declarația pentru anul trecut, Pulbere indică salariul de 119 mii de lei obținut de el de la Curte, dar și salariul de 16 mii de lei primit de soția sa.

Pușcaș își vinde terenurile

Ex-judecătorul CC Victor Pușcaș deține în proprietate două case și un apartament. Una din case, de 104 m.p., acesta a procurat-o în 2011. Coincidență sau nu, dar cu jumătate de an înainte, la inițiativa lui Pușcaș, Curtea a decis să accepte ca obiect al controlului constituţional actele administrative cu caracter individual. Drept rezultat, a fost admisă sesizarea depusă de fostul președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Muruianu, privind ilegalitatea demiterii sale de către Parlament. Ulterior, Curtea l-a restabilit în funcție pe Muruianu. Presa a scris la acel moment că Pușcaș ar fi luat bani pentru această modificare, magistratul a respins însă acuzațiile.

Pe lângă această vilă, estimată la aproape 300 de mii de lei, Pușcaș mai deține în proprietate încă o casă, dobândită în 1995, și un apartament de 99,8 m.p., evaluat la 555 de mii de lei, cumpărat în 1992.

De asemenea, Pușcaș are în proprietate câteva terenuri: unul de 1,6 ha, cumpărat în 1995, și unul de 0,06 ha, obținut în 1999, și o mașină “Renault Megan” procurată în 2011 cu 77 de mii de lei.

La capitolul venituri, magistratul indică în declarația sa de avere pentru anul trecut salariul de 138 de mii de lei, pensia de 88 de mii de lei, salariul de conferențiar universitar de 43 de mii de lei, dar și venitul obținut din vânzarea unui lot de pământ (75 de mii de lei).

Femeile “modeste” de la CC

Puțin mai ”modest” trăiește fostul judecător al Curții Valeria Șterbeț. Aceasta indică în declarația de avere pentru anul trecut o vilă de 113 m.p., estimată la 292 mii de lei, un apartament de 86 m.p., cumpărat cu 390 de mii de lei, și un garaj de 16 m.p. care valorează 36 de mii de lei.

Șterbeț mai deține în proprietate două terenuri pomicole și o mașină “VAZ”, cumpărată cu 66 de mii de lei.

Veniturile familiei magistratului au avut mai multe surse în 2012: 110 mii de lei - salariul Valeriei Șterbeț de la Curtea Constituțională, 30 de mii de lei - salariul ei de la Institutul Național de Justiție, 95 de mii de lei - pensia judecătoarei. Soțul acesteia a adus anul trecut în bugetul familiei 67 de mii de lei, bani obținuți din pensie.

Cel mai sărac judecător al CC este Elena Safaleru. Ea indică în declarația de avere pentru 2012 doar un apartament de 65,9 m.p., a cărui valoare a fost estimată la 33 de mii de lei și salariul de 140 de mii de lei de la Curte, plus pensia de 78 de mii de lei.

Ilinca Vremea



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2013-2018

Cine măsoară, acela are

Un inginer cadastral din municipiul Chişinău activează concomitent în două localităţi, Ghidighici şi Stăuceni. Deşi legislaţia nu permite ca un funcţionar public să fie remunerat de două instituţii publice prestând aceleaşi servicii, acesta totuşi câştigă bani publici de pe câteva "fronturi" de mai mult timp.

19 iunie 2013
1416
2013-2018

Funcționar din Găgăuzia: casă de lux nedeclarată și fir...

Alexandr Chendighelean, șeful Direcției generale pentru complexul agroindustrial a UTA Gagauz-Yeri (echivalentul local al Ministerului Agriculturii - n.r.), locuiește într-o casă de lux de pe malul lacului Comrat, pe care nu a indicat-o în declarația de avere și interese personale. Datele de la Cadastru arată că imobilul este înregistrat pe numele firmei fondate de Chendighelean – Fabrica Oloi Pak SRL, administrate în prezent de o persoană pe nume Maria Acbaș. Compania, care deține fabrica de lactate „Sana”, a câștigat în ultimii ani contracte în valoare totală de zeci de milioane de lei pentru livrarea produselor alimentare în instituțiile de stat din sudul Moldovei, în special din Autonomia Găgăuză.

21 februarie 2018
1734
2013-2018

Salarii duble pentru viceminiştri

Fostele viceministre de la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC), Dona Scola şi Mihaela Iacob, erau remunerate, pe când erau în funcţie, şi de la locul de muncă de bază, dar şi ca membre ale consiliilor de administraţie ale instituţiilor fondate de acest minister. Specialiştii afirmă că, în cazul respectiv, este vorba de incompatibilitate de funcţii.

27 noiembrie 2013
1440
2013-2018

Magistratul demis Lilia Vasilevici se judecă pentru rep...

Magistratul Judecătoriei Centru din municipiul Chișinău, Lilia Vasilevici, demisă la 3 martie prin decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a contestat la Curtea Supremă hotărârea de demitere și l-a acționat în judecată pe procurorul municipiului Chișinău, Ion Diacov, pentru că ar fi calomniat-o. Judecătoarea cere 160 de mii de lei despăgubiri morale și materiale. Acum jumătate de an, Diacov a declarat pentru mai multe instituții media că Lilia Vasilevici trebuie urmărită penal, întrucât a aplicat eronat un articol din lege și l-a eliberat din arest pe un inculpat suspectat de trafic de droguri, care apoi a dispărut și s-ar eschiva de la răspunderea penală.

17 aprilie 2015
1274
2013-2018

Tranzacție descoperită la Primăria Chișinău: bani publi...

Trei apartamente pe care Primăria Chișinău le-a dat în anul 2013 la doi interpreți și unei judecătoare s-au dovedit a fi cu bucluc. Mai exact, cu probleme legate de respectarea legii. Astăzi această afacere face obiectul unui litigiu în judecată, fapt ce a developat o ilegalitate comisă prin complicitatea mai multor factori de decizie și subdiviziuni din Primăria Chișinău.

18 ianuarie 2018
1115
2013-2018

Firma unui consilier democrat de la Strășeni, abonată l...

Compania Protehservice SRL, fondată de consilierul raional Strășeni al PDM, Tudor Gonța, a câștigat, în ultimele șase luni, concursuri de achiziții publice în valoare de sute de mii de lei, încheind contracte cu structuri ale Consiliului Raional. În cel puțin un caz, compania a fost singurul participant la concursul de achiziție. În alte cazuri, contractele semnate cu firma lui Tudor Gonța nu apar pe site-ul Agenției de Achiziții Publice. Consilierul neagă că ar avea vreo legătură cu succesul companiei sale la licitațiile organizate de colegii săi, precizând că firma este administrată de o altă persoană.

27 martie 2018
1240