Magistrați cu case de milioane

2013-2018 29 aprilie 2013 1354

Cu venituri de circa zece mii de lei pe lună, mai toți judecătorii Curții Constituționale (CC) locuiesc în vile de sute de metri pătrați și țin în garaje mașini de lux. De cele mai multe ori, însă, proprietățile sunt înregistrate pe numele soțiilor sau ale soților.



An prosper pentru familia Tănase

Președintele Curții, Alexandru Tănase, nu are nimic în proprietate. Casa de 250 de m.p. estimată la 851 de mii de lei și „Lexus”-ul din 2009 sunt înscrise pe numele soției magistratului, Angelina Tănase.

Șomeră cu un an în urmă, în 2012 Angelina apare în declarația de avere a soțului său ca fiind salariată la cinci companii. Anul trecut, soția magistratului a lucrat director la ziarul ”Timpul de dimineață” de unde a ridicat un salariu de 107 mii de lei, administrator la o companie care prestează activități imobiliare și în care deține 50 la sută din acțiuni. De asemenea, aceasta a primit salariu de la două companii private, dar și de la SA „Moldtelecom”.

Tot în 2012, familia Tănase și-a vândut vechea mașină de marcă „Toyota” cu 400 de mii de lei și a cumpărat „Lexus”-usul a cărui valoare în documente este de 164 de mii de lei.

Alexandru Tănase a obținut anul trecut de la locul de bază de muncă un venit de 168 de mii de lei.

Vilele de milioane ale lui Răilean și Dolea

Nu sunt mai săraci nici colegii de serviciu ai lui Tănase.  În declarația sa de avere pentru 2012, magistratul Petru Răilean indică o casă de 339 de m.p., estimată la 1,7 milioane de lei, și o livadă cu un ”vagon de lemn”. Răilean mai deține în proprietate un „Audi” din 1986, pentru care a plătit 1900 de dolari, iar soția acestuia are un depozit bancar în valoare de 60 de mii de lei.

În 2012, Petru Răilean a obținut din munca sa de judecător la Curtea Constituțională un venit de 139 de mii de lei și încă 84 de mii de lei din pensie.

Și proaspătul judecător al Curții, Igor Dolea, deține în proprietate o casă de locuit cu suprafața de 100 de m. p., evaluată la 1,5 milioane de lei,  și o casă de 80 de m.p. în s. Navârneț, raionul Fălești. De asemenea, de câțiva ani, Dolea își mai construiește o casă în capitală. Imobilul de 150 m.p. este estimat la 1,2 milioane de lei.

Multimilionarul de la Curte

Declarația de avere a noului magistrat al Curții, Tudor Panțâru, încă nu a fost făcută publică. Dar în declarația de avere completată la 16 ianuarie 2013, în calitate de fost deputat al Parlamentului României, acesta indică un teren în localitatea Ciofliceni, judeţul Ilfov, România, cu o suprafaţă de 3 000 de m.p., un apartament de 138 de m.p. în București dobândit în 2007 și un autoturism de marca „Golf”, anul fabricației 2009.

Suma depozitelor sale în România era de 160 de mii de dolari, 259 de mii de lei româneşti și 35 de mii de euro. Într-o bancă din SUA, Tudor Panțâru mai deținea 50 de mii de dolari, dar și 240 de mii de euro în Franța. Magistratul mai arată că a împrumutat unor persoane fizice 309 mii de dolari și 100 de mii de euro.

Pulbere își ascunde ”palatul”

Un palat de toată frumusețea deține în proprietate și fostul judecător în demisie Dumitru Pulbere. Chiar dacă nu o indică în declarația de avere pentru anul 2012, jurnaliștii au reușit să afle că fostul preşedinte al Curţii Constituţionale locuieşte într-o casă impunătoare, care valorează pe piaţa imobiliară aproximativ un milion de dolari. Temelia vilei a fost pusă cu 400 de mii de lei acordaţi de Guvernul Tarlev în 2002 din fondul de rezervă al Executivului pentru ca Pulbere să-şi cumpere o locuinţă. Pe lângă terenurile cumpărate de la primărie, ex-judecătorul constituţional şi-a construit casa şi pe un teren ocupat ilegal, aflat în proprietatea mun. Chişinău.

În declarația pentru anul trecut, Pulbere indică salariul de 119 mii de lei obținut de el de la Curte, dar și salariul de 16 mii de lei primit de soția sa.

Pușcaș își vinde terenurile

Ex-judecătorul CC Victor Pușcaș deține în proprietate două case și un apartament. Una din case, de 104 m.p., acesta a procurat-o în 2011. Coincidență sau nu, dar cu jumătate de an înainte, la inițiativa lui Pușcaș, Curtea a decis să accepte ca obiect al controlului constituţional actele administrative cu caracter individual. Drept rezultat, a fost admisă sesizarea depusă de fostul președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Muruianu, privind ilegalitatea demiterii sale de către Parlament. Ulterior, Curtea l-a restabilit în funcție pe Muruianu. Presa a scris la acel moment că Pușcaș ar fi luat bani pentru această modificare, magistratul a respins însă acuzațiile.

Pe lângă această vilă, estimată la aproape 300 de mii de lei, Pușcaș mai deține în proprietate încă o casă, dobândită în 1995, și un apartament de 99,8 m.p., evaluat la 555 de mii de lei, cumpărat în 1992.

De asemenea, Pușcaș are în proprietate câteva terenuri: unul de 1,6 ha, cumpărat în 1995, și unul de 0,06 ha, obținut în 1999, și o mașină “Renault Megan” procurată în 2011 cu 77 de mii de lei.

La capitolul venituri, magistratul indică în declarația sa de avere pentru anul trecut salariul de 138 de mii de lei, pensia de 88 de mii de lei, salariul de conferențiar universitar de 43 de mii de lei, dar și venitul obținut din vânzarea unui lot de pământ (75 de mii de lei).

Femeile “modeste” de la CC

Puțin mai ”modest” trăiește fostul judecător al Curții Valeria Șterbeț. Aceasta indică în declarația de avere pentru anul trecut o vilă de 113 m.p., estimată la 292 mii de lei, un apartament de 86 m.p., cumpărat cu 390 de mii de lei, și un garaj de 16 m.p. care valorează 36 de mii de lei.

Șterbeț mai deține în proprietate două terenuri pomicole și o mașină “VAZ”, cumpărată cu 66 de mii de lei.

Veniturile familiei magistratului au avut mai multe surse în 2012: 110 mii de lei - salariul Valeriei Șterbeț de la Curtea Constituțională, 30 de mii de lei - salariul ei de la Institutul Național de Justiție, 95 de mii de lei - pensia judecătoarei. Soțul acesteia a adus anul trecut în bugetul familiei 67 de mii de lei, bani obținuți din pensie.

Cel mai sărac judecător al CC este Elena Safaleru. Ea indică în declarația de avere pentru 2012 doar un apartament de 65,9 m.p., a cărui valoare a fost estimată la 33 de mii de lei și salariul de 140 de mii de lei de la Curte, plus pensia de 78 de mii de lei.

Ilinca Vremea



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2013-2018

Directorul general al Î.S. „Poşta Moldovei” este obliga...

Directorul Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, Serghei Nastas, despre care Moldova Curată a scris că are în Spania o afacere pe care nu a indicat-o în declaraţia de avere, susţine că nu este obligat să-şi declare cotele-părţi deţinute în firma din afara ţării. Ce-i drept, reacţia a venit din partea „Poştei Moldovei”, nu a directorului personal. Această afirmaţie este însă contrazisă de jurişti.

18 aprilie 2016
1477
2013-2018

Achiziţii publice şi subvenţii pentru firmele familiei...

Firma familiei deputatului Ion Balan a câştigat recent un concurs public prin care va livra produse alimentare Departamentului dotări din cadrul Ministerului Apărării, contractul având valoarea totală de 110 mii de lei. Firma activează în domeniul agriculturii, iar doi ani în urmă, asociată cu alte câteva întreprinderi din localitate, inclusiv ale rudelor sale, a beneficiat de subvenţii de la stat în valoare de 350 de mii de dolari, bani care au fost investiţi în construirea unui depozit frigorific în satul Lingura din raionul Cantemir, localitatea de baştină a deputatului. Ion Balan spune că nu a influențat în nici un fel aceste tranzacții și s-a arătat revoltat că l-am întrebat despre ele.

22 mai 2017
2487
2013-2018

Încă un primar a scăpat de sancţiune: CNI a constatat c...

Iurie Buga, primarul comunei Micleşti din raionul Criuleni, a admis un conflict de interese, deoarece o are în subordine pe soţia sa, care este contabilă. Chiar dacă au constatat că alesul local a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au clasat cazul, motivând că primarul a soluţionat acest caz. În realitate, nu a fost aplicată niciuna dintre soluţiile prevăzute de lege pentru coflictul de interese.

20 mai 2016
2178
2013-2018

AVEREA CONDUCERII AȘM: Mașină de 38 de mii de euro pent...

Venitul pentru anul 2016 al familiei președintelui Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), Gheorghe Duca, este la fel ca și cel pentru anul 2015 - soții au ridicat lunar 117 mii de lei. Doar că anul trecut familia a dobândit o mașină în valoare de 38 de mii de euro, pe care o achită în rate, conform declarațiilor demnitarului.

26 iulie 2017
1949
2013-2018

O firmă apropiată de familia deputatului Vladimir Hotin...

Dreamgreen SRL, firma înființată de Cristina Mudrea, fosta asociată a fiicei deputatului democrat Vladimir Hotineanu și fina de cununie a acesteia, la mai puțin de un an de la fondare, a câștigat contracte de achiziție în valoare totală de circa zece milioane de lei pentru spălarea rufelor din instituțiile medicale. Afacerile continuă să meargă bine și la cealaltă firmă administrată de Cristina Mudrea, Întreprinderea Mixtă Cristal Clean SRL, co-fondată de Iulia Scobioală, fiica lui Vladimir Hotineanu, retrasă ulterior din echipa fondatorilor companiei. Doar în ultimul an firma a câștigat tendere la stat în valoare totală de peste cinci milioane de lei.

06 februarie 2018
1438
2013-2018

Bani publici ”plimbați” pe patru roți

Cu drumuri stricate, fără sisteme de apeduct și canalizare moderne, fără iluminare stradală, dar cu mașini noi la primărie. Așa arată mai mult de 20 de localități din țară care și-au cumpărat în primele nouă luni ale anului curent adevărate bijuterii pe roți. Dacă unii primari s-au mulțumit cu mașini mai ieftine, alții - au investit sute de mii de lei, din bani publici, pentru confort. Aleșii locali spun că au făcut achizițiile doar pentru binele localității.

29 octombrie 2017
1379