Lipsa unei comunicări eficiente condiţionează interesul scăzut faţă de activitatea CNI

Participanţii la dezbaterea publică „Activitatea de comunicare a Comisiei Naţionale de Integritate: actualitate şi strategii de viitor”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul www.moldovacurata.md la 14 februarie a.c., au remarcat gradul scăzut de transparenţă al CNI şi ineficienţa instrumentelor de comunicare cu publicul larg ale Comisiei. Deşi consideră că are o relaţie bună cu presa, conducerea CNI s-a arătat interesată de propunerile şi recomandările experţilor pentru îmbunătăţirea comunicării publice a acestei instituţii.

Mariana Kalughin, expertă asociată la Transparency Internaţional – Moldova, a prezentat o analiză a felului cum este organizată în prezent activitatea de comunicare a CNI, cum sunt gestionate solicitările de informaţii, care sunt impedimentele în comunicarea cu subiecţii declarării veniturilor şi intereselor, mass-media, cetăţeni. Experta a accentuat că site-ul oficial al CNI nu face faţă tuturor solicitărilor de informaţii, ceea ce trezeşte nemulţumirea publicului, îndeosebi a reprezentanţilor mass-media. Ea a propus să fie publicate pe site informaţii detaliate despre membrii CNI, atribuţiile acestora, subdiviziunile şi personalul instituţiei, deciziile adoptate, demersurile CNI către Parlament. „Şedinţele Comisiei trebuie transmise on-line, iar agenda să fie publicată din timp pe site (…). Să fie publicate note informative, din care să fie clară motivaţia adoptării deciziilor. Ca să facă dovada transparenţei, CNI trebuie să publice rapoartele de activitate, să sintetizeze şi să publice statistici de constatare a contravenţiei depistate pe anumite perioade de timp etc.”, a spus Mariana Kalughin.

Slava Perunov, directorul ziarului „SP” din Bălţi, şi Marina Bzovaia, redactorul-şef adjunct al acestei publicaţiei, au vorbit despre experienţa negativă pe care o au în comunicarea cu CNI. Jurnaliştii de investigaţii de la „SP” încearcă de mai mult timp să afle, pe cale oficială, informaţii despre averile şi interesele directorilor întreprinderilor municipale din Bălţi, dar fără rezultat. „Răspunsurile venite din partea CNI conţin o informaţie generală, care face trimitere la site-ul Comisiei, iar pe acest site nu există informaţii relevante. Noi nu putem finaliza investigaţiile de mai multă vreme deoarece nu dispunem de informaţii despre veniturile şi proprietăţile funcţionarilor, inclusiv a directorilor întreprinderilor municipale. De mai bine de un an încercăm să aflăm dacă primarul de Bălţi a fost în conflict de interese atunci când şi-a desemnat fiica în funcţia de director al unei întreprinderi municipale, dar nu reuşim să aflăm care este poziţia CNI în această problemă”, a spus S. Perunov.

La rândul său, Alina Ţurcanu, redactor-şef „Adevărul Moldova”, s-a arătat indignată de felul cum CNI comunică cu presa, solicitând preşedintelui Comisiei să vină în faţa presei cu cazuri concrete de încălcare a legislaţiei din partea persoanelor cu funcţii publice, să nu secretizeze excesiv unele date ale demnitarilor bănuiţi de corupţie, să colaboreze cu presa pentru a face presiuni asupra politicienilor dacă aceştia nu doresc să modifice legislaţia care ar îmbunătăţi activitatea CNI.

În opinia lui Anatolie Donciu, preşedintele CNI, relaţia Comisiei cu mass-media este una foarte bună, iar articolele din presă reprezintă o sursă pentru autosesizarea membrilor CNI. „Din totalul dosarelor examinate anul trecut de CNI, 66 au avut la bază articolele publicate în mass-media”, a declarat oficialul. Răspunzând jurnaliştilor care au solicitat declaraţiile de venituri şi interese ale conducătorilor întreprinderilor municipale din Bălţi, preşedintele CNI a menţionat că în situaţii similare se află şi directorii altor întreprinderi municipale, cum ar fi ÎM „Apă Canal Chişinău”, care conduc întreprinderi cu capital de stat, însă nu sunt funcţionari publici şi nu sunt obligaţi să depună declaraţii de avere şi de interese personale. „Deoarece situaţiile de acest fel nu sunt precizate expres în legislaţie, ar trebui să se pronunţe instanţa de judecată”, a spus A. Donciu.

Cristian Ghinea, directorul Centrului Român de Politici Europene şi Oana Ganea, sociolog, au prezentat un sondaj realizat în februarie 2014 în colaborare cu Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) din R. Moldova, pe un eşantion de 43 de persoane, cu precădere lideri ai ONG-urilor naţionale şi jurnaliştii. Astfel, numărul celor nemulţumiţi de activitatea CNI este de două ori mai mare decât a celor mulţumiţi. Oana Ganea: „Majoritatea persoanelor care au răspuns la întrebările sondajului cred că CNI este o instituţie uşor de influenţat politic, iar activitatea ei nu este transparentă, asigurând într-o măsură mică accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate, dar şi la declaraţiile de interese ale persoanelor publice. Volumul mic de informaţii pe site şi lipsa unei comunicări eficiente a CNI cu mass-media condiţionează interesul scăzut din partea jurnaliştilor faţă de activitatea Comisiei”. Experţii au făcut mai multe propuneri pentru îmbunătăţirea comunicării publice a CNI, acestea urmând să fie reflectate în viitoarea Strategie de comunicare a CNI.

Galina Bostan, directoarea CAPC, a prezentat reperele unei strategii de comunicare care va fi completată în urma discuţiilor cu membrii şi angajaţii CNI, dar şi cu propunerile făcute în cadrul mesei rotunde, pentru a elabora un document realist şi realizabil. Varianta finală a strategiei va fi prezentată CNI pentru aprobare şi implementare. Preşedintele CNI a fost de acord cu multe din propunerile făcute de experţi în comunicare şi jurnalişti, menţionând că în comunicarea cu publicul şi mass-media trebuie respectate două condiţii de bază: informaţia oferită publicului de CNI să fie veridică, iar mass-media să o prezinte obiectiv. 

Ion Mazur,
Coordonator de programe API