Magistratul Sergiu Arnăut are pe conturi sume care depășesc veniturile sale legale. Judecătorul a refuzat să explice proveniența banilor

Judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut, ajuns în trecut în atenția CNI și a procurorilor anticorupție pentru nedeclararea casei în care locuiește, a declarat pentru anul trecut, 2016, sume de bani care depășesc veniturile sale legale. Arnăut ridică atât salariu, cât și pensie, însă nici cumulate, aceste venituri nu ajung la mărimea sumei de pe conturile sale. Solicitat să explice proveniența banilor, judecătorul a evitat răspunsul, însă ne-a sugerat să nu „interpretăm eronat”.
Pentru anul 2016 Sergiu Arnăut indică în declarația de venituri și interese personale faptul că deține 5 conturi de depozit bancar pe care, în total, deținea la momentul declarării 712 163 de mii de lei. Aceste conturi nu apar în declarațiile sale de avere depuse în anii precedenți. Încercând să înțelegem de unde magistratul a făcut rost de bani pentru a-i depune pe conturi, am calculat câștigurile sale din pensie și salariu - singurele pe care le declară. Am ajuns la concluzia că acestea - chiar dacă din ele magistratul nu ar fi cheltuit nici un bănuț pentru întreținerea sa - oricum nu ar fi ajuns ca să acumuleze suma depozitată. Astfel, în anul 2016 Sergiu Arnăut a câștigat 389 267 de mii de lei din salariu și pensie, iar pe conturi are aproape dublu - peste 700 de mii de lei.
Magistratul nu explică de unde provin banii de pe conturile sale
I-am solicitat o explicație prin intermediul Serviciului de Presă al Curții de Apel Chișinău. Am primit răspuns peste mai mult de o săptămână de la solicitare. Inițial ni s-a spus că judecătorul, pentru a ne oferi un răspuns, a solicitat datele de la bancă privind conturile sale, apoi ne-a fost oferit un răspuns. Reproducem mai jos întrebarea și răspunsul:
Casa în care locuiește Sergiu Arnăut cu familia este trecută în actele cadastrale ca proprietate a soției sale, de care, oficial, este divorțat.
Din răspunsul magistratului, transmis portalului Moldova Curată de către șefa Serviciului de presă a Curții de Apel, am aflat unele atribuții ale Autorității Naționale de Integritate, ce înseamnă un depozit bancar, dar nu am înțeles de unde provin banii aflați pe conturile sale. Moldova Curată va face o sesizare la ANI pentru a verifica acest caz.
Sergiu Arnăut are 58 de ani și este judecător din anul 1995. El locuiește cu familia într-o casă cu trei etaje în cartierul Poșta Veche al municipiului Chișinău, pe care nu o indică niciodată în declarațiile de avere. Această situație a fost verificată în anul 2012 de către Procuratura Anticorupție, care a constatat că judecătorul nu era obligat să declare imobilul, deși se folosește de el, deoarece proprietară este soția, de care, oficial, este divorțat.
Și Comisia Națională de Integritate (CNI) l-a verificat anterior pe acest judecător, în urma unui material de la Jurnal TV, care a arătat că magistratul locuiește și face reparații în casa luxoasă, dar nu o indică în declarația de avere. Atunci CNI a propus Procuraturii Anticorupție să deschidă un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă solicitarea a fost respinsă.
La întrebarea de ce nu a declarat imobilul în care locuiește, judecătorul a invocat Constituția, care protejează viața privată
Conforma legislației noi, dar și a celei vechi privind declararea bunurilor, subiecții trebuie să indice în declarațiile de avere și bunurile de care se folosesc, nu doar cele din proprietate. Vecinii lui Sergiu Arnăut spun că acesta locuiește în continuare în casa de pe strada Cucorilor. Iată ce răspuns ne-a transmis magistratul la întrebarea „De ce nu ați indicat în declarația de avere imobilul în care locuiți?’:
„Declarațiile vecinilor referitor la faptul că Sergiu Arnăut este văzut zilnic în imobilul proprietate privată nu poate fi tratat ca argument precum că ultimul se folosește de acest bun imobil și urma a fi indicat în declarația cu privire la venituri și proprietăți, din considerentele că, contravine normelor legale, mai mult ca atât, în acest imobil locuiesc și alți membri ai familiei (copii, nepoți), iar, în asemenea circumstanțe, nimeni nu poate fi privat de dreptul de a participa la întreținerea și educația atât a copiilor, cât și a nepoților, sau, art. 28 din Constituția Republicii Moldova prevede expres că Statul ocrotește viața intimă, familială și privată”.
În declarația de venituri și proprietate, Sergiu Arnăut, indică faptul că deține 1/3 dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj. Dintre vehicule, magistratul declară după autoturisme vechi, unul din 1985 (GAZ) și altul din 1996 (BMW).
Sergiu Arnăut figurează împreună cu judecătoarea Domnica Manole și fostul judecător Gheorghe Crețu într-o acțiune de regres inițiată de Procuratura Anticorupție la solicitarea Ministerului Justiției. Instituția insistă ca cei trei să fie obligați de către instanță să achite suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Procedura de regres a fost pornită în anul 2016. Prima instanță le-a dat câștig de cauză magistraților, iar la începutul anului 2017 dosarul se afla pe rol la Curtea de Apel Chișinău.
Viorica Manole
Această investigație apare în cadrul Proiectului “Consolidarea principiului integrității și acordarea asistenței juridice pentru obținerea informațiilor de interes public prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat de Asociația Presei Independente, cu susținerea financiară a Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparțin autorului şi nu reflectă neapărat poziția Fundației.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Acuzații noi în dosarul șefului Direcției Educație a se...
În dosarul deschis de procurori în anul 2014 pe numele lui Ion Vrânceanu, șeful Direcției Educație a sectorului Buiucani din Chișinău, apar noi probe care în prezent sunt examinate și analizate de magistratul Silvia Gârbu de la Judecătoria Buiucani. Astfel, pe lângă acuzațiile de îmbogățire ilicită și fals în decarația de avere, Ion Vrânceanu este învinuit și de depășirea atribuțiilor de serviciu. S-a descoperit că în anul 2014, timp de câteva luni, în două instituții de învățământ din sectorul Buiucani o școală auto a închiriat spații și chiar a predat ore de șoferie, doar în baza unor înțelegeri verbale, fără ca actele necesare să fie întocmite și fără achitarea unor plăți legale.
Cine măsoară, acela are
Un inginer cadastral din municipiul Chişinău activează concomitent în două localităţi, Ghidighici şi Stăuceni. Deşi legislaţia nu permite ca un funcţionar public să fie remunerat de două instituţii publice prestând aceleaşi servicii, acesta totuşi câştigă bani publici de pe câteva "fronturi" de mai mult timp.
Electorala 2019: candidatul socialiștilor pentru circum...
Deputatul socialist Oleg Lipskii, care este și vicepreședinte al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor din Moldova, dar și asociat în cel puțin două companii de transport, este autorul mai multor inițiative legislative calificate drept problematice de către Centrul Național Anticorupție. În rapoartele de expertiză ale acestor proiecte, CNA a stabilit că a fost identificat un risc sporit de coruptibilitate, de activitate în detrimentul interesului de stat sau de atingere drepturilor fundamentale ale omului, consacrate de Constituție.
Clădire din Nucleul Istoric al Chișinăului, ”hăcuită” d...
Un edificiu din centrul capitalei, înscris în Registrul Monumentelor Istorice de categorie locală, este demolat în prezent, cu permisiunea autorităților, iar în locul lui se va ridica un bloc pentru oficii. Este vorba despre clădirea în care și-a avut anterior sediul Consiliul Coordonator al Audiovizualului, situată la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Alexei Șciusev. Deși legislația națională interzice ca edificiile cu statut de monument istoric să fie înstrăinate, prin derogare de la lege, clădirea a ajuns din proprietatea statului în proprietatea unor firme fondate de persoane cu afaceri în domeniul cărnii.
Salarii duble pentru viceminiştri
Fostele viceministre de la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC), Dona Scola şi Mihaela Iacob, erau remunerate, pe când erau în funcţie, şi de la locul de muncă de bază, dar şi ca membre ale consiliilor de administraţie ale instituţiilor fondate de acest minister. Specialiştii afirmă că, în cazul respectiv, este vorba de incompatibilitate de funcţii.
Judecător de la Comrat: Firme nedeclarate și o piață co...
Magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat a evitat să raporteze în ultima sa declarație de avere disponibilă, cea pentru 2016, două firme fondate de soția sa. Una dintre cele două afaceri administrează o piață comercială din Comrat, pe care judecătorul a procurat-o acum aproape doi ani, de la un fost deputat liberal-democrat, în prezent consilier municipal în cel mai mare oraș din Găgăuzia. Valeriu Hudoba nu a indicat venitul încasat din darea în locațiune a spațiilor de pe teritoriul pieței, motivând că veniturile ajung în conturile firmei și nu direct în cele ale familiei sale. În același timp, judecătorul nu a raportat și un apartament de 50 de metri pătrați, unde este înscris încă din 1999.
Aici așteptăm comentariul tău!