Pro-ruși, dar cu cetățenie română. Deputații socialiști nu s-au dezis de cetățenia română, așa cum promisese Igor Dodon înainte de alegeri

2013-2018 8 august 2017 1046

În campania electorală pentru parlamentarele din luna noiembrie 2014, dar și după alegeri, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, actualul șef al statului, a declarat de mai multe ori că deputații socialiști care dețin și cetățenia României vor renunța la aceasta. Până în prezent însă, șase deputați socialiști continuă să se bucure de calitatea de cetățean european, dar având o poziție anti-europeană. Aleșii poporului care dețin dublă cetățenie sunt: Alla Dolință, Corneliu Furculița, Anatolie Labuneț, Radu Mudreac, Ghenadi Mitriuc și Adrian Lebedinschi.



În decembrie 2014 Igor Dodon declara pentru portalul Moldova Curată că deputații socialiști se vor dezice de cetățenia dublă și că procedura de renunțare la una dintre ele deja fusese demarată. „Pe lista PSRM sunt cinci deputaţi din actualul Legislativ care deţin cetăţenia altui stat: este vorba despre doi deputaţi care deţin dublă cetăţenie, adică sunt cetăţeni ai Republicii Moldova şi ai României, doi deputaţi au şi cetăţenia statului bulgar, iar un deputat este cetăţean al Federaţiei Ruse. Sperăm ca procedura de renunţare la cetăţenia altui stat să fie încheiată până la sfârşitul acestui an”, a spus liderul PSRM.

Deputații socialiști cu acte europene

Doar că aceste afirmații au rămas la nivel declarativ. Asociația Presei Independente a solicitat Autorității Naționale pentru Cetățenie din România (ANCR) informația despre deputații socialiști care dețin în prezent cetățenia statului român. ANCR ne-a răspuns că șase din cei 24 de aleși ai poporului din lista socialiștilor sunt cetățeni români.

Fără răspuns

Una dintre aceste persoane este deputata Alla Dolință. Aceasta a venit din business în Legislativ. Limba sa maternă este rusa, iar potrivit informațiilor biografice de pe site-ul Parlamentului, ea are cunoștințe elementare de limbă română și de limbă engleză. Chiar dacă în campania electorală din anul 2014 parlamentara declara pentru Moldova Curată că a început procedura de renunțare la cetățenia română, răspunsul ANCR dovedește că Alla Dolință încă nu s-a dezis de beneficiile pe care i le oferă cetățenia unui stat membru UE. Întrebată în campania electorală dacă se va dezice de cetăţenia română, pe care o deține din anul 2010, Alla Dolință a evitat să dea un răspuns concret: „În primul rând eu răspund la astfel de întrebări doar atunci când văd omul în faţă, fiindcă nu ştiu în realitate cu cine vorbesc. În al doilea rând, voi proceda aşa cum a declarat liderul nostru”. Acum, când am întrebat-o de ce nu a renunțat la cetățenia română, așa cum declara trei ani în urmă, Dolință a închis telefonul. La apelurile noastre repetate nu a mai răspuns.

Drapelul CSI vs UE

Și deputatul socialist Adrian Lebedinschi are cetățenie română, obținută în anul 2006. Europeanul Lebedinschi a înregistrat în acest an un proiect de lege potrivit căruia drapelul Comunităţii Statelor Independente (CSI) să fie  arborat alături de cel al Moldovei și UE pe instituțiile și la evenimentele oficiale. Autorul spunea că atât timp cât Republica Moldova este membră a Comunităţii Statelor Independente, drapelul CSI trebuie să fie arborat alături de cel de stat. „Consider că odată ce Republica Moldova nu este nici măcar candidată în mod oficial la aderarea la UE, ci doar o potenţială candidată, arborarea drapelului dat este nejustificată şi arată artificial”, a precizat depuatul Adrian Lebedinschi.

Acesta nu a vrut să ne răspundă de ce nu a renunțat la cetățenia României, așa cum declara liderul său de partid, motivând că este în concediu și are nevoie să se odihnească: ”De ce umblați cu provocări, pentru ce faceți acest lucru? Concret, ce vreți de la mine? Noi suntem acum în concediu, dați-ne voie măcar câteva zile să ne odihnim. La revedere…”.

Românul Labuneț i-a insultat pe românii Anatol Șalaru, Traian Băsescu și Ana Guțu

Anatolie Labuneț, un alt deputat socialist, este cetățean român deja de 12 ani. La alegerile parlamentare din 2014, Labuneţ a declarat pentru Moldova Curată că a depus cerere de renunţare la cetăţenia română şi procedura a fost demarată. Informația furnizată de ANCR arată contrariul.

Labuneț a intrat recent în vizorul presei după ce l-a insultat pe Anatol Șalaru, președinte Partidului Unității Naționale (PUN). Anatol Șalaru a  criticat inițiativa lui Igor Dodon de a decora militarii moldoveni, pacificatorii ruși și forțele separatiste din regiunea transnistreană. Labuneț a ripostat pe pagina sa de Facebook: „Șalaru, suka (cățea) pro-română. Cât timp vei perturba Moldova noastră? Sub mânuță cu Basik (Traian Băsescu) și Guțu (Ana Guțu) acasă în România”.

Românul Mitriuc: ”Este o tentativă de atac al României asupra statalității Republicii Moldova

Un alt deputat cu cetățenie română este Ghenadi Mitriuc, în prezent vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică. Originar din raionul Ungheni, el a depus actele pentru redobândirea cetățeniei române în anul 2003, obținând acest drept în anul 2004. Mitriuc menționează în CV-ul său că știe limbile rusă, franceză și engleză și, deși este cetățean român, s-a remarcat prin replici dure la adresa României.

Recent, după ce Igor Dodon a refuzat să promulge un protocol de amendare a Acordului de cooperare în domeniul militar încheiat între România și Republica Moldova, Mitriuc a reînaintat inițiativa în Legislativ, argumentând că Acordul ar conține prevederi neconstituționale. Este un proiect anticonstituțional, având în vedere că în Legea Supremă a Republicii Moldova este stipulată expres neutralitatea statului. Este o tentativă de atac al României asupra statalității Republicii Moldova!”, declara Mitriuc în Plenul Legislativului. Acesta nu a răspuns la telefon pentru a spune de ce atacă un stat al cărei cetățenie o deține.

Harta României Mari, ruptă  de un deputat socialist în Plenul Legislativului

Un alt deputat socialist cu cetățenie română este Corneliu Furculița. Originar din același sat cu Igor Dodon, deputatul nu menționează pe site-ul Legislativului care e denumirea limbii sale materne. În anul 2009 Furculiță a devenit cetăţean român cu acte în regulă.

Și Radu Mudreac este cetățeanul român din PSRM.

Contactat pentru a explica de ce nu s-a conformat solicitării lui Igor Dodon de a renunța la cetățenia dublă, acesta a refuzat să ne vorbească, argumentând că este în afara țării și nu poate răspunde.

De menționat că nici un deputat socialist nu a reacționat atunci când colegul lor, Vlad Bătrâncea, a rupt harta României Mari în timpul unei ședințe a Legislativului din decembrie 2015.

Lilia Zaharia

Această investigație apare în cadrul Proiectului “Consolidarea principiului integrității și acordarea asistenței juridice pentru obținerea informațiilor de interes public prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat    de    Asociația Presei Independente,   cu   susținerea   financiară   a   Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparțin autorului şi nu reflectă neapărat poziția Fundației.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2013-2018

Magistratul Sergiu Arnăut are pe conturi sume care depă...

Judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut, ajuns în trecut în atenția CNI și a procurorilor anticorupție pentru nedeclararea casei în care locuiește, a declarat pentru anul trecut, 2016, sume de bani care depășesc veniturile sale legale. Arnăut ridică atât salariu, cât și pensie, însă nici cumulate, aceste venituri nu ajung la mărimea sumei de pe conturile sale. Solicitat să explice proveniența banilor, judecătorul a evitat răspunsul, însă ne-a sugerat să nu „interpretăm eronat”.

11 iulie 2017
1026
2013-2018

Judecător de la Comrat: Firme nedeclarate și o piață co...

Magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat a evitat să raporteze în ultima sa declarație de avere disponibilă, cea pentru 2016, două firme fondate de soția sa. Una dintre cele două afaceri administrează o piață comercială din Comrat, pe care judecătorul a procurat-o acum aproape doi ani, de la un fost deputat liberal-democrat, în prezent consilier municipal în cel mai mare oraș din Găgăuzia. Valeriu Hudoba nu a indicat venitul încasat din darea în locațiune a spațiilor de pe teritoriul pieței, motivând că veniturile ajung în conturile firmei și nu direct în cele ale familiei sale. În același timp, judecătorul nu a raportat și un apartament de 50 de metri pătrați, unde este înscris încă din 1999.

26 martie 2018
1285
2013-2018

Conflicte de interese, protectionism și afaceri camufl...

Familia primarului PDM de la Bogzești, Telenești, Vasile Ozun, deține trei firme de construcții care câștigă constant contracte de zeci de milioane de lei la concursurile de achiziții publice.  O firmă este trecută în acte pe numele său, una - pe al fiului și a treia - pe numele fostei soții. Recent Consiliul Concurenței le-a amenadat pe toate trei cu sute de mii de lei pentru înțelegeri de cartel. Amenzile însă nu au schimbat nimic. Cel puțin două firme continuă să participe împreună la concursurile publice de achiziții. O relație deosebită cele trei întreprinderi o au cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, unde memoria instituțională e scurtă. În anul 2016 una dintre firme a fost obligată de judecată să restituie banii pe care Ministerul îi plătise pentru proiectarea sediului Teatrului „Eugene Ionesco”, deoarece lucrările nu fuseseră executate. Acesta este temei de introducere a firmei în lista neagră a achizițiilor publice. Ministerul însă a uitat. În luna mai 2018 i-a încredințat două contracte de 32 de milioane de lei pentru reconstrucția unei instituții de învățământ. O altă firmă, cea a fiului, este singura care câștigă licitațiile pentru lucrări de construcție la Primăria Bogzești. Legea spune că o astfel de relație reprezintă conflict de interese. 

17 septembrie 2018
1265
2013-2018

Mașinile primăriei Hâncești sunt alimentate cu produse...

Firma PETROCUB&CO SRL, specializată în comercializarea produselor petroliere și în care are acțiuni fiul primarului orașului Hâncești, Alexandru Botnari, a câștigat în doar doi ani contracte de circa 2,5 milioane de lei la licitațiile organizate de stat. Două dintre aceste contracte, în valoare de circa 400 de mii de lei, au fost încheiate chiar cu Primăria Hâncești. Alexandru Botnari spune că aceste concursuri de achiziții au fost transparente, că el nu a făcut parte din comisia de selectare a agentului economic, ci doar a semnat contractele de procurare a produselor petroliere.

14 februarie 2018
1178
2013-2018

Primăria Chişinău „autorizează” interesele arhitectului...

În anii 2013 şi 2014, Radu Blaj, şeful adjunct al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Primăriei Chişinău, a contrasemnat şi avizat 65 de acte pentru construcţia unor imobile proiectate de întreprinderea „ART-CONSULTGRUP”, în care soţia sa şi fratele său deţin cote-părţi. La sfârşitul lunii decembrie 2014, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că funcţionarul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Experţi anticorupţie susţin însă că Radu Blaj ar putea fi suspectat şi de abuz de putere, fiindcă a semnat mai multe documente, ştiind că se află în conflict de interese, iar primăria ar trebui să dea explicaţii pe marginea acestui caz. 

16 ianuarie 2015
1144
2013-2018

Contracte de milioane pentru firma fratelui șefului Age...

Firma fratelui șefului Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), Viorel Moșneaga, a câștigat, de când acesta a fost numit în funcție, două licitații publice, semnând cu statul contracte de șase milioane de lei. Asta în condițiile în care agenții economici care au participat la tenderele respective nu au putut să conteste rezultatele licitațiilor, dat fiind că ANSC a devenit funcțională abia în septembrie 2017. Întâmplător sau nu, contractele au fost semnate după ce Viorel Moșneaga a fost numit director la Agenția responsabilă de soluționarea contestațiilor în achiziții publice.

12 octombrie 2017
931