Mai mulți magistrați se judecă cu CNAS pentru a obține pensii mai mari, cuprinse între 11 și 14 mii de lei

Arhiva 23 noiembrie 2017 1229

După ce acum trei ani salariile judecătorilor au fost majorate substanțial, mai mulți magistrați pensionari, dar care continuă să muncească în sistem, s-au ales și cu pensii majorate, care se ridică la cel puțin 12 mii de lei. De regulă, ei obțin aceste pensii după ce dau în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). Unii au obținut deja câștig de cauză, iar alții încă se judecă. În prezent CNAS are pe rol 4 cauze care vizează recalcularea pensiei de magistrat, potrivit unei note informative expediate portalului Moldova Curată.   



Judecătorii pensionari care continuă să activeze în sistem au un venit lunar de aproximativ 30 de mii de lei

Conform legislației, judecătorii primesc pensii lunare în mărime de 80% din salariul magistraților de la instanța din care s-a pensionat. De asemenea, legislația stabilește că judecătorii care continuă să muncească și după pensionare, ridică atât salariul, cât și pensia. Asfel, pentru un judecător de la CSJ, de exemplu, care are un salariu lunar de 18 590 de lei și o pensie de 14 872 de lei, venitul lunar total este de 33 462 de lei. 

Unul dintre judecătorii care au obținut prin instanță o pensie mai mare este Petru Ursache de la Curtea Supremă de Justiție. La 13 mai 2015 colegii săi Valeriu Doagă, Sveatoslav Moldovan și Galina Stratulat au emis o decizie definitivă prin care CNAS a fost obligată să îi achite o pensie de 14 872 de lei, sumă care constituie 80 la sută din salariul pe care îl ridică lunar magistratul. 

Petru Ursache a argumentat prin faptul că, după ce la 10 iulie 2013 a fost numit vicepreședinte al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, salariul său a fost majorat până la 18 590 de lei, deoarece s-a adăugat sporul pentru ocuparea unei funcții de conducere. „Astfel, începând cu 01 ianuarie 2014 reclamantul a obținut dreptul la pensie în mărime de 14872 lei (18590 lei x 80%), care urma a fi recalculată din data publicării Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor, deci din 21 ianuarie 2014”, se spune în hotărârea CSJ. 

Judecătorul a cerut CNAS să-i recalculeze pensia, însă instituția a refuzat, de aceea a acționat-o în judecată, considerând refuzul ilegal. Toate instanțele i-au dat câștig de cauză, astfel, CNAS a fost obligată să-i plătească o pensie mai mare, dar și diferența neplătită de la 1 ianuarie 2014. 

La fel a procedat o altă judecătoare de la CSJ, Iulia Sârcu. În luna mai 2015 și ea a obținut o decizie definitivă prin care pensia pe care o avea, de 12 979 de lei, a fost majorată până la 14 872 de lei. Această sumă constituie 80% din salariul său de 18 590 de lei, pe care îl ridică în calitate de judecătoare la CSJ. 

Sergiu Arnăut, judecătorul de la Curtea de Apel Chișinău urmărit penal în prezent pentru corupere, tot prin instanță și-a mărit pensia. Pe lângă salariu, el ridica și pensia de 10 819 lei. Din luna iunie 2016, când a fost pronunțată hotărârea definitivă a CSJ, magistratul are o pensie mai mare, de 11 627 de lei. 

Și unii foști judecători au dat CNAS în judecată. Valeriu Harmaniuc revendică o pensie de 17  mii de lei 

Fostul judecător la Curtea de Apel Bălți, Valeriu Harmaniuc, care a demisionat în luna mai 2014, solicită și el o pensie mai mare. În cazul său, dosarul a trecut abia de prima instanță, unde a obținut câștig de cauză. În septembrie 2017 Judectoria Chișinău, sediul Centru, i-a dat dreptate în litigiul cu CNAS și a obligat instituția să-i plătească o pensie de 17 488,8 mii de lei, ceea ce constituie, potrivit hotărârii, 80% din salariul de 21 861 de lei al judecătorului în exercițiu la instanța respectivă. „Acest procentaj de calcul se confirmă şi de către însăşi pârât prin decizia sa de stabilire a pensiei nr. 93/2017/33662 din 10.06.2017 şi aprobată la 13.06.2017, numai că pensia i-a fost diminuată cu 1220 lei din motive necunoscute, or, pârâtul refuză să dea răspuns la cererea prealabilă, în termenul stabilit de legislație”, se spune în hotărârea judecății. 

Solicitată de Moldova Curată, Casa Națională de Asigurări Sociale a comunicat că în prezent, „pe rolul instanțelor judecătorești se află 4 cauze care se examinează în procedură de contencios administrativ, obiectul cărora este recalcularea pensiei de judecător”. CNAS a mai explicat că asigurarea cu pensie a judecătorilor este reglementată de Legea privind statutul judecătorului, care a fost completată în anul 2014. Astfel, potrivit acestei legi, „judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni a activat în funcția de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar”. Pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu. 

Viorica Manole



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Portalul www.moldovacurata.md și API lansează campania...

MoldovaCurata.md și Asociația Presei Independente (API) lansează campania de informare și încurajare a implicării civice „Fii cu ochii pe autorități!”. Cetățenii din mai multe localități vor fi informați și ajutați să acceseze informații de interes public, să monitorizeze procesul de adoptare a deciziilor și a utilizării banilor publici de către autoritățile locale.

19 septembrie 2017
1250
Arhiva

Profil candidat: Grigore Repeșciuc

Integritatea în activitatea politică

03 februarie 2019
1672
Arhiva

Miniștri bogați la Protecția Socială și Finanțe, dar im...

Ruxanda Glavan, noua ministră democrată a Muncii, Protecției Sociale și Familiei, locuiește într-o casă de lux, iar pe lângă asta deține, împreună cu soțul, două apartamente și trei autoturisme. Fiind medic de meserie, la vârsta de 26 de ani, Glavan gestiona deja propria companie, care înregistra venituri de milioane de lei. La Finanțe, Anatol Arapu are și el o bogată experiență de activitate în sectorul privat, averea fiindu-i pe măsura cîștigurilor. Spre deosebire de Glavan și Arapu, Natalia Gherman nu se poate lăuda cu averi și imobile luxoase, dacă judecăm după declarația de avere.  

05 martie 2015
1939
Arhiva

Procuratura Anticorupție a clasat dosarul penal pentru...

Dosarul penal deschis la 22 decembrie 2017 pe numele judecătoarei Judecătoriei Căușeni Maria Tertea (Țugui) a fost clasat la mai puțin de două luni de la pornire. La 9 februarie procurorul de caz a dispus „scoaterea integrală a persoanei de sub urmărire penală și clasarea procesului penal”. Maria Tertea fusese învinuită că a tăinuit din declarația de venituri și proprietăți pentru anul 2016 sume mari de bani pe care le datora unor creditori. Cauza penală a fost pornită în urma unui articol al portalului Crimemoldova.md, bazat pe declarațiile fostului soț al magistratei. 

16 februarie 2018
1574
Arhiva

Un angajat al Ministerului Agriculturii refuză să depun...

Directorul executiv al Instituţiei Publice „Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol” (UCIMPRSVV) Iurie Brumărel conduce o instituţie publică de circa patru ani şi jumătate, însă nu a depus niciodată declaraţii de avere şi de interese personale. Chiar dacă este subiect al declarării veniturilor şi proprietăţilor, fiind salariat din bani publici, el refuză să depună declaraţii spunând că astfel ar divulga informaţii cu caracter personal.

31 martie 2015
2312
Arhiva

Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...

În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.

21 aprilie 2016
1860