Mai mulți magistrați se judecă cu CNAS pentru a obține pensii mai mari, cuprinse între 11 și 14 mii de lei
După ce acum trei ani salariile judecătorilor au fost majorate substanțial, mai mulți magistrați pensionari, dar care continuă să muncească în sistem, s-au ales și cu pensii majorate, care se ridică la cel puțin 12 mii de lei. De regulă, ei obțin aceste pensii după ce dau în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). Unii au obținut deja câștig de cauză, iar alții încă se judecă. În prezent CNAS are pe rol 4 cauze care vizează recalcularea pensiei de magistrat, potrivit unei note informative expediate portalului Moldova Curată.
Judecătorii pensionari care continuă să activeze în sistem au un venit lunar de aproximativ 30 de mii de lei
Conform legislației, judecătorii primesc pensii lunare în mărime de 80% din salariul magistraților de la instanța din care s-a pensionat. De asemenea, legislația stabilește că judecătorii care continuă să muncească și după pensionare, ridică atât salariul, cât și pensia. Asfel, pentru un judecător de la CSJ, de exemplu, care are un salariu lunar de 18 590 de lei și o pensie de 14 872 de lei, venitul lunar total este de 33 462 de lei.
Unul dintre judecătorii care au obținut prin instanță o pensie mai mare este Petru Ursache de la Curtea Supremă de Justiție. La 13 mai 2015 colegii săi Valeriu Doagă, Sveatoslav Moldovan și Galina Stratulat au emis o decizie definitivă prin care CNAS a fost obligată să îi achite o pensie de 14 872 de lei, sumă care constituie 80 la sută din salariul pe care îl ridică lunar magistratul.
Petru Ursache a argumentat prin faptul că, după ce la 10 iulie 2013 a fost numit vicepreședinte al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, salariul său a fost majorat până la 18 590 de lei, deoarece s-a adăugat sporul pentru ocuparea unei funcții de conducere. „Astfel, începând cu 01 ianuarie 2014 reclamantul a obținut dreptul la pensie în mărime de 14872 lei (18590 lei x 80%), care urma a fi recalculată din data publicării Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor, deci din 21 ianuarie 2014”, se spune în hotărârea CSJ.
Judecătorul a cerut CNAS să-i recalculeze pensia, însă instituția a refuzat, de aceea a acționat-o în judecată, considerând refuzul ilegal. Toate instanțele i-au dat câștig de cauză, astfel, CNAS a fost obligată să-i plătească o pensie mai mare, dar și diferența neplătită de la 1 ianuarie 2014.
La fel a procedat o altă judecătoare de la CSJ, Iulia Sârcu. În luna mai 2015 și ea a obținut o decizie definitivă prin care pensia pe care o avea, de 12 979 de lei, a fost majorată până la 14 872 de lei. Această sumă constituie 80% din salariul său de 18 590 de lei, pe care îl ridică în calitate de judecătoare la CSJ.
Sergiu Arnăut, judecătorul de la Curtea de Apel Chișinău urmărit penal în prezent pentru corupere, tot prin instanță și-a mărit pensia. Pe lângă salariu, el ridica și pensia de 10 819 lei. Din luna iunie 2016, când a fost pronunțată hotărârea definitivă a CSJ, magistratul are o pensie mai mare, de 11 627 de lei.
Și unii foști judecători au dat CNAS în judecată. Valeriu Harmaniuc revendică o pensie de 17 mii de lei
Fostul judecător la Curtea de Apel Bălți, Valeriu Harmaniuc, care a demisionat în luna mai 2014, solicită și el o pensie mai mare. În cazul său, dosarul a trecut abia de prima instanță, unde a obținut câștig de cauză. În septembrie 2017 Judectoria Chișinău, sediul Centru, i-a dat dreptate în litigiul cu CNAS și a obligat instituția să-i plătească o pensie de 17 488,8 mii de lei, ceea ce constituie, potrivit hotărârii, 80% din salariul de 21 861 de lei al judecătorului în exercițiu la instanța respectivă. „Acest procentaj de calcul se confirmă şi de către însăşi pârât prin decizia sa de stabilire a pensiei nr. 93/2017/33662 din 10.06.2017 şi aprobată la 13.06.2017, numai că pensia i-a fost diminuată cu 1220 lei din motive necunoscute, or, pârâtul refuză să dea răspuns la cererea prealabilă, în termenul stabilit de legislație”, se spune în hotărârea judecății.
Solicitată de Moldova Curată, Casa Națională de Asigurări Sociale a comunicat că în prezent, „pe rolul instanțelor judecătorești se află 4 cauze care se examinează în procedură de contencios administrativ, obiectul cărora este recalcularea pensiei de judecător”. CNAS a mai explicat că asigurarea cu pensie a judecătorilor este reglementată de Legea privind statutul judecătorului, care a fost completată în anul 2014. Astfel, potrivit acestei legi, „judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni a activat în funcția de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar”. Pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
La vârsta de 29 de ani, președintele raionului Drochia,...
Raionul Drochia are un nou președinte, după ce, la 7 iunie, Vasile Grădinaru și-a prezentat demisia. În locul său la șefia raionului a fost numit Ion Dascăl, fost consilier raional din partea Partidului Democrat din Moldova (PDM). Noul președinte a venit la conducerea raionului sărac, întrucât nu a indicat în declarația de avere și interese personale pentru anul 2017 nici un venit, proprietăți sau bunuri. Demnitarul susține că lucrează împreună cu tatăl său, de aceea nu a indicat nimic în declarația de avere.
Curtea Constituţională: Informaţiile despre utilizarea...
Funcționarii unei instituții publice care refuză să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru sunt obligați să demonstreze că divulgarea datelor pune în pericol securitatea statului și a cetățenilor. Decizia aparține Curții Constituţionale și a fost luată luni, 22 iunie. Magistrații au explicat că dreptul la informație poate fi restrâns doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protejarea cetățenilor sau asigurarea securităţii naţionale, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.
INTERVIU cu Procurorul General al României, Augustin La...
Conflictul de interese trebuie combătut ferm și sancționat penal, a declarat Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României, Augustin Lazăr, într-un interviu pentru Moldova Curată. El a vorbit despre gravitatea acestui tip de infracțiune și necesitatea ca autoritățile statului să acționeze cu fermitate pentru combaterea și prevenirea conflictului de interese.
Dumitru Visterniceanu despre tăierea finanțării europen...
Dumitru Visterniceanu, unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii aflat la final de mandat, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre transparența concursului pentru funcțiile de membri ai CSM și despre tăierea finanțării europene pentru reformele în sectorul justiției din Republica Moldova. El susține că CV-urile candidaților ar fi putut fi publicate mai devreme și că nu a fost niciun motiv ca să nu fie făcute publice din timp.
Un membru al Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, sus...
Timp de patru luni, Olga Dorul, fostă membră a Colegiului Disciplinar (CD) din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a deţinut concomitent două funcţii. CSM a decis că aceasta, fiind membră a CD din partea societăţii civile, dar şi şefă de cabinet a ministrului de Interne, a admis o incompatibilitate de funcţii. Pentru această abatere, Olgăi Dorul i-a fost retrasă calitatea de membru al Colegiului Disciplinar. Aceasta însă a contestat decizia, argumentând că legislaţia nu impune restricţii membrilor CD.
