Ruslan Caşu, candidatul la funcţia de procuror general al Republicii Moldova, a beneficiat de circa 878 de mii de lei de la Primăria municipiul Chişinău

Arhiva 10 noiembrie 2016 3466
Ruslan Caşu

Anul trecut,  Ruslan Caşu, procuror în cadrul Procuraturii Ciocana din municipiul Chişinău,a primit de la Primăria capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.



Banii de la municipalitate – informaţie cu caracter privat

Primăria municipiului Chişinău este generoasă cu procurorii. Anul trecut, municipalitatea i-a achitat fostului procuror Sergiu Osoianu, în prezent preşedintele Judecătoriei Străşeni, peste un milion de lei (echivalentul a 50 de mii de euro). Această sumă ar fi contravaloarea unui apartament cu două camere.

Tot în anul 2015, municipalitatea i-a acordat procurorului Ruslan Caşu suma de 877 644 lei. Întrebat de Moldova Curată despre ce litigiu este vorba, procurorul nu a vrut să răspundă, menţionând că această informaţie are caracter privat şi pentru mai multe informaţii să ne adresăm la Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Ulterior, a declarat, totuşi, că s-a judecat cu municipalitatea mai multă vreme, iar în anul 2009, CSJ a emis o hotărâre prin care a obligat Primăria să-i ofere spaţiu locativ. Procurorul a precizat că în acea perioadă nu a mai primit apartament, aşa că în anul 2014 a încheiat o tranzacţie de împăcare prin care i-a fost acordată suma de circa 878 de mii de lei, contravaloarea unui apartament cu două camere. Anul trecut familia Caşu şi-a achiziţionat un apartament cu suprafaţa de peste 70 de metri pătraţi. Familia acestuia mai are însă un apartament obţinut cu douăzeci de ani în urmă.

Din declaraţia de avere a procurorului vedem că el şi soţia sa au obţinut anul trecut un venit salarial total de peste 135 de mii de lei. Ruslan Caşu este proprietarul unui autoturism de marca Mercedes, fabricat în anul în anul 1994.

Candidat la funcţia de procuror general sancţionat disciplinar

Ruslan Caşu, în vârstă de 39 de ani, este unul dintre cei şase candidaţi care aspiră la funcţia de procuror general al ţării. El a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Studii Umanistice din Moldova. După ce şi-a obţinut diploma de licenţă, Ruslan Caşu a activat la Procuratura din raionul Hânceşti, apoi a fost transferat la Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău. De asemenea, acesta a activat în mai multe secţii în cadrul Procuraturii Generale: Secţia control al urmăririi penale, Secţia judiciar-penală, Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale. Acum, Caşu este procuror la Procuratura sectorului Ciocana din Chişinău.

În scrisoarea sa de motivare, Ruslan Caşu promite că prin capacitatea sa de a conduce, va schimba imaginea procuraturii: Consider că gradul de pregătire juridică şi experienţa în domeniu îmi vor permite să contribui la asigurarea independenţei şi eficienţei procuraturii, dar şi la realizarea efectivă a îmbunătăţirii imaginii procuraturii, apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei şi ale societăţii, condiţie esenţială atât a statului de drept, cât şi a unei societăţi democratice“.

Imaginea candidatului însă a fost afectată acum şase ani, când a fost sancţionat disciplinar pentru încălcarea normelor Codului de etică al procurorului. În anul 2011, Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) l-a sancţionat pe Ruslan Caşu cu „mustrare” din cauză că, aflat în concediu, a fost parte a unui conflict iscat într-un local din municipiul Chişinău. A fost necesară intervenţia poliţiei.

Ruslan Caşu a pierdut în ambele instanţe

Iniţial CSP a decis să nu-l sancţioneze, decizia însă a fost contestată de procurorul Victor Ababii, care în anul 2012 era şeful Secţiei securitate internă în cadrul PG.

Colegiul disciplinar al CSP şi-a revizuit decizia, l-a recunoscut pe Ruslan Caşu culpabil de comiterea abaterilor disciplinare şi i-a aplicat sancţiunea disciplinară – „mustrare“. Potrivit Codului de etică, procurorul, atât în exerciţiul funcţiei, cât şi în afara exercitării atribuţiilor de serviciu „se va comporta în familie şi în societate adecvat normelor de convieţuire unanim recunoscute; se va comporta într-un mod în care să promoveze şi să menţină încrederea publicului în profesia de procuror”, este menţionat în hotărârea CSP.

Caşu a contestat în instanţă sancţiunea, iar în anul 2014, Judecătoria Râşcani şi  Curtea de Apel Chişinău au menţinut decizia CSP. Procurorul a declarat pentru Moldova Curată că nu a mai contestat decizia instanţei de apel la Curtea Supremă de Justiţie.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Un caz clasat de CNI ar putea fi reexaminat

Şefa Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei (DASPF) din cadrul Consiliului Raional Nisporeni îl are în subordine pe fiul său, care activează în calitate de asistent social. În timp ce experţii susţin că aici e vorba de un conflict de interese vădit, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat anterior acest caz din lipsă de probe. Preşedintele CNI afirmă că această situaţie ar putea fi reexaminată, dacă au apărut detalii noi.

14 martie 2014
1582
Arhiva

Profil candidat: Ion Ceban

Integritatea în activitatea politică

19 ianuarie 2019
3083
Arhiva

Profil candidat: Ghenadie Panciuc

Integritatea în activitatea politică

17 februarie 2019
1870
Arhiva

Dispersarea competenţelor de testare a integrităţii pro...

Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a elaborat recent un proiect de lege pentru modificarea unui şir de acte legislative (Legea privind testarea integrităţii profesionale, Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei, Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public, Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie etc.) cu scopul de a înlătura neconcordanţele dintre Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale cu alte legi. Adiţional, autorii au argumentat că acest proiect derivă şi din necesitatea implementării unor acţiuni din Strategia Naţională Anticorupţie.

24 iulie 2014
1544
Arhiva

Profil candidat: Grigore Colun

Integritatea în activitate politică

22 ianuarie 2019
2650
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

IP Căpitănia Portului Giurgiulești ne îngrădește accesu...

Întrebare: Sunt reprezentant al unei organizații neguvernamentale în domeniul anticorupție. În baza Legii privind accesul la informație, am solicitat  Căpităniei Portului Giurgiulești să includă organizația pe care o reprezint în lista părților interesate în procesul de consultare publică în cadrul Căpităniei și să ne prezinte următoarele informații: numele, prenumele, funcția și numărul de contact ale persoanei responsabile de procesul decizional în cadrul IP Căpitănia Portului Giurgiulești; să ne informeze despre organizarea consultărilor publice și a ședințelor publice,  despre modalități de depunere a recomandărilor, dar și despre locul unde cetățenii se pot informa referitor la proiectele de decizie etc.

26 ianuarie 2018
2245