Ruslan Caşu, candidatul la funcţia de procuror general al Republicii Moldova, a beneficiat de circa 878 de mii de lei de la Primăria municipiul Chişinău
Anul trecut, Ruslan Caşu, procuror în cadrul Procuraturii Ciocana din municipiul Chişinău,a primit de la Primăria capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.
Banii de la municipalitate – informaţie cu caracter privat
Primăria municipiului Chişinău este generoasă cu procurorii. Anul trecut, municipalitatea i-a achitat fostului procuror Sergiu Osoianu, în prezent preşedintele Judecătoriei Străşeni, peste un milion de lei (echivalentul a 50 de mii de euro). Această sumă ar fi contravaloarea unui apartament cu două camere.
Tot în anul 2015, municipalitatea i-a acordat procurorului Ruslan Caşu suma de 877 644 lei. Întrebat de Moldova Curată despre ce litigiu este vorba, procurorul nu a vrut să răspundă, menţionând că această informaţie are caracter privat şi pentru mai multe informaţii să ne adresăm la Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Ulterior, a declarat, totuşi, că s-a judecat cu municipalitatea mai multă vreme, iar în anul 2009, CSJ a emis o hotărâre prin care a obligat Primăria să-i ofere spaţiu locativ. Procurorul a precizat că în acea perioadă nu a mai primit apartament, aşa că în anul 2014 a încheiat o tranzacţie de împăcare prin care i-a fost acordată suma de circa 878 de mii de lei, contravaloarea unui apartament cu două camere. Anul trecut familia Caşu şi-a achiziţionat un apartament cu suprafaţa de peste 70 de metri pătraţi. Familia acestuia mai are însă un apartament obţinut cu douăzeci de ani în urmă.
Din declaraţia de avere a procurorului vedem că el şi soţia sa au obţinut anul trecut un venit salarial total de peste 135 de mii de lei. Ruslan Caşu este proprietarul unui autoturism de marca Mercedes, fabricat în anul în anul 1994.
Candidat la funcţia de procuror general sancţionat disciplinar
Ruslan Caşu, în vârstă de 39 de ani, este unul dintre cei şase candidaţi care aspiră la funcţia de procuror general al ţării. El a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Studii Umanistice din Moldova. După ce şi-a obţinut diploma de licenţă, Ruslan Caşu a activat la Procuratura din raionul Hânceşti, apoi a fost transferat la Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău. De asemenea, acesta a activat în mai multe secţii în cadrul Procuraturii Generale: Secţia control al urmăririi penale, Secţia judiciar-penală, Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale. Acum, Caşu este procuror la Procuratura sectorului Ciocana din Chişinău.
În scrisoarea sa de motivare, Ruslan Caşu promite că prin capacitatea sa de a conduce, va schimba imaginea procuraturii: „Consider că gradul de pregătire juridică şi experienţa în domeniu îmi vor permite să contribui la asigurarea independenţei şi eficienţei procuraturii, dar şi la realizarea efectivă a îmbunătăţirii imaginii procuraturii, apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei şi ale societăţii, condiţie esenţială atât a statului de drept, cât şi a unei societăţi democratice“.
Imaginea candidatului însă a fost afectată acum şase ani, când a fost sancţionat disciplinar pentru încălcarea normelor Codului de etică al procurorului. În anul 2011, Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) l-a sancţionat pe Ruslan Caşu cu „mustrare” din cauză că, aflat în concediu, a fost parte a unui conflict iscat într-un local din municipiul Chişinău. A fost necesară intervenţia poliţiei.
Ruslan Caşu a pierdut în ambele instanţe
Iniţial CSP a decis să nu-l sancţioneze, decizia însă a fost contestată de procurorul Victor Ababii, care în anul 2012 era şeful Secţiei securitate internă în cadrul PG.
Colegiul disciplinar al CSP şi-a revizuit decizia, l-a recunoscut pe Ruslan Caşu culpabil de comiterea abaterilor disciplinare şi i-a aplicat sancţiunea disciplinară – „mustrare“. Potrivit Codului de etică, procurorul, atât în exerciţiul funcţiei, cât şi în afara exercitării atribuţiilor de serviciu „se va comporta în familie şi în societate adecvat normelor de convieţuire unanim recunoscute; se va comporta într-un mod în care să promoveze şi să menţină încrederea publicului în profesia de procuror”, este menţionat în hotărârea CSP.
Caşu a contestat în instanţă sancţiunea, iar în anul 2014, Judecătoria Râşcani şi Curtea de Apel Chişinău au menţinut decizia CSP. Procurorul a declarat pentru Moldova Curată că nu a mai contestat decizia instanţei de apel la Curtea Supremă de Justiţie.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Se caută preşedinte şi vicepreşedinte la ANI
S-a dat start concursului pentru ocuparea funcţiilor de conducere în cadrul Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI). Deşi membrii Consiliului de Integritate (CI) sunt optimişti şi cred că în aceste poziţii vor fi alese două persoane integre şi profesioniste, unii experţi şi politicieni sunt de părere că Regulamentul de selectare a acestora conţine criterii sterile, iar candidaţii aleşi vor fi părtinitori.
Judecători supăraţi pe jurnalişti
Unii judecători moldoveni răspund pe un ton agresiv atunci când sunt întrebaţi de către jurnalişti despre proprietăţile şi veniturile mari incluse în declaraţiile de avere. În timp ce unii experţi spun că magistraţii au nevoie de instruiri în domeniul comunicării, alţii sunt de părere că judecătorii sunt obligaţi prin lege să-şi declare averile şi să argumenteze provenienţa bunurilor scumpe pe care le posedă.
Finanțele partidelor din R. Moldova, ascunse de ochii a...
Pe nicio pagină web a partidelor politice parlamentare din ţara noastră nu sunt publicate rapoartele financiare anuale, unde cetăţenii să vadă care au fost veniturile şi cheltuielile planificate şi realizate de aceste partide în fiecare an. Deşi actuala Lege privind partidele politice nu prevede expres ca aceste rapoarte să fie făcute publice, unii experţi sunt de părere că partide ar trebui să-şi respecte electoratul şi să prezinte toată suma mijloacelor financiare care a fost acumulată pe parcursul unui an.
Cazul Nistor Grozavu: Curtea de Apel a constatat lipsa...
Viceprimarul municipiului Chișinău, Nistor Grozavu, în privința căruia Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat la 1 octombrie 2015 existența unui conflict de interese, nu va fi sancționat, deoarece Curtea de Apel Chișinău a anulat actul de constatare al CNI. Comisia a stabilit că funcționarul ar fi trebuit să-și declare interesul personal atunci când a semnat un certificat de urbanism obținut de un agent economic din Chișinău, bazat pe un plan semnat și de soția sa, care este specialist în cadrul secției arhitectură.
Tatiana pașcovschi confirmă că se retrage din consiliul...
Jurnalista Tatiana Pașcovschi, membră a Consiliului de Integritate al ANI din partea societății civile, a confirmat pentru Moldova Curată că se retrage din CI. Ea anunță că ar fi informat despre asta Ministerul Justiției, autoritatea care a format comisia ce a ales reprezentantul societății civile în CI și care, acum, ar trebui să aleagă un nou reprezentant.