Milionarii cu robe
Salariile modeste pe care le ridică judecătorii contrastează izbitor cu vilele luxoase și limuzinele pe care le au și le conduc aceștia. Presa a scris în ultimul timp despre mai mulți magistrați care, deși indică venituri anuale de câteva zeci de mii de lei, dețin în proprietate case și mașini de milioane. Cu toate acestea, deocamdată niciunul dintre ei nu a fost sancționat pentru că averile lor nu corespund veniturilor obținute. Comisia Națională de Integritate afirmă că astfel de cazuri sunt greu de demonstrat.
Namașco trăiește din donații
Unul dintre cei mai cunoscuți judecători pentru controversatele dosare pe care le-a judecat, fostul președinte interimar al Judecătorii Economice de Circumscripție, Serghei Namașco, are, potrivit declarației de avere pentru anul 2012, proprietăți de peste două milioane de lei. Toate au fost obținute anul trecut, deși salariul său de 62 de mii de lei abia dacă ar fi ajuns pentru a întreține familia. Totuși, magistratul are o justificare financiară pentru noile achiziții – le-a obținut din donații. Namașco, care activează în prezent la Curtea de Apel Chișinău, indică în declarația sa pe venit că și-a cumpărat anul trecut un apartament de jumătate de milion de lei, o casă de circa 800 de mii de lei și o mașină „Toyota Prius” de 120 de mii de lei. Banii pentru toate aceste bunuri, familiei lui Namașco i-au fost donați de soacra judecătorului, care lucrează în Italia, și de către sora judecătorului.
În declarația de avere a lui Namașco se precizează că soacra acestuia i-a donat fiicei sale 50 de mii de euro și un apartament estimat la 12 mii de dolari. Iar sora lui Namașco i-a donat un alt apartament de aproape jumătate de milion de lei.
În afară de aceste proprietăți obținute în 2012, judecătorul nu a mai indicat nimic. Reiese că până acum un an el nu a avut nici casă, nici masă.
Casă de patru milioane
Iurie Melinteanu, un alt judecător de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, este proprietarul unei case de locuit cu două nivele, mansardă și terasă, estimată de experții imobiliari la peste patru milioane de lei. Potrivit datelor de la „Cadastru”, magistratul a construit casa prin anii 2000, notează „Ziarul de Gardă”.
În declarația cu privire la venituri și proprietăți pe anul 2012, magistratul scrie că, împreună cu soția sa, deține două terenuri la Durlești, o casă de locuit la Chișinău, cu terasă, garaj și beci. Casa de milioane a judecătorului este situată în cartierul Malina Mică, pe strada Avicenna și are o suprafață de 260 de metri pătrați.
Numele magistratului figurează în două dosare pe care, în 2012, Republica Moldova le-a pierdut la CEDO.
Ce ascunde fosta adjunctă a lui Colenco?
Tot la Curtea de Apel Chișinău face dreptate și fosta vicepreședintă a Curții de Apel Economice, Maria Moraru, care deține în proprietate o casă de peste șase milioane de lei.
Potrivit declarației de avere pentru anul trecut, Moraru și-a cumpărat casa încă în 2001 și a plătit 11 mii de dolari pe ea. Banii au fost achitați în rate timp de opt ani. Magistrata nu indică valoarea și nici suprafața locuinței, pretinzând că este nefinisată. Totuși, imaginile cu locuința demonstrează contrariul, iar experții imobiliari estimează imobilul la peste 300 - 400 de mii de euro, adică peste șase milioane de lei.
Maria Moraru nu are soț, iar copiii îi sunt căsătoriți. În anul 2012, aceasta a obținut venituri de peste 130 de mii de lei.
Moșierul din justiție
Milionar este și judecătorul Curţii de Apel, Tudor Micu. Potrivit declaraţiei pe venit, averea lui se ridică la peste trei milioane de lei. Judecătorul deţine în proprietate trei case - în capitală, în Călăraşi şi în Străşeni, dintre care una a fost cumpărată anul trecut cu peste un milion de lei. Chiar dacă indică doar o mașină, „Toyota Prado”, cumpărată anul trecut cu 288 de mii de lei, Micu are trei garaje și cinci conturi bancare în care păstrează circa 600 de mii de lei. Potrivit unor documente obţinute de „Ziarul de Gardă”, pe numele lui Tudor Micu mai sunt înscrise două automobile, un „Mercedes” şi un „BMW”, pe care nu le-a declarat în 2012. Judecătorul evită să vorbească despre aceste bunuri nedeclarate.
Potrivit declarației lui de avere, anul trecut soția lui Micu s-a băgat în datorii, împrumutând de la două persoane fizice 85 de mii de euro. Micu precizează că va achita datoriile din banii pe care îi va obține din vânzarea unei case pe care o are în în raionul Călărași.
Magistratul a obţinut anul trecut aproape 73 de mii de lei din salariu, plus peste 57 de mii din pensie. În total, familia Micu a avut în 2012 un venit din salariu şi pensii de 137 de mii de lei.
La fel ca și alți judecători milionari, Tudor Micu figurează pe lista magistraţilor care se fac responsabili de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. De asemenea, acesta a făcut parte din completul de judecători care i-au tăiat 12 ani din pedeapsa lui Adrian Nichifor, condamnat pentru omor.
Doar o demisie
Cu toate că numărul judecătorilor cu proprietăți de milioane este destul de mare în toate instanțele de judecată, la acest moment Comisia Națională de Integritate examinează doar două cazuri de încălcare a regimului juridic privind declararea veniturilor și proprietății de către judecătorul Curții Supreme de Justiție, Nicolae Gordilă, și judecătorul Curții de Apel Chișinău, Nelea Budăi.
Până acum a fost înregistrat un singur caz când un judecător și-a dat demisia pentru că și-a tăinuit o parte din avere. Este vorba despre judecătorul Curții Supreme de Justiție, Valeriu Arhip, care, potrivit unui raport al Serviciului de Informații și Securitate, nu ar fi trecut în declarație o întreprindere care figurează pe numele soției și o casă a fiului său.
Mariana Rață
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Un şef de direcție de la Ministerul Dezvoltării Regiona...
Șeful Direcției dezvoltare regională a Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Valerian Bânzaru (59 de ani), locuiește într-un imobil luxos, cu bucătărie de vară și cu garaj, din cartierul Telecentru al Chișinăului. Deși locuia acolo de ani buni, funcționarul a devenit proprietar abia în anul 2013, când mama sa i-a donat jumătate de casă, cealaltă jumătate, care în acte aparținuse tatălui său, a devenit proprietatea lui Valerian Bânzaru în 2012, prin moștenire.
Președintele CEC despre casa din România: „A fost o scă...
Președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, recunoaște că a admis anumite erori atunci când și-a completat declarația de avere. Acestea se referă la o cotă parte deținută în cadrul unei societăți din România, precum și la un imobil amplasat în țara vecină. „Am depus deja o explicație în acest sens la Comisia Națională pentru Integritate prin care mi-am recunoscut vina”, a declarat oficialul într-un interviu pentru adevărul.ro, citat de unimedia.info.
Funcținarul suspectat de CNA de implicare în licitații...
Șeful Direcției dezvoltare regională din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Valerian Bânzaru, în casa căruia CNA a anunțat marți, 22 martie, că a făcut percheziții, deține proprietăți ce valorează în acte mai mult de 4 milioane de lei. Un an în urmă Moldova Curată a scris că funcționarul deține o casă cu două etaje la Chișinău, care i-a fost donată de părinți în 2013, chiar dacă el a fost cel care o construise și locuia în ea de multă vreme. Bânzaru este suspectat acum că ar fi responsabil de organizarea unor licitații trucate.
Noul director al AGEPI, care va ridica lunar 45 de mii...
Noul director al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), Octavian Apostol, în vârstă de 30 de ani, va avea un salariu de aproximativ 45 000 lei pe lună, sumă pe care o ridica lunar și fosta directoare, Lilia Bolocan. Asta înseamnă peste 2 mii de euro. Pentru comparație, salariul mediu pe economie constituie în prezent aproape 5000 de lei sau 220 de euro. Suma este de aproape 9 ori mai mare chiar și decât salariul primului-ministru. Apostol consideră că directorul unei instituții precum e AGEPI trebuie să aibă un salariu mare, pentru a preveni actele de corupție la care ar putea fi expus.
Aici așteptăm comentariul tău!