Mister plătit din bani publici: Secretariatul Parlamentului nu divulgă numele angajaţilor care au beneficiat de cursuri de limba engleză
Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova a cheltuit anul trecut circa 158 de mii de lei ca să-i înveţe limba engleză pe funcţionarii instituţiei. Deşi cursurile au fost achitate din bani publici, Secretariatul a refuzat să ne furnizeze numele celor instruiţi, menţionând că va face acest lucru doar după ce aceştia îşi vor da acordul.
Firma care a predat cursurile a fost selectată prin concurs de achiziţii. Potrivit Secretariatului, au fost instruiţi 70 de angajaţi, pentru fiecare alocându-se peste 2 mii de lei.
Numele persoanelor instruite din bani publici sunt date cu caracter personal
Moldova Curată a solicitat Secretariatului Parlamentului lista angajaţilor care au beneficiat de cursuri gratuite de limba engleză, pentru a verifica dacă în listă sunt incluşi deputaţi sau persoane care nu sunt angajate în acea instituţie. Secretariatul Parlamentului refuză să divulge numele beneficiarilor. Într-un răspuns oficial, oferit portalului Moldova Curată, reprezentanţii Secretariatului au menţionat că această informaţie va putea fi oferită după ce va fi primit acordul persoanelor vizate, în conformitate cu prevederile legale. „Poziţia este întemeiată pe prevederile art. 7 alin. (2) lit c), art. 8, art. 11 alin. (1) p. 3) din Legea cu privire la accesul la informaţie şi art. 5, 6, 10 din Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal”, se spune în răspunsul expediat de Secretariat.
Olesea Stamate: „Secretariatul Parlamentului nu are nici un argument să solicite acordul acestor persoane”
În replică, preşedinta Asociaţiei pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER), Olesea Stamate afirmă că Secretariatul Legislativului nu este în drept să ascundă aceste informaţii, atât timp cât angajaţii au beneficiat de instruiri achitate din bani publici. „Instituţia este obligată să vă dea informaţia. Nu pot invoca prevederea datelor cu caracter personal. Nu aţi cerut adresa de domiciliu sau codul numeric personal, doar numele şi prenumele acestor angajaţi. Nu văd de ce informaţia ar avea caracter confidenţial. În opinia mea, Secretariatul Parlamentului nu are nici un argument să solicite acordul acestor persoane”, conchide Olesea Stamate.
Invocări abuzive
Secretariatul Legislativului nu este singura instituţie de stat ce invocă confidenţialitatea unor informaţii publice. În ultimul timp, jurnaliştilor de investigaţie le sunt respinse mai multe solicitări de către instituţiile publice, invocându-se prevederile Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. Printre instituţiile publice care abuzează de aceste reglementări sunt: Întreprinderea de Stat “Poşta Moldovei, ÎS “Moldteleocm”, Departamentul Poliţiei de Frontieră, Ministerul Economiei, Procuratura Generală etc.
Cel mai recent caz în care s-a invocat abuziv prevederile acestei legi a fost cel al lui Vladimir Botnari, fostul comisar al municipiului Chişinău, în prezent şef de direcţie la ÎS "Moldtelecom". Acesta a depus o plângere penală la Procuratura mun. Chişinău, pe 27 decembrie 2016, prin care invoca faptul că jurnalista de investigaţie Mariana Raţă a accesat şi difuzat, fără consimţământul său, date cu caracter personal care îl vizează pe el şi membrii familiei sale.
Recent, Procuratura municipiului Chişinău, în gestiunea căreia se afla cauza, a emis ordonanţa de refuz privind începerea urmăririi penale.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Primăriţa din Negreşti nu vrea ca să afle o ţară întrea...
Primăriţa comunei Negreşti din raionul Străşeni şi-a angajat fiica în funcţia de bibliotecar în cadrul bibliotecii din localitate, iar Comisia Naţională de Integritate (CNI) a iniţiat un control în legătură cu acest caz. Zinaida Panainte afirmă însă că fiica sa nu este funcţionar public şi nu e cazul unui control „ca să o ştie ţara întreagă”.
Riscă amendă pentru că a cărat ciment cu maşina de serv...
Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au decis să-l dea pe Valeriu Didencu, secretarul Consiliului Municipal Chişinău, pe mâinile ofiţerilor Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) pentru a-i aplica o amendă. Hotărârea a fost luată după ce acum câteva luni funcţionarul a fost surprins cu maşina de serviciu la un depozit al unui centru comercial, de unde a cumpărat ciment.
ANI i-a plătit 5 mii de lei despăgubire unui procuror s...
Procurorul sectorului Buiucani al capitalei, Igor Demciucin, a câştigat la Curtea Supremă de Justiţie litigiul împotriva Autorităţii Naţionale de Integritate, succesoarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Instituţia a fost obligată să-i plătească procurorului un prejudiciu moral de 5 mii de lei, pentru că nu ar fi avut dreptate atunci când a constatat că omul legii a inclus date false în declaraţia de avere. Procurorul s-a plâns în instanţă că CNI i-ar fi lezat grav onoarea şi demnitatea şi a cerut de la actuala ANI un prejudiciu moral de 300 de mii de lei. Magistraţii au redus suma la 5 mii de lei.
Bani publici plătiţi pentru lustruirea imaginii preşedi...
Consiliul Raional Leova a plătit în luna iunie 6 mii de lei publicaţiei „Literatura şi Arta” pentru un articol în care i-au fost aduse laude preşedintei raionului, Efrosinia Greţu, membră a Partidului Democrat (PD). Unii consilieri susţin că banii nu erau planificaţi în bugetul local, de aceea o învinuiesc pe preşedintă că ar face abuz de banii publici pentru a se promova, dar şi pentru a face imagine partidului pe care îl reprezintă.
Pentru cine votăm la alegeri? Igor Dodon: Moldov(e)an s...
Igor Dodon este candidatul „Partidului Socialiștilor din Republica Moldova” (PSRM) înregistrat de CEC cu nr. 8 în cursa prezidențială. Este economist de profesie. Activează în perioada anilor 1997–2001 la Bursa de Valori a Moldovei, în 2001–2005 — preşedinte, membru al Consiliului de directori, Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei, în 2002–2005 — preşedinte, membru al Comitetului de bursă, Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei S.R.L. În perioada anilor 2005–2006 a ocupat funcția de viceministru al Economiei şi Comerţului, 2006–2008 — ministru al Economiei şi Comerţului, 2008–2009 — prim-viceprim-ministru, ministru al Economiei şi Comerţului. Între anii 2009–2011 a fost deputat în Parlamentul R. Moldova, fracţiunea PCRM, iar din 2011este deputat, fracţiunea PSRM[1].