Mister plătit din bani publici: Secretariatul Parlamentului nu divulgă numele angajaţilor care au beneficiat de cursuri de limba engleză

Arhiva 31 ianuarie 2017 716
Imagine simbol

Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova a cheltuit anul trecut circa 158 de mii de lei ca să-i înveţe limba engleză pe funcţionarii instituţiei. Deşi cursurile au fost achitate din bani publici, Secretariatul a refuzat să ne furnizeze numele celor instruiţi, menţionând că va face acest lucru doar după ce aceştia îşi vor da acordul.



Firma care a predat cursurile a fost selectată prin concurs de achiziţii. Potrivit Secretariatului, au fost instruiţi 70 de angajaţi, pentru fiecare alocându-se peste 2 mii de lei.

Numele persoanelor instruite din bani publici sunt date cu caracter personal

Moldova Curată a solicitat Secretariatului Parlamentului lista angajaţilor care au beneficiat de cursuri gratuite de limba engleză, pentru a verifica dacă în listă sunt incluşi deputaţi sau persoane care nu sunt angajate în acea instituţie. Secretariatul Parlamentului refuză să divulge numele beneficiarilor. Într-un răspuns oficial, oferit portalului Moldova Curată, reprezentanţii Secretariatului au menţionat că această informaţie va putea fi oferită după ce va fi primit acordul persoanelor vizate, în conformitate cu prevederile legale. „Poziţia este întemeiată pe prevederile art. 7 alin. (2) lit c), art. 8, art. 11 alin. (1) p. 3) din Legea cu privire la accesul la informaţie şi art.  5, 6, 10 din Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal”, se spune în răspunsul expediat de Secretariat.

Olesea Stamate: „Secretariatul Parlamentului nu are nici un argument să solicite acordul acestor persoane”

În replică, preşedinta Asociaţiei pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER), Olesea Stamate afirmă că Secretariatul Legislativului nu este în drept să ascundă aceste informaţii, atât timp cât angajaţii au beneficiat de instruiri achitate din bani publici. „Instituţia este obligată să vă dea informaţia. Nu pot invoca prevederea datelor cu caracter personal. Nu aţi cerut adresa de domiciliu sau codul numeric personal, doar numele şi prenumele acestor angajaţi. Nu văd de ce informaţia ar avea caracter confidenţial. În opinia mea, Secretariatul Parlamentului nu are nici un argument să solicite acordul acestor persoane”, conchide Olesea Stamate.

Invocări abuzive

Secretariatul Legislativului nu este singura instituţie de stat ce invocă confidenţialitatea unor informaţii publice. În ultimul timp, jurnaliştilor de investigaţie le sunt respinse mai multe solicitări de către instituţiile publice, invocându-se prevederile Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. Printre instituţiile publice care abuzează de aceste reglementări sunt: Întreprinderea de Stat “Poşta Moldovei, ÎS “Moldteleocm”, Departamentul Poliţiei de Frontieră, Ministerul Economiei,  Procuratura Generală etc.

Cel mai recent caz în care s-a invocat abuziv prevederile acestei legi a fost cel al lui Vladimir Botnari, fostul comisar al municipiului Chişinău, în prezent şef de direcţie la ÎS "Moldtelecom". Acesta a depus o plângere penală la Procuratura mun. Chişinău, pe 27 decembrie 2016,  prin care invoca faptul că jurnalista de investigaţie Mariana Raţă a accesat şi difuzat, fără consimţământul său, date cu caracter personal care îl vizează pe el şi membrii familiei sale. 

Recent, Procuratura municipiului Chişinău, în gestiunea căreia se afla cauza, a emis ordonanţa de refuz privind începerea urmăririi penale.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Profil candidat: Ion Ceban

Integritatea în activitatea politică

19 ianuarie 2019
1450
Arhiva

Profil candidat: Viorel Bologan

Integritatea în activitatea politică

19 ianuarie 2019
1017
Arhiva

Candidații la funcțiile de președinte și vicepreședinte...

Persoanele care vor candida la funcțiile de președinte și vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate vor avea de trecut 3 probe: un test în scris, un interviu în fața membrilor CI, a cărui durată nu va trebui să depășească 45 de minute, și un test cu detectorul de minciuni. Sunt condiții prevăzute de proiectul Regulamentului privind desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de președinte și vicepreședinte al ANI, făcut public joi, 19 ianuarie. Potrivit documentului, rezultatul testului cu detectorul de minciuni „prezintă temei pentru inadmisibilitatea candidatului”. 

19 ianuarie 2017
866
Arhiva

Magistraţi cu condamnări la Curtea Europeană, evaluaţi...

Toţi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie notaţi până în prezent de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor au fost „răsplătiţi” cu calificativul „excelent”, deşi majoritatea acestor magistraţi se fac vinovaţi de condamnările Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) în ultimii şase ani.

13 ianuarie 2014
1295
Arhiva

Preşedinţia ocolește legea: Ion Ceban, aflat în incompa...

Preşedinţia a găsit o modalitate inventivă de a-l păstra pe Ion Ceban, care este și consilier municipal, în funcţia de purtător de cuvânt al preşedintelui Republicii Moldova. După ce Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) s-a expus asupra situaţiei de incompatibilitate, Ion Ceban a fost angajat în funcţia de secretar al lui Igor Dodon, îndeplinind şi atribuţiile de purtător de cuvânt. Prin această schimbare, Ion Ceban a fost scutit de declararea veniturilor şi intereselor personale în calitate de persoană cu funcţie de demnitate  publică.

09 februarie 2017
875
Arhiva

Profil candidat: Petru Jardan

Integritatea în activitatea politică

20 ianuarie 2019
960