Numele donatorilor partidelor rămân deocamdată ascunse
Chiar dacă partidele au depus deja de două luni rapoartele financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC), numele persoanelor care finanțează partidele rămân necunoscute. CEC refuză să publice aceste informații, motivând că nu știe exact care date pot fi publicate și care nu, pentru că sunt protejate de Legea privind datele cu caracter personal.
Președintele CEC, Iurie Ciocan, a declarat pentru Moldova Curată că a expediat o solicitare la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), pentru a afla care informații pot fi făcute publice. El a explicat că la ultimele alegeri, când au fost publicate datele despre donatorii partidelor în campania electorală, au existat obiecții din partea CNPDC, de aceea acum s-a decis ca mai întâi să fie cerută opinia acestei instituții. ”Nu vrem să încălcăm legea. Recentele modificări la Legea privind finanțarea partidelor politice ne obligă să publicăm toate datele, și codul personal, și locul de muncă, și adresa de acasă, dar noi credem că trebuie făcute publice numai datele ce țin de numele, prenumele donatorilor și suma donată. Recent a fost numit un coleg de-al nostru la conducerea instituției, Eduard Răducan, și sperăm să avem un răspuns mai rapid”, a precizat Iurie Ciocan.
Vor fi făcute publice numai numele donatorilor și sumele depuse, fără locul de muncă al acestora
Deși sesizarea a fost trimisă la 12 aprilie 2016, Centrul a oferit o soluție abia la 30 mai 2016, după ce a cerut încă un termen de 30 de zile pentru examinarea solicitării depusă de CEC. Specialiștii Centrului au decis că pot fi făcute publice numai numele donatorilor și suma pe care aceștia au dat-o partidelor, fără indicarea locului de muncă, așa cum s-a procedat în cadrul campaniilor electorale. ”În urma analizei Legii cu privire la partidele politice, a Codului Electoral, prin prisma Legii privind protecția datelor cu caracter personal, a fost dată soluția că pot fi publicate datele ce țin de nume, prenume și suma donată”, a declarat șeful Direcției juridice și relații cu publicul al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Nicolae Lungu.
Solicitat repetat, președintele CEC, Iurie Ciocan, a declarat că va dura maxim două zile până când vor fi publicate listele donatorilor. El a precizat că CEC are specialiști care vor hașura datele ce nu pot fi făcute publice. ”Acum avem acoperirea legală și știm ce practică să aplicăm și în viitor”, a subliniat Iurie Ciocan. Cât privește datele referitoare la locul de muncă al donatorilor sau alte informații, acestea vor putea fi obținute numai prin solicitare oficială, a mai explicat președintele CEC. ”În cazul unui interes aparte, de exemplu, dacă apare un donator Iurie Ciocan și vreți să fiți siguri dacă e acel Iurie Ciocan sau altul, ne interpelați și noi vă răspundem. Doar că, odată cu datele, vă vom transmite și responsabilitatea pentru utilizarea lor ilegală. Ca să nu folosiți aceste date în scop personal sau în alte scopuri decât cele declarate”, a precizat Iurie Ciocan.
Expert: Legea a fost încălcată
În opinia Corneliei Călin, expertă a Asociației Promo-LEX, CEC a încălcat Legea cu privire la partidele politice atunci când a întârziat publicarea datelor despre donatori.”Articolul 29, aliniatul 3, din Legea privind partidele politice spune că informația privind donatorii, inclusiv identitatea lor și sumele, trebuie făcute publice. Timp de 48 de ore de la primirea rapoartelor, ceea ce s-a întâmplat la 30 martie 2016, CEC trebuia să publice rapoartele pe site. Aparent, legea este încălcată, pentru că CEC are obligația de a publica aceste informații. Legea spune clar acest lucru și trebuie să fie respectată”, a subliniat Cornelia Călin.
Experta consideră că publicarea informației despre locul de muncă al donatorului nu este de prisos. Potrivit ei, legea nu specifică acest lucru, în schimb, datele respective ar putea fi utile la monitorizarea unor tendințe. ”În lege scrie că trebuie indicată identitatea donatorului, fără să se specifice dacă punem și detalii gen codul IDNP, locul de muncă, data depunerii donației. Astfel de date, oricum, au fost publicate anterior, în cadrul campaniilor electorale. După mine, locul de muncă este foarte important de indicat, pentru că se pot monitoriza unele tendințe, de exemplu, cine și de unde donează”, a menționat experta Promo-LEX.
Mai puține date deschise despre donatorii partidelor
În rapoartele financiare depuse de partide la ultimele alegeri locale, din iunie 2015, erau indicate numele donatorilor, anul nașterii, locul de muncă, sursele de finanțare, sumele donate, precum și data la care a fost făcută donația, fiind hașurate numai codul personal și adresa de la domiciliu.
La 30 mai 2015, în perioada campaniei electorale, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal a realizat un control inopinat la CEC. Inspectorii au verificat legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal. Controlul fusese efectuat în urma unei interpelări în care CEC a fost acuzată de prelucrare ilegală a acestor date.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Apartament nedeclarat al președintelui Curții de Apel B...
Președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, locuiește într-un apartament pe care nu îl indică în declarația sa de avere. Magistratul spune că îl închiriază, fiindu-i repartizat de Consiliul municipal Bălți atunci când s-a mutat cu traiul la Bălți, în 2012. Deși potrivit legii judecătorul ar fi trebuit să declare și apartamentul în care stă, chiar dacă nu îi aparține, ci doar îl folosește, el argumentează că nu era obligat să îl declare.
Prevederile legale referitoare la integritatea procuror...
În Recomandarea 1604 (2003) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind rolul Procuraturii într-o societate democratică guvernată în baza principiului supremaţiei legii, a fost recunoscut rolul esenţial al procurorului în asigurarea securităţii şi libertăţii în societatea europeană prin:
Expert Forum, Freedom House-România și alte organizații...
Patru organizații ale societății civile din România, Expert Forum (EFOR), Freedom House-România, Grupul de Dialog Social (GDS) și Centrul Român de Politici Europene au pregătit o petiție către președintele Klaus Johannis, primul ministru Dacian Cioloș și către liderii celor mai mari formațiuni politice Liviu Dragnea și Nicușor Dan. Organizațiile le solicită să ia „măsuri adecvate”, inclusiv să suspende finanțarea prin împrumutul de sprijin bugetar (și alte formule de asistență financiară) a Republicii Moldova, dacă Parlamentul de la Chișinău va adopta legea numită "pentru liberalizarea capitalului și stimularea fiscală".
Averile vicepreşedintelui şi secretarului CEC vor fi an...
În şedinţa din 7 noiembrie 2013 a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) vor fi discutate declaraţia de venituri şi proprietăţi pentru anul 2012 a lui Ştefan Urâtu, vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), şi a lui Andrei Volentir, secretarul CEC. Totodată, vor fi iniţiate două controale pe numele lui Igor Condrea, şef adjunct al unei direcţii în cadrul Inspectoratului Fiscal de Stat din Ialoveni, şi al lui Iurie Buga, primarul comunei Micleşti din raionul Criuleni.
Încă un judecător urmărit penal. Denunțat de o persoană...
Procuratura Anticorupție l-a pus sub acuzare pe judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut (58 de ani), cercetat într-un dosar de corupere pasivă și trafic de influență. Informația a fost confirmată pentru Moldova Curată de șeful Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Dosarul a fost deschis în baza unui denunț al unei persoane, care a afirmat că Arnăut ar fi pretins o sumă de câteva mii de euro pentru a anula decizia primei instanțe și a emite o sentință mai blândă într-un dosar penal.
