Un membru al Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, suspectat de incompatibilitate de funcţii
Timp de patru luni, Olga Dorul, fostă membră a Colegiului Disciplinar (CD) din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a deţinut concomitent două funcţii. CSM a decis că aceasta, fiind membră a CD din partea societăţii civile, dar şi şefă de cabinet a ministrului de Interne, a admis o incompatibilitate de funcţii. Pentru această abatere, Olgăi Dorul i-a fost retrasă calitatea de membru al Colegiului Disciplinar. Aceasta însă a contestat decizia, argumentând că legislaţia nu impune restricţii membrilor CD.
Olga Dorul a devenit membru al Colegiului Disciplinar la 28 octombrie 2014, în urma unui concurs public, fiind aleasă din rândul profesorilori titulari. Câteva luni mai târziu, la 20 mai 2015, ea a preluat funcţia de şef de cabinet al ministrului Afacerilor Interne, Oleg Balan, fără a renunţa la poziţia din Colegiul Disciplinar.
Membrii CSM au stabilit însă că Olga Dorul a admis o stare de incompatibilitate deoarece nu a anunţat benevol că deţine două funcţii concomitent. Astfel, la 29 septembrie curent, prin decizia CSM, Olga Dorul a fost revocată din funcţia de membru al CD. „Colegiul disciplinar este o autoritate publică, iar activitatea în calitate de membru al Colegiului disciplinar din rândul reprezentanţilor societăţii civile este remunerată prin acordarea îndemnizaţiei unice echivalentă cu a douăzecea parte (1/20) din salariul judecătorului Curţii Supreme de Justiţie. Respectiv, calitatea de membru al Colegiului Disciplinar din rândul societăţii civile reprezintă exercitarea unei funcţii publice sau, cel puţin, exercitarea unei funcţii remunerate din bugetul de stat. Incompatibilitatea cumulării funcţiei de şef al cabinetului ministrului cu funcţia de membru al Colegiului Disciplinar reiese în mod expres şi din Legea nr. 80 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, şi anume, art. 18 alin. (1), care stipulează că personalul încadrat în cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nu poate exercita funcţii publice sau deţine posturi de natură contractuală în cadrul autorităţilor publice”.
Decizia CSM a fost contestată
La şedinţa CSM la care a fost luată această decizie, Olga Dorul nu a fost prezentă. Ea a declarat pentru Moldova Curată că hotărârea este una ilegală, deoarece actualul cadru legislativ nu impune restricţii în activităţile profesionale ale membrilor CD din rândul profesorilor de drept. Olga Dorul susţine că a contestat decizia la Curtea Supremă de Justiţie, iar la 22 octombrie Curtea urmează să se pronunţe.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Adriana Bețișor: un milion de lei câștigat la nuntă și...
Procurora din Procuratura Anticorupție Adriana Bețișor, care a condus urmărirea penală în dosarul de trafic de influență și luare de mită al fostului premier Vlad Filat, a declarat pentru anul 2015 un venit de peste un milion de lei obținut din donațiile care i-au fost făcute la nunta sa cu actualul șef interimar al Direcției Antifraudă a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, arată o investigație a jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă, publicată joi, 7 iunie. Tot în anul 2015 ea a intrat în posesia unui autoturism Skoda Octavia nou, care valorează cel puțin 15 mii de euro. Adriana Bețișor a declarat pentru Ziarul de Gardă că acesta este un autoturism care aparține unei persoane aflate peste hotare, iar ea îl folosește prin mandat.
Bilanţ: CNI a iniţiat 112 controale în 2013
În anul curent, Comisia Naţională de Integritate a pornit controlul pe numele a 112 persoane cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale. Datele respective au fost expuse de către Anatolie Donciu, preşedintele CNI, în cadrul evenimentului Ziua uşilor deschise, organizat la 19 decembrie în incinta instituţiei.
Ghidul monitorilor pentru buna guvernare
Moldova Curată vă prezintă “Ghidul monitorilor pentru buna guvernare” care conţine principalele prevederi ale Legii privind accesul la informaţie nr. 982/2000 şi ale Legii privind transparenţa în procesul decizional nr. 239/2008. Cunoscând aceste prevederi legale, vei putea supraveghea instituţiile publice şi vei putea influenţa procesul de luare a deciziilor.
INTERVIU// Dumitru Visterniceanu, fost judecător CSJ: ”...
Proiectul de lege privind unificarea sistemului de salarizare pentru bugetari i-a determinat pe mai mulți judecători să plece din sistem în ultima perioadă, susține fostul magistrat la Curtea Supremă de Justiție, Dumitru Visterniceanu, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El însuși a ales să părăsească CSJ, deși mai avea un an până la atingerea plafonului de vârstă, din același motiv.