Profil candidat: Grigorii Uzun
Integritatea în activitatea politică
Grigorii Uzun, numărul 37 în lista de candidați ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, are 32 de ani și este originar din orașul Vulcănești.
Într-o emisiune de la postul public de televiziune din UTA Găgăuzia, Uzun declara că, pe când avea 13 ani, în 1999, s-a mutat cu traiul în Federația Rusă, unde părinții săi se aflau la muncă. Acolo a terminat școala, iar ulterior Universitatea tehnică de stat din orașul Omsk. Deși a devenit inginer petrolist, Uzun spune că nu a lucrat în industria petrolieră, ci a revenit în orașul în care locuiau părinții săi, dezvoltând împreună o afacere în domeniul transporturilor.
Ulterior Grigorii Uzun a revenit în R. Moldova, iar la alegerile prezidențiale din 2016 a fost „persoană de încredere” a concurentului electoral Igor Dodon, în acel moment lider al PSRM. În ianuarie 2017, Grigorii Uzun a devenit deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), după ce a fost ales pe circumscripția Vulcănești. Deși este inginer de profesie, Uzun deține funcția de președinte al Comisiei pentru sănătate, protecție socială, familie și muncă din cadrul APG.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Conform informațiilor din declarația cu privire la venituri și proprietăți depusă în decembrie 2018 la Comisia Electorală Centrală, Grigorii Uzun a avut, în ultimii doi ani, venituri de 38,5 milioane de ruble rusești. Banii, care la cursul valutar din februarie 2019 reprezintă echivalentul a 10 milioane de lei moldovenești, au fost câștigați, declară Uzun, din activitatea de întreprinzător, prin intermediul firmei „Uzun Grigorii Vladimirovici” din Federația Rusă. Tot în Rusia Grigorii Uzun declară că deține un apartament de 77 m.p. cumpărat în 2011 cu 1,75 milioane ruble (450 mii lei).
Deputatul socialist din APG a indicat, la capitolul bunuri mobile din declarație, șase camioane „Kamaz” care valorează, împreună, peste 21 de milioane de ruble rusești (5,4 milioane lei). Totodată, Uzun a trecut în declarația de avere și două mașini de teren: o Toyota Hilux cu o valoare de 1,65 milioane ruble (427 mii lei) și o Toyota Land Cruiser cumpărată nouă, în 2017, cu 1,44 milioane lei.
Conform datelor Agenției Servicii Publice, Uzun nu figurează în calitate de fondator sau administrator la vreo firmă înregistrată în R. Moldova. Contactat de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat, Grigorii Uzun a declarat că nici firma din Federația Rusă deja nu mai activează și, respectiv, nu-i mai aduce niciun venit.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
În ianuarie 2019, Grigorii Uzun a fost implicat într-o încăierare în urma căreia mai mulți consilieri locali de la Vulcănești i-au cerut să demisioneze din funcția de deputat în APG. Aleșii locali i-au cerut președintelui APG și președintei PSRM, Zinaida Greceanîi, să atragă atenția asupra incidentului petrecut de Bobotează și să aplice „cele mai dure măsuri disciplinare” în privința deputatului în APG și candidatului la funcția de deputat în parlamentul R. Moldova, Grigorii Uzun. Bătaia, la care ar fi participat mai multe persoane, a avut loc pe 19 ianuarie, de Bobotează, pe malul unui lac din Vulcănești. De cealaltă parte, Uzun, dar și reprezentanții Partidul Socialiștilor, susțin că deputatul din APG a fost o victimă în acea încăierare și că, pe malul lacului, ar fi avut loc o „provocare” pusă la cale de adversarii politici ai socialiștilor.
Contactat de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat, Grigorii Uzun spune că, de Bobotează, ar fi avut loc o încercare de a-l omorî și că a scris o plângere la poliție. „A început o bătaie între oameni. Eu am încercat să-i liniștesc. Apoi o mașină m-a lovit pe mine și pe alți câțiva oameni. Eu singur, în calitate de deputat în APG, am solicitat să mi se spună dacă este vreo plângere pe numele meu, dacă am vreun statut sau nu. Deocamdată nu am primit niciun răspuns oficial”, afirmă Grigorii Uzun.
Snejana Tucan, ofițer de presă al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, ne-a comunicat că, pe acest caz a fost înregistrată o plângere și că „pe faptul adresării a fost inițiată urmărirea penală în baza articolului 152, aliniat 2, Cod Penal al R. Moldova” – „Vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății”. Tucan nu a putut însă să ne spună cine și ce statut are în cadrul urmării penale și la ce etapă se află ancheta.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Radu Blaj a scăpat de pedeapsa pentru conflict de inter...
Radu Blaj, şeful adjunct al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare din cadrul Primăriei Chişinău, a pierdut definitiv procesul de judecată cu CNI, actualmente Autoritatea Naţională de Integritate. Deşi Curtea Supremă de Justiţie a decis că a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, funcţionarul nu a fost sancţionat. Radu Blaj a avizat mai multe acte referitoare la construcţia câtorva zeci de imobile proiectate de întreprinderea „ART-CONSULTGRUP”, ai cărei fondatori sunt soţia sa şi fratele său.
Chiar dacă am decizia definitivă a instanței de judecat...
Întrebare: Sunt locuitoare a mun. Bălți și timp de mai mulți ani am lucrat la o întreprindere locală. În anul 2012, la această întreprindere a început procesul de insolvabilitate, iar angajații au fost disponibilizați. Din această cauză nu mi-a fost achitat salariul în sumă de 15 000 de lei. Deși am cerut de nenumărate ori să fie achitată restanța salarială, solicitarea nu a fost satisfăcută. În situația respectivă, am acționat întreprinderea în judecată și am câștigat definitiv procesul chiar în prima instanță, deoarece partea vizată nu a contestat decizia instanței de fond. La scurt timp am prezentat executorului judecătoresc decizia instanței de judecată. Deși au trecut mai mult de doi ani de atunci, problema așa și nu a fost soluționată. Executorul judecătoresc mi-a comunicat că nu poate executa decizia, deoarece este o procedură mai complicată și necesită mai mult timp. Cum să procedez?
Primari cu interese şi averi ascunse
După alegerile locale din vara anului 2015, mai mulţi primari din ţară nu şi-au declarat interesele personale la Comisia Naţională de Integritate(CNI). Printre ei sunt aleşi locali aflați la primul mandat, dar şi dintre cei care ar fi trebuit să aibă deja obișnuița depunerii acestor declarații.
Se apropie sfârşitul anului 2015, iar pe site-ul CNI în...
Până în prezent, doar 132 de declaraţii de venituri şi proprietăţi sunt plasate pe pagina web a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). În timp ce compania responsabilă de digitizarea declaraţiilor de avere şi CNI invocă motive tehnice, unii jurnalişti afirmă că publicarea declaraţiilor este tărăgănată intenţionat.
Deputatul XXX a admis incompatibilitate de funcții: mag...
Portalul unic al instanțelor de judecată continuă să fie ineficient atunci când jurnaliștii, avocații, dar și justițiabilii încearcă să caute hotărâri ale instanțelor după numele părților. De aproape un an acest instrument de căutare a fost exclus, invocându-se protejarea datelor cu caracter personal. Deși autoritățile au promis că vor găsi soluții, problema rămâne nerezolvată, iar cel mai mult au de suferit jurnaliștii de investigație, care nu pot lucra cu decizii de judecată în care sunt ascunse numele părților, acestea fiind înlocuite cu semne XXX sau YYY. Săptămâna viitoare, CSM intenționează să adopte un Regulament care va impune condiții noi de publicare a deciziițor de judecată pe portalul unic al instanțelor de judecată, document care nu a fost consultat cu societatea civilă.