Profil candidat: Grigorii Uzun
Integritatea în activitatea politică
Grigorii Uzun, numărul 37 în lista de candidați ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, are 32 de ani și este originar din orașul Vulcănești.
Într-o emisiune de la postul public de televiziune din UTA Găgăuzia, Uzun declara că, pe când avea 13 ani, în 1999, s-a mutat cu traiul în Federația Rusă, unde părinții săi se aflau la muncă. Acolo a terminat școala, iar ulterior Universitatea tehnică de stat din orașul Omsk. Deși a devenit inginer petrolist, Uzun spune că nu a lucrat în industria petrolieră, ci a revenit în orașul în care locuiau părinții săi, dezvoltând împreună o afacere în domeniul transporturilor.
Ulterior Grigorii Uzun a revenit în R. Moldova, iar la alegerile prezidențiale din 2016 a fost „persoană de încredere” a concurentului electoral Igor Dodon, în acel moment lider al PSRM. În ianuarie 2017, Grigorii Uzun a devenit deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), după ce a fost ales pe circumscripția Vulcănești. Deși este inginer de profesie, Uzun deține funcția de președinte al Comisiei pentru sănătate, protecție socială, familie și muncă din cadrul APG.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Conform informațiilor din declarația cu privire la venituri și proprietăți depusă în decembrie 2018 la Comisia Electorală Centrală, Grigorii Uzun a avut, în ultimii doi ani, venituri de 38,5 milioane de ruble rusești. Banii, care la cursul valutar din februarie 2019 reprezintă echivalentul a 10 milioane de lei moldovenești, au fost câștigați, declară Uzun, din activitatea de întreprinzător, prin intermediul firmei „Uzun Grigorii Vladimirovici” din Federația Rusă. Tot în Rusia Grigorii Uzun declară că deține un apartament de 77 m.p. cumpărat în 2011 cu 1,75 milioane ruble (450 mii lei).
Deputatul socialist din APG a indicat, la capitolul bunuri mobile din declarație, șase camioane „Kamaz” care valorează, împreună, peste 21 de milioane de ruble rusești (5,4 milioane lei). Totodată, Uzun a trecut în declarația de avere și două mașini de teren: o Toyota Hilux cu o valoare de 1,65 milioane ruble (427 mii lei) și o Toyota Land Cruiser cumpărată nouă, în 2017, cu 1,44 milioane lei.
Conform datelor Agenției Servicii Publice, Uzun nu figurează în calitate de fondator sau administrator la vreo firmă înregistrată în R. Moldova. Contactat de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat, Grigorii Uzun a declarat că nici firma din Federația Rusă deja nu mai activează și, respectiv, nu-i mai aduce niciun venit.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
În ianuarie 2019, Grigorii Uzun a fost implicat într-o încăierare în urma căreia mai mulți consilieri locali de la Vulcănești i-au cerut să demisioneze din funcția de deputat în APG. Aleșii locali i-au cerut președintelui APG și președintei PSRM, Zinaida Greceanîi, să atragă atenția asupra incidentului petrecut de Bobotează și să aplice „cele mai dure măsuri disciplinare” în privința deputatului în APG și candidatului la funcția de deputat în parlamentul R. Moldova, Grigorii Uzun. Bătaia, la care ar fi participat mai multe persoane, a avut loc pe 19 ianuarie, de Bobotează, pe malul unui lac din Vulcănești. De cealaltă parte, Uzun, dar și reprezentanții Partidul Socialiștilor, susțin că deputatul din APG a fost o victimă în acea încăierare și că, pe malul lacului, ar fi avut loc o „provocare” pusă la cale de adversarii politici ai socialiștilor.
Contactat de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat, Grigorii Uzun spune că, de Bobotează, ar fi avut loc o încercare de a-l omorî și că a scris o plângere la poliție. „A început o bătaie între oameni. Eu am încercat să-i liniștesc. Apoi o mașină m-a lovit pe mine și pe alți câțiva oameni. Eu singur, în calitate de deputat în APG, am solicitat să mi se spună dacă este vreo plângere pe numele meu, dacă am vreun statut sau nu. Deocamdată nu am primit niciun răspuns oficial”, afirmă Grigorii Uzun.
Snejana Tucan, ofițer de presă al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, ne-a comunicat că, pe acest caz a fost înregistrată o plângere și că „pe faptul adresării a fost inițiată urmărirea penală în baza articolului 152, aliniat 2, Cod Penal al R. Moldova” – „Vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății”. Tucan nu a putut însă să ne spună cine și ce statut are în cadrul urmării penale și la ce etapă se află ancheta.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Portalul web www.moldovacurata.md vă invită la masa rot...
În cadrul evenimentului va fi prezentată Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public, formată dintr-un grup de organizaţii neguvernamentale (API, CAPC, ADEPT, CIN, Fundația Soros-Moldova). Iniţiativa îşi propune să intensifice controlul asupra integrităţii persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică, precum şi să sporească eficienţa mecanismului de control şi verificare a averilor, proprietăţilor şi intereselor acestora.
Plagiat într-o sesizare depusă la CC: socialiștii au pr...
Fracțiunea din Parlament a socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon și Zinaida Greceanâi, a depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) în care pasaje întregi sunt preluate din 3 hotărâri ale Curții Constituționale din România. Sesizarea se referă la articolul 153 din Codul Educației, adoptat în luna iulie 2014. Articolul prevede că directorilor instituțiilor de învățământ publice care, la data intrării în vigoare a Codului, au mai mult de 5 ani de aflare în funcție, să le fie desfăcute contractele și să fie organizate noi concursuri de angajare, la care ei să poată participa.
Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”
Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.
Candidatul desemnat la funcţia de Prim-ministru se esch...
La 19 ianuarie 2016, reprezentanţii societăţii civile au avut o întâlnire cu candidatul desemnat la funcţia de Prim-ministru, Pavel Filip, în cadrul căreia acesta şi-a exprimat disponibilitatea de a semna, împreună cu noul Cabinet de Miniştri desemnat, Declaraţia de integritate, elaborată de societatea civilă. La câteva ore după întrevedere, juriştii lui Pavel Filip au expediat în adresa societăţii civile propria variantă a Declaraţiei de integritate care seamănă mai mult cu o promisiune, decât cu o Declaraţie de integritate.
Viorel Morari: Mi-am stabilit un termen: până la 1 augu...
Procurorul Anticorupție, Viorel Morari, ales recent pentru un mandat de 5 ani, a vorbit, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, despre cum planifică să reorganizeze Procuratura Anticorupţie şi despre angajarea unor noi procurori. El a declarat că accederea în funcţia de Procuror Anticorupţie este o provocare profesională şi că îşi acordă termenul de până la 1 august 2016 pentru a obţine primele rezultate. „În caz contrar, eu primul o să-mi pun întrebarea dacă este cazul să mă mențin în funcție după 1 august”, a adăugat Viorel Morari.