Profil candidat: Sergiu Sîrbu

Integritatea în activitatea politică

Deputatul Sergiu Sîrbu este numărul şapte pe lista democraţilor pentru circumscripţia naţională. După ce, timp de 12 ani, a fost membru PCRM, a trecut la democraţi, iar în prezent este vicepreşedinte al formaţiunii. De-a lungul anilor a fost autor al mai multor proiecte de lege, unele dintre care au fost contestate de opoziţie şi societatea civilă. Alături de alţi deputaţi este autorul controversatului proiect de lege privind liberalizarea capitalului și amnistia fiscală, criticat dur de organismele internaţionale şi societatea civilă, dar şi de opoziţia politică. 

Sergiu Sîrbu este membru PDM din iulie 2013. În decembrie 2014 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, secretar al Fracțiunii Partidului Democrat din Moldova (PDM), membru al Comisiei juridice, numiri și imunitati. În perioada 2009–2010 a fost şef al secţiei juridice în cadrul Aparatului Central al CC al Partidului Comuniştilor, reprezentând PCRM în Comisia Electoral Centrală, instanţele de judecată şi Curtea Constituţională. De asemenea, a activat în cadrul Aparatului fostului Preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Între anii 2007-2009 a fost consilier în probleme juridice al directorului general Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău”. În perioada 2005 – 2008 a deținut funcția de şef adjunct al Serviciului acte ale Președintelui, Direcția drept și relații publice a Aparatului Președintelui Republicii Moldova, iar în perioada 2008 – 2009 – cea de Șef adjunct al Direcției drept și relației publice a Aparatului Președintelui Republicii Moldova.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

În declaraţia pentru anii 2017-2018, depusă la CEC în calitate de concurent electoral, Sergiu Sîrbu declară un venit de 497.803 lei, obţinut împreună cu soţia sa, care este angajată la Parlament. Deputatul mai indică suma de 26 021 lei, obţinută de la Universitatea Agrară de Stat. Alţi 133.737 lei au intrat în bugetul familiei din indemnizaţiile obţinute de Sîrbu de la Parlament. Soţia sa a obţinut anul trecut 196.500 lei (circa 10.000 euro) din donaţii de la evenimente în familie.

Familia declară o locuinţă, de 68,2 metri pătraţi, pe care o deţine din 2012 şi care a fost obţinută printr-un contract de investiţie de peste 430.000 lei. În document este indicat și un apartament de 194,7 m.p, cu o valoare de peste 800 de mii de lei, pe care deputatul susține că l-a primit drept donație în 2016. Potrivit datelor cadastrale, Sergiu Sîrbu a primit apartamentul în dar de la fratele său, Vitalie Sîrbu. Vitalie Sîrbu a procurat imobilul de la un magistrat, la data de 20 februarie 2015, ca în mai puţin de două luni să-l doneze fratelui său. Presa a scris că fratele lui Sergiu Sîrbu este fotograf. 

În declaraţia depusă la CEC mai este indicat un Renault Megane fabricat în 2010 şi un BMWx5 din 2014, pe care familia le deţine în baza unor contracte de posesie şi de folosinţă. 

Tot anul trecut Sergiu Sîrbu a contractat trei credite. Primul, de 260.000, cu rata dobânzii de 9 %, va trebui să îl întoarcă până în anul 2038. Cel de-al doilea, de 100.000 lei, cu rata dobânzii de 5 %, trebuie rambursat  până în anul 2022. Cel de-al treilea, de 20.000 de lei, cu rata dobânzii zero, a fost contractat de la o companie de telefonie.

În declaraţia depusă la CEC nu se regăsesc două terenuri extravilane, pe care Sîrbu le declara în 2017. Acestea au valoarea de, respectiv, 146.206 lei şi 25.710 lei şi se aflau în proprietatea deputatului din anul 1998. La fel, în declaraţia depusă la CEC, nu se regăseşte vila cu suprafaţa de 57 metri pătraţi şi valoarea de 152.244 lei, achiziţionată de deputat în 1998 şi care este indicată în documentul depus la ANI în 2017. În declaraţia de avere pentru anul 2017 Sergiu Sîrbu indică un venit de 312 700 lei din salariul său şi al soţiei și indemnizația pe care a ridicat-o de  la Legislativ. Potrivit declaraţiei de avere, democratul a ridicat un salariu de 156.779 de lei sau, în medie, câte 13 mii de lei lunar, și o indemnizație în valoare de 64.462 de lei. O sumă de 4 432 de lei, a intrat în bugetul familiei în calitate de salariu de la Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Ina Sîrbu a ridicat în 2017 un salariu de 87.027 de lei, sau circa 7 200 de lei lunar.

În declaraţie mai sunt trecute credite cu valoarea de peste 1,1 milioane de lei. În 2018, a expirat termenul de rambursare a unui credit în valoare de 250.000 de lei contractat în 2014 cu o rată a dobânzii de 17 %. În declaraţiile pentru 2014 şi 2015, Sîrbu indică rata dobânzii de 15%, creditul fiind scadent în 2016. În declaraţiile pentru 2016 şi 2017 indică acelaşi credit însă deja cu o rată a dobânzii de 17 %, scadent în 2018. Un alt credit – de 20.000 lei, contractat în 2013 cu o rată a dobânzii de 14 %, trebuie întors până în anul 2019. Alți 900.000 de lei familia i-a împrumutat în 2015, cu o rată de 10%, urmând să fie restituit până în 2035.

Potrivit portalului avere.md, declaraţiile din 2010 şi 2011 depuse de Sergiu Sîrbu conţin informaţii incomplete despre proprietăţile acumulate până la data depunerii declaraţiei, contrar prevederilor legale. De remarcat că legislaţia la acel moment era una confuză şi conţinea inadvertenţe care au generat practici neuniforme de declarare selectivă a proprietăţilor. 

Autorii portalului avere.md mai notează că în declaraţiile pentru anii 2013–2017  Sîrbu omite în mod repetat să includă valoarea automobilelor deţinute în proprietate sau folosinţă. Astfel, în declaraţia din 2014 lipseşte informaţia despre valoarea automobilului BMW 320d. În declaraţiile din 2013 şi 2014 nu este specificată valoarea automobilului Toyota RAV4, deţinut în folosinţă în baza unui contract de comodat. Acesta nu se mai regăseşte în declaraţia din 2015. În schimb, apar automobile BMW X5 şi Renault Megane, la fel deţinute în folosinţă şi iarăşi fără a fi indicată valoarea acestora.

În 2013 declară drept venit obținut la ceremonia de căsătorie sumele de 34 000 euro, 15 000 dolari și 130 000 lei. În 2014 declară un venit de 394 000 lei (circa 20.000 euro) obținut în urma unor ceremonii de familie (zi de naștere, cumetrie).

Deşi avea o datorie de peste jumătate de milion de lei, în 2016, Sîrbu a donat 50.000 lei pentru a susţine grupul de inițiativă care a adunat semnăturile necesare nominalizării lui Marian Lupu în cursa pentru fotoliul de președinte. 

Solicitat de reporterii RISE Moldova, Sîrbu a comentat: „Suma de 50.000 de lei într-adevăr este considerabilă pentru Moldova, dar am luat decizia de a o dona partidului pentru că o consider drept o obligație morală. Din 2013 partidul a tot făcut multe pentru mine, încredințându-mi conducerea unor domenii importante ale PDM. Precizez că, decizia de a susține partidul nu trebuie legată cu faptul că eu am fost numit președinte-interimar al PDM”. 

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

De rând cu alţi câţiva deputaţi PDM Sergiu Sîrbu este autorul proiectului de lege privind liberalizarea capitalului și amnistia fiscală, prin care se propune „liberalizarea capitalului”, adică exonerarea de orice răspundere a persoanelor fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile, în schimbul declarării acestora până la 15 aprilie 2017 şi plăţii, în favoarea statului, a 2% din valoarea averii nedeclarate. 29 de organizații nonguvernamentale, printre care și Centrul de Investigații Jurnalistice, au semnat atunci un apel public prin care declarau drept inadmisibilă adoptarea proiectelor de legi.

Documentul a fost avizat negativ şi de Centrului Naţional Anticorupţie. Îngrijorări față de acest document a exprimat și Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, dar și mai mulți europarlamentari. O altă iniţiativă elaborată cu concursul lui Sergiu Sîrbu ţine de modificarea Codului Electoral şi a Codului Contravenţional, astfel ca să fie permisă agitaţia electorală în ziua alegerilor. Propunerea a venit după ce Andrei Năstase a rămas fără mandatul de primar al Capitalei pentru agitaţie în ziua votului.

Sîrbu este şi autor al Proiectului hotărîrii pentru elaborarea proiectului de lege cu privire la modificarea și completarea Constituției Republicii Moldova privind alegerea judecătorilor direct de către popor. Experții au calificat inițiativa PD drept una populistă și inoportună, „care sfidează independența puterii judecătorești”. 

„Cazier judiciar”

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.    

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.