Primarul din Bașacalia, suspectat de fals în declarații
Primarul satului Bașcalia din raionul Basarabeasca, Petru Tarlev, ar putea fi sancționat cu o amendă de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an, pentru admiterea falsului în declarații. Anul trecut, membrii fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI) au stabilit că Petru Tarlev nu a indicat în declarația sa de interese personale calitatea de fondator și administrator al firmei ”Demitan” SRL. Curtea de Apel Chișinău (CA) a menținut decizia fostei CNI. Primarul însă a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Petru Tarlev conduce localitatea Bașcalia pe durata a patru mandate. La scrutinul din anul 2015 a fost ales pe listele Partidului Democrat din Moldova.
Cu un an mai târziu, membrii fostei CNI au constatat că pe toată perioada aflării în poziția de primar, adică și în mandatele anterioare, Petru Tarlev a fost și administrator al firmei ”Demitan” SRL, pe care a fondat-o. În același act de constatare, alesul local a fost suspectat că nu a indicat niciodată în declarațiile de interese personale calitatea sa de cofondator al firmei ”Griparlac Agro”. Actul CNI urma să ajungă la Procuratura Generală, primarul fiind suspectat de admiterea intenționată a falsului în declarații.
Magistrații de la Basarabeasca – în apărarea primarului
Decizia Comisiei nu a mai ajuns pe mâna procurorilor, deoarece Petru Tarlev a contestat-o la Judecătoria Basarabeasca, argumentând că cele constatate de membrii fostei CNI nu corespund realităţii, deoarece el nu deţine alte funcţii retribuite. La sfârșitul anului trecut magistrații de la Judecătoria Basarabeasca au pronunțat o decizie prin care i-au dat dreptate primarului, anulând actul CNI.
Jurista de la ANI, Svetlana Cotorobai, a contestat decizia primei instanțe, cerând magistraților de la CA Chișinău casarea integrală a hotărârii contestate.
Magistrații de la CA Chișinău au menținut actul CNI, motivând că, deși alesul local nu a fost remunerat pentru administrarea propriei afaceri, totuși acesta, când a venit în funcția de primar, trebuia să se dezică de una dintre cele două poziții. ”În accepţiunea normei legale prevăzute de art. 84 alin. (1) al Legii nr. 436 privind administraţia publică locală, preşedintele şi vicepreşedintele raionului, guvernatorul unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, preşedintele şi vicepreşedinţii adunării populare a unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, primarii şi viceprimarii, pe parcursul mandatului lor, nu au dreptul să deţină alte funcţii retribuite sau să cumuleze o altă funcţie, prin contract sau acord, în întreprinderi străine sau întreprinderi şi organizaţii mixte, în întreprinderii, instituţii şi organizaţii cu orice formă de organizare juridica, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice şi de creaţie”, se spune în decizia magistraților de la Apel.
Judecătorii au mai precizat în decizia motivată că argumentul invocat de instanța de fond este unul fără temei juridic. ”Colegiul apreciază ca fiind neîntemeiate şi concluziile instanţei de fond precum că firma nu activează și că întreprinderea respectivă nu a prezentat dările de seamă şi declaraţiile necesare pentru perioada 2012-2015... Mai mult ca atât, Colegiul reţine că întreprinderea este o persoană juridică, fondată cu scop lucrativ-comercial în vederea obţinerii de venit, iar unicul fondator şi administrator, chiar în ipoteza în care ar activa cu titlu gratuit (situaţie inadmisibilă în temeiul Codului muncii şi al Legii salarizării), situația respectivă nu-l degrevează pe Petru Tarlev de obligația de declarare și respectiv înlăturare a situației de incompatibilitate”, au mai motivat judecătorii.
Petru Tarlev: ”Voi vedea ce facem mai departe, plecăm la ”zarabotcă” sau lucrăm...”
Petru Tarlev consideră ilegală ultima decizie a magistraților de la Curtea de Apel Chișinău și a contestat-o la CSJ. El a precizat că deja nu mai este administrator al acelei firme și că va demonstra în instanță că este nevinovat. ”Actul CNI nu-i corect și am contestat tot ce s-a spus acolo. Eu în funcția de primar am venit din business. Dar am arătat acte care dovedesc că nu am fost remunerat. Firmele deja sunt închise. Eu nu am înțeles de ce s-a procedat așa, la comandă”, s-a indignat alesul local.
Primarul a mai declarat pentru Moldova Curată că toată această „umblătură prin instanțe” ar fi cauzată de unii săteni care îi doresc răul, fără însă a menționa despre cine este vorba. ”Aștept decizia ultimei instanțe și voi vedea ce facem mai departe, plecăm la ”zarabotcă” (n.r: la lucru peste hotarele țării) sau muncim. Așa-i lumea la noi, umblă cu paiele în cap și caută motive unui om care muncește zi de zi și-i devotat lucrului său. Sunt niște oameni răi la suflet care nu au pus un copac în sat, dar umblă doar să facă rău și nebunii. Îmi pare rău că sunt oameni din satul meu natal”, conchide alesul local.
Dacă CSJ va menține decizia CA Chișinău, atunci primarul din Bașcalia va fi sancționat. Potrivit Codului Penal al Republicii Moldova (art. 3521), ”includerea intenționată a unor date incomplete sau false, neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere și interese personale, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 400 la 600 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la un an, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la doi la cinci ani”.
Petru Tarlev a mai fost verificat de CNI în anul 2016. Moldova Curată a relatat anterior că primarul din Bașcalia a fost suspectat că a admis un conflict de interese, deoarece a dat în arendă soacrei sale un teren din proprietatea publică. Alesul local afirma atunci că a respectat procedura și nu a comis nimic ilegal.
Decizia CNI pe acest caz nu a mai fost luată deoarece, în luna august anul trecut, CNI s-a transformat în ANI, iar dosarele examinate anterior urmează a fi finalizate când ANI va fi funcțională.
Petru Tarlev este fratele mai mic al lui Vasile Tarlev, fostul prim-ministru între anii 2001-2008.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Bilanţ: CNI a iniţiat 112 controale în 2013
În anul curent, Comisia Naţională de Integritate a pornit controlul pe numele a 112 persoane cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale. Datele respective au fost expuse de către Anatolie Donciu, preşedintele CNI, în cadrul evenimentului Ziua uşilor deschise, organizat la 19 decembrie în incinta instituţiei.
Interesele opace ale judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu face publice declaraţiile de interese personale ale judecătorilor, deşi legislaţia îl obligă să le plaseze pe pagina sa web. Experţii insistă ca instituţia trebuie să transparentizeze interesele judecătorilor.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Pentru cine votăm la alegeri? Igor Dodon: Moldov(e)an s...
Igor Dodon este candidatul „Partidului Socialiștilor din Republica Moldova” (PSRM) înregistrat de CEC cu nr. 8 în cursa prezidențială. Este economist de profesie. Activează în perioada anilor 1997–2001 la Bursa de Valori a Moldovei, în 2001–2005 — preşedinte, membru al Consiliului de directori, Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei, în 2002–2005 — preşedinte, membru al Comitetului de bursă, Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei S.R.L. În perioada anilor 2005–2006 a ocupat funcția de viceministru al Economiei şi Comerţului, 2006–2008 — ministru al Economiei şi Comerţului, 2008–2009 — prim-viceprim-ministru, ministru al Economiei şi Comerţului. Între anii 2009–2011 a fost deputat în Parlamentul R. Moldova, fracţiunea PCRM, iar din 2011este deputat, fracţiunea PSRM[1].
Regulamentul de alegere a conducerii ANI – contestat de...
Mai multe organizații neguvernamentale atenționează că regulamentul elaborat de Consiliul de Integritate pentru selectarea președintelui și vice-președintelui Autorității Naționale de Integritate conține imprecizii și necesită a fi îmbunătățit. De asemenea, în unele cazuri, regulamentul depășește cadrul legal existent, consideră experții.
