Profil candidat: Alexandr Suhodolski
Integritatea în activitatea politică
La 7 octombrie curent Alexandr Suhodolski a fost înaintat drept candidat din partea PSRM în circumscripția electorală Comrat. Lider al Organizaţiei teritoriale a PSRM din Găgăuzia, este licențiat în drept. Între 2011 și 2014 a activat în cadrul SRL Gagauz-Gaz, filiala Comrat-Gaz. A fost lider al Asociației Obștești „Tineretul Găgăuziei”. Din 2015 până în 2017 a fost viceprimar al municipiului Comrat, iar din ianuarie 2017 este vicepreședinte al Adunării Populare din Găgăuzia (APG). Potrivit portalului Nokta, înainte de a intra în Partidul Socialiștilor, a făcut parte din Partidul Comuniștilor.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI) sunt disponibile doar două declarații de avere ale lui Alexandr Suhodolski, cea pentru 2014 (doc) și cea pentru 2017 (doc). În actul completat pentru 2014, prezentat la Comisia Națională de Integritate, au fost trecute venituri în mărime de circa 67 de mii de lei, din salariul lui Suhodolski de la Găgăuz-Gaz SRL și cel al soției, angajată la Universitatea din Comrat, precum și din indemnizații. Potrivit declarației, oficialul nu avea nici casă, nici terenuri, nici bunuri mobile sau cote-părți în capitalul social al vreunei companii. Citat de portalul Moldova Curată, în noiembrie 2016 Suhodolski declara că locuiește în casa părinților săi. Actul prezentat la ANI în 2017 arată că averea lui Suhodolski nu s-a mărit substanțial pe parcursul perioadei în care activează în sectorul public. Veniturile familiei au crescut însă de aproape trei ori, constituind circa 173 de mii de lei, din salariile celor doi soți, pensia de dizabilitate și indemnizația de maternitate. Alexandr Suhodolski în continuare nu are în proprietate nicio locuință și niciun teren, în schimb și-a cumpărat, în 2016, un automobil de model Mercedes E-220 CDI, fabricat în 1999, pentru care ar fi achitat doar 1.500 de dolari. Pe site-urile de publicitate, un autoturism de acest model, cu același an de fabricație, în dependență de dotări și starea în care se află, costă între 2.500 și 4.500 de dolari.
Pe parcursul ultimilor ani, Alexandr Suhodolski, împreună cu soția sa, Lilia Suhodolskaia, au sponsorizat în mai multe rânduri Partidul Socialiștilor, dar și campaniile electorale în care au fost implicați exponenți ai PSRM. În 2015, soția lui Alexandr Suhodolski a făcut o donație de 20.000 de lei în bugetul PSRM, adică o treime din bugetul oficial al familiei pentru anul anterior. Un an mai târziu, 13.860 de lei au mers din buzunarul vicepreședintelui Adunării Populare din Găgăuzia în pușculița partidului. Despre aceasta a scris și Centrul de Investigații Jurnalistice în cadrul unei anchete. În primul trimestru din anul curent, Suhodolski a mai făcut o donație la partid, în mărime de 13.000 de lei. În 2016 Alexandr Suhodolski a vărsat în bugetul electoral al lui Igor Dodon, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, 52.600 de lei.
Pe rețelele de socializare Suhodolschi a postat fotografii în care apare distribuind daruri de la Fundația de binefacere „Din suflet” a primei doamne, Galina Dodon.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Presa a scris că „în 2014, viceprimarul de Comrat se pronunţa în favoarea desfăşurării referendumului din Găgăuzia privind vectorul de dezvoltare externă a Moldovei, care venea să încalce mai multe prevederi ale Constituţiei şi ale Codului Electoral al R. Moldova, şi care în final a fost declarat ilegal de către instanţa de judecată de la Comrat. Cu toate acestea, Suhodolschi declara, citat de Accent TV, că desfășurarea plebiscitului din Găgăuzia a impulsionat puternic dezvoltarea economică a regiunii”, potrivit portalului Moldova Curată.
Conform jurnaliștilor de la portalul Nokta, care citează Legea UTA Găgăuzia „Cu privire la fondul de rezervă”, Adunarea Populară a Găgăuziei în 2017 a alocat deputaților din fondul său de rezervă suma de 2.295.000 de lei. Fondurile au fost distribuite pe circumscripții în mod proportional, în funcție de numărul de locuitori. Alexandr Suhodolski a primit în 2017 88.750 de lei. În perioada ianuarie-septembrie 2017, el a alocat 15.300 de lei din această sumă pentru asistența materială acordată cetățenilor.
„Cazier judiciar”
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Primarul de la Bogzești refuză să-și concedieze sora și...
Primarul comunei Bogzești din raionul Telenești, Vasile Ozun, muncește la Primărie deja de 13 ani împreună cu sora sa, care este contabil-șef și refuză să o elibereze din funcție pentru a soluționa conflictul de interese. O perioadă primarul l-a avut în subordine și pe nepotul său, fiul surorii, care însă a demisionat în luna mai 2016. Vasile Ozun susține că nu este de acord cu decizia Comisiei Naționale de Integritate (CNI), care îi cere să soluționeze cumva coflictul de interese - să-și transfere sora în altă funcție sau să folosească altă variantă permisă de lege.
Doi deputaţi şi trei judecători, din nou în vizorul CNI
În şedinţa de joi, 3 octombrie 2013, a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), vor fi examinate declaraţiile de avere depuse de către doi deputaţi şi trei judecători. Astfel, pe numele deputaţilor Vladimir Hotineanu şi al lui Nicolae Juravschi vor fi emise acte de iniţiere a controlului averilor acestora. Acte de constatare privind eventualele încălcări efectuate în timpul declarării proprietăţilor vor fi emise pe numele magistraţilor: Tudor Micu, judecător al Curţii de Apel Chişinău; Liuba Pruteanu, vicepreşedinte al Judecătoriei sectorului Buiucani al municipiul Chşinău şi Nicolae Gordilă, judecător al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ).
Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...
În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.
Unul dintre deputații aleși duminică are antecedente pe...
Unul dintre deputații noi aleși la 20 octombrie, socialistul Vitalii Evtodiev, a fost cercetat penal pentru falsificarea unei expertize. Ultima decizie în acest dosar a fost luată anul trecut de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Vitalii Evtodiev a fost recunoscut vinovat, doar că nu a ispășit nici o pedeapsă, întrucât infracțiunea s-a prescris. Deputatul nu vrea să comenteze această cauză penală, spunând că însăși durata examinării în instanțe a acestui dosar ar vorbi despre multe.
Viceministrul Culturii şi-a completat declaraţia de ave...
Viceministrul Culturii, Igor Șarov, și-a completat declarația de avere de două ori, lucru pe care legea nu îl permite. Imediat ce a preluat funcția, în septembrie 2013, el a depus o declarație de avere și scria că nu deține nici un imobil, iar pentru Moldova Curată a explicat că locuiește cu familia întrun apartament al mamei sale. După apariția articolului însă, declarația a fost completată și republicată atât pe pagina Comisiei Naționale de Integritate (CNI), cât și pe cea a Ministerului Culturii. În noul document, în proprietatea oficialului apare un apartament. Experţii susţin că legea nu prevede recompletarea declaraţiilor de avere, iar acest lucru este ilegal.