„Poșta Moldovei” silită să execute o decizie a CSJ privind asigurarea accesului la informație
Au trecut deja trei luni de când Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care a obligat Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații despre concursurile de achiziții desfășurate în anii 2014-2016. În pofida hotărârii, „Poșta Moldovei” nu a oferit însă informația solicitată, de aceea API a intentat procedurile juridice de executare silită. După o săptămână de la intentarea procedurii de executare silită, întreprinderea a expediat informația solicitată.
În anul 2016, API a solicitat de la Î.S „Poșta Moldovei” informaţii despre firmele care au prestat servicii de construcţie, renovare, reabilitare şi modernizare a oficiilor poştale din ţară, dar și despre sumele cheltuite în acest scop în perioada ianuarie 2014 - martie 2016.
Întreprindere de stat cu informații secrete
Directorul întreprinderii, Serghei Nastas, a motivat că „Poşta Moldovei” nu ar fi furnizor de informaţii publice, de aceea nu se conformează Legii privind accesul la informație și a refuzat să ofere informația solicitată, menționând că aceasta ar conţine secret comercial și date cu caracter personal.
Întreprinderea a fost atacată în instanță, iar procesul de judecată a durat un an și jumătate. La începutul lunii octombrie curent, magistrații de la CSJ au emis o decizie irevocabilă în care au menționat că „dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”, astfel obligând întreprinderea să ofere informația solicitată.
De la executare imediată la executare silită
Deși hotărârea CSJ trebuia să fie executată imediat, la trei luni de la emitere, „Poșta Moldovei” nu a mai expediat informația solicitată. Anterior, jurista întreprinderii a invocat diverse motive, cum ar fi faptul că decizia încă nu a ajuns la „Poșta Moldovei” sau că directorul nu a fost informat.
La 21 decembrie curent, API a inițiat procedura de executare silită a deciziei CSJ. Vitalie Zama, avocatul API, a menționat că dacă după somația executorului judecătoresc „Posta Moldovei” nu va executa hotărârea, acesta va putea cere atragerea la răspundere administrativă și, ulterior, penală a conducerii întreprinderii.
Precizăm că potrivit articolului 318 al Codului Contravențional, neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executare a hotărîrii instanţei de judecată ori a documentului executoriu se sancţionează cu amendă cuprinsă între șase mii și nouă mii de lei.
Totodată, Codul Penal prevede și privațiune de libertate pentru neexecutarea unei hotărâri de judecată. Astfel, articolul 320 din CP prevede că „neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executare de către o persoană cu funcţie de răspundere a hotărîrii instanţei de judecată, precum şi împiedicarea executării ei, dacă aceste fapte au fost comise după aplicarea sancţiunii contravenţionale, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 650 la 850 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani, în toate cazurile cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani”.
Update: 29 decembrie 2017
La o săptămână de când Asociația Presei Independente (API) a intentat procedura de executare silită, Întreprinderea de Stat ”Poșta Moldovei” a expediat răspuns la cererea de acces la informație. După un an și nouă luni de la solicitare, ”Poșta Moldovei” a oferit informația de interes public referitoare la firmele care au prestat servicii de construcţie, renovare, reabilitare şi modernizare a oficiilor poştale din ţară, dar și despre sumele cheltuite în acest scop în perioada ianuarie 2014 - martie 2016.
Informația expediată de întreprindere nu conține date cu caracter personal și secret comercial, așa cum invocase în refuzul său, directorul Serghei Nastas.
Procesul de judecată între API și Î.S ”Poșta Moldovei” a durat un an și jumătate.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Plagiat într-o sesizare depusă la CC: socialiștii au pr...
Fracțiunea din Parlament a socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon și Zinaida Greceanâi, a depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) în care pasaje întregi sunt preluate din 3 hotărâri ale Curții Constituționale din România. Sesizarea se referă la articolul 153 din Codul Educației, adoptat în luna iulie 2014. Articolul prevede că directorilor instituțiilor de învățământ publice care, la data intrării în vigoare a Codului, au mai mult de 5 ani de aflare în funcție, să le fie desfăcute contractele și să fie organizate noi concursuri de angajare, la care ei să poată participa.
Lacăt codificat la primăria din Bălţi
Uşa de la etajul trei al primăriei municipiului Bălţi, etaj unde se află birourile primarului, viceprimarului şi al secretarului consiliului local, este securizată, la intrare fiind instalat un lacăt codificat. Consilierii locali din opoziţie susţin că această acţiune întreprinsă de către conducerea municipiului Bălţi îngrădeşte accesul populaţiei într-o instituţie publică. Administraţia oraşului, însă, afirmă că instalarea acestui obstacol este o metodă de prevenire a eventualelor tentative de corupere a funcţionarilor publici din partea cetăţenilor.
Standarde duble la CNI
Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) aplică legislația diferit pentru același fel de dosare. În cazurile a doi şefi ai Inspectoratelor Fiscale (IFS) din Ungheni şi Cahul, care dețineau şi funcţiile elective de consilieri, opiniile CNI au fost diferite. Într-un caz s-a stabilit că funcţionarul a încălcat regimul juridic al incompatibilităţii de funcţii, iar în al doilea - CNI se mai gândeşte dacă deținerea concomitentă a două funcții este sau nu o încălcare de lege.
Primarul de la Bogzești refuză să-și concedieze sora și...
Primarul comunei Bogzești din raionul Telenești, Vasile Ozun, muncește la Primărie deja de 13 ani împreună cu sora sa, care este contabil-șef și refuză să o elibereze din funcție pentru a soluționa conflictul de interese. O perioadă primarul l-a avut în subordine și pe nepotul său, fiul surorii, care însă a demisionat în luna mai 2016. Vasile Ozun susține că nu este de acord cu decizia Comisiei Naționale de Integritate (CNI), care îi cere să soluționeze cumva coflictul de interese - să-și transfere sora în altă funcție sau să folosească altă variantă permisă de lege.
Conflictul de interese de la Cuizăuca continuă și în ma...
De patru ani, Ion Țurcan, primarul comunei Cuizăuca, raionul Rezina, continuă să lucreze cu sora sa în aceeași instituție, ea fiind contabilă-șefă. Chiar dacă acum doi ani, Comisia Națională de Integritate (CNI) a stabilit că cei doi activează în conflict de interese, situația nu s-a schimbat. După emiterea actului CNI, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat (OTC) trebuia să-l acționeze pe primar în judecată, în cazul în care nu soluționează amiabil acest conflict.