„Poșta Moldovei” silită să execute o decizie a CSJ privind asigurarea accesului la informație
Au trecut deja trei luni de când Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care a obligat Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații despre concursurile de achiziții desfășurate în anii 2014-2016. În pofida hotărârii, „Poșta Moldovei” nu a oferit însă informația solicitată, de aceea API a intentat procedurile juridice de executare silită. După o săptămână de la intentarea procedurii de executare silită, întreprinderea a expediat informația solicitată.
În anul 2016, API a solicitat de la Î.S „Poșta Moldovei” informaţii despre firmele care au prestat servicii de construcţie, renovare, reabilitare şi modernizare a oficiilor poştale din ţară, dar și despre sumele cheltuite în acest scop în perioada ianuarie 2014 - martie 2016.
Întreprindere de stat cu informații secrete
Directorul întreprinderii, Serghei Nastas, a motivat că „Poşta Moldovei” nu ar fi furnizor de informaţii publice, de aceea nu se conformează Legii privind accesul la informație și a refuzat să ofere informația solicitată, menționând că aceasta ar conţine secret comercial și date cu caracter personal.
Întreprinderea a fost atacată în instanță, iar procesul de judecată a durat un an și jumătate. La începutul lunii octombrie curent, magistrații de la CSJ au emis o decizie irevocabilă în care au menționat că „dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”, astfel obligând întreprinderea să ofere informația solicitată.
De la executare imediată la executare silită
Deși hotărârea CSJ trebuia să fie executată imediat, la trei luni de la emitere, „Poșta Moldovei” nu a mai expediat informația solicitată. Anterior, jurista întreprinderii a invocat diverse motive, cum ar fi faptul că decizia încă nu a ajuns la „Poșta Moldovei” sau că directorul nu a fost informat.
La 21 decembrie curent, API a inițiat procedura de executare silită a deciziei CSJ. Vitalie Zama, avocatul API, a menționat că dacă după somația executorului judecătoresc „Posta Moldovei” nu va executa hotărârea, acesta va putea cere atragerea la răspundere administrativă și, ulterior, penală a conducerii întreprinderii.
Precizăm că potrivit articolului 318 al Codului Contravențional, neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executare a hotărîrii instanţei de judecată ori a documentului executoriu se sancţionează cu amendă cuprinsă între șase mii și nouă mii de lei.
Totodată, Codul Penal prevede și privațiune de libertate pentru neexecutarea unei hotărâri de judecată. Astfel, articolul 320 din CP prevede că „neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executare de către o persoană cu funcţie de răspundere a hotărîrii instanţei de judecată, precum şi împiedicarea executării ei, dacă aceste fapte au fost comise după aplicarea sancţiunii contravenţionale, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 650 la 850 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani, în toate cazurile cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani”.
Update: 29 decembrie 2017
La o săptămână de când Asociația Presei Independente (API) a intentat procedura de executare silită, Întreprinderea de Stat ”Poșta Moldovei” a expediat răspuns la cererea de acces la informație. După un an și nouă luni de la solicitare, ”Poșta Moldovei” a oferit informația de interes public referitoare la firmele care au prestat servicii de construcţie, renovare, reabilitare şi modernizare a oficiilor poştale din ţară, dar și despre sumele cheltuite în acest scop în perioada ianuarie 2014 - martie 2016.
Informația expediată de întreprindere nu conține date cu caracter personal și secret comercial, așa cum invocase în refuzul său, directorul Serghei Nastas.
Procesul de judecată între API și Î.S ”Poșta Moldovei” a durat un an și jumătate.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
La Taraclia: tata - președinte, fiul - consilier raiona...
Chiril Tatarlî, președintele raionului Taraclia, vorbitor exclusiv de limbă rusă, a ajuns în fruntea raionului venind din domeniul privat. Totuși, nici el, nici familia sa nu deține vreo firmă. „Toată viața am activat în raionul Taraclia. La noi, acum, coaliția funcționează foarte bine, pentru că este o alianță pentru raion”, spune Tatarlî. În Consiliul Raional, pe listele PSRM, a ajuns și Alexandru Tatarlî, care este fiul președintelui raionului. Tatăl afirmă însă că acesta nu și-a dat votul pentru el, atunci când s-a votat candidatura sa la funcția de președinte, tocmai pentru a evita un eventual conflict de interese.
Şefi la Fisc şi consilieri locali – incompatibilitate d...
Mai mulţi angajaţi ai inspectoratelor fiscale teritoriale deţin şi calitatea de consilieri locali și, respectiv, sunt remuneraţi pentru participarea la şedinţe. Comisia Naţională de Integritate (CNI)a constatat în câteva astfel de cazuri situații de incompatibilitate, deoarece persoanele cu funcții publice nu au voie să mai presteze alte munci remunerate. Funcționarii respectivi se judecă acum cu CNI. În privința altor 4 angajați la Fisc, CNI a inițiat controale.
Nașul și finul, conducători de instanțe judecătorești
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îl va propune repetat președintelui R. Moldova Nicolae Timofti pe judecătorul Oleg Melniciuc la funcția de preşedinte al Judecătoriei sectorului Râşcani din capitală. Anterior, șeful statului a respins candidatura acestuia pentru faptul că Melniciuc a încălcat de mai multe ori etica profesională și s-a aflat în conflict de interese.
Dispersarea competenţelor de testare a integrităţii pro...
Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a elaborat recent un proiect de lege pentru modificarea unui şir de acte legislative (Legea privind testarea integrităţii profesionale, Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei, Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public, Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie etc.) cu scopul de a înlătura neconcordanţele dintre Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale cu alte legi. Adiţional, autorii au argumentat că acest proiect derivă şi din necesitatea implementării unor acţiuni din Strategia Naţională Anticorupţie.