Președintele CSJ: Anonimizarea hotărârilor judecătorești lovește în libertatea presei și afectează imaginea justiției
Președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, critică propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a ascunde numele părților implicate în procese, la publicarea hotărârilor judecătorești pe pagina instanțelor de judecată.
”Majoritatea cetățenilor pot afla ce se întâmplă în lumea justiției doar prin intermediul presei. Ei, cetățenii, au dreptul de a primi informații de la presă, adică „dreptul de a nu fi ținuți în întuneric”, iar presa are dreptul de a accesa informațiile necesare în acest sens. Dacă ar fi adoptată, propunerea anonimizării hotărârilor judecătorești ar lovi în chiar esența libertății de exprimare a presei”, se arată într-o analiză efectuată de către președintele CSJ, publicată pe pagina instituției.
Hotărâre judecătorească emisă în anul 2016 de către Judecătoria Soroca, în care toate numele, inclusiv ale judecătorului și grefierului, sunt ascunse
El argumentează că dreptul la viață privată, invocat de autorii regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor, nu este mai presus de interesul publicului pentru o justiție transparentă. Președintele CSJ pledează pentru publicarea integrală pe internet a hotărârilor judecătorești, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, și oferirea accesului larg al publicului și al presei la acestea.
Secvență dintr-o hotărâre de judecată în care nu doar numele celor implicați sunt ascunse, dar, dintr-o eroare, și cuvântul ”constată”
Mihai Poalelungi amintește că proiectul de modificare a regulamentului, aflat acum pe masa de lucru a Consiliului Superior al Magistraturii, stabilește că hotărârile judecătorești trebuie anonimizate „în conformitate cu prevederile Legii privind protecția datelor cu caracter personal”, iar „persoanele care se încadrează în condițiile articolului 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie 2011” pot avea acces la hotărârile neanonimizate „prin intermediul unui mecanism de acces automatizat”.
Ar influența încrederea în justiție
”Ca o paranteză, consider luarea mea de poziție o obligație, de vreme ce, odată adoptate, modificările ar influența, între altele, încrederea în justiție”, subliniază președintele CSJ.
În analiză se mai arată că publicarea hotărârilor judecătorești pe internet reprezintă o modalitate eficientă de a asigura accesul publicului la textul acestora.
În ceea ce privește ascunderea numelor părților implicate în procesele de judecată, proces care este denumit ”anonimizare” în regulamentul respectiv, Mihai Poalelungi consideră că numele constituie o informație valoroasă pentru jurnaliști. În funcție de numele părților, aceștia pot verifica dacă instanțele au fost sau nu imparțiale în judecata lor, afirmă președintele Curții Supreme.
”În contextul în care judecătorilor li se reproșează adesea că sunt corupți, numele părților pot constitui un detaliu semnificativ, iar uneori o condiție definitorie în emiterea unor concluzii. Prin urmare, accesul la informații ar fi restricționat prin anonimizarea hotărârilor judecătorești, fără să mai existe o justiție transparentă în privința numelor justițiabililor”.
Președintele CSJ face trimitere la importanța investigațiilor jurnalistice pentru asigurarea unei justiții transparente
”Presa de investigație din Republica Moldova și-a aplecat privirea, de câțiva ani, asupra situației nu tocmai impecabile din justiție. Jurnaliștii din această sferă participă la ședințele de judecată în care sunt implicate figuri politice și din sectorul public sau rude ale acestora și trag adesea semnale de alarmă atunci când hotărârile judecătorești sunt motivate prost sau au un deznodământ neașteptat. Când nu participă la ședințele de judecată, ei studiază hotărârile judecătorești publicate pe portalul instanțelor și caută conexiuni între protagoniștii lor și decidenții din sfera politică. Accesul la numele părților din hotărârile judecătorești neanonimizate este esențial pentru activitatea prolifică a presei și pentru buna-informare a publicului din Republica Moldova”, conchide Mihai Poalelungi.
Accesul selectiv la hotărârile judecătorești integrale – un mecanism periculos
În ceea ce privește propunerea de a oferi acces limitat la hotărârile judecătorești, în baza unei înregistrări prealabile, președintele Curții Supreme crede că ar fi un mecanism periculos.
”Între un conflict dintre un drept la respectarea vieții private lipsit de vigoare și un drept puternic la libertatea de exprimare, cu accentele puse corect pe nevoia de informare și pe pericolul neștiinței – realități existente într-un stat aflat în tranziție, dreptul la libertatea de exprimare câștigă. Metodele auxiliare de asigurare a unui mecanism de acces automatizat pentru jurnaliști la textul întreg al hotărârilor judecătorești sunt periculoase. Și jurnaliștii, și bloggerii, și simplii cetățeni își pot manifesta rolul de câini de pază ai societății sau de cititori după cum aleg: deschis sau sub anonimat (a se vedea, mutatis mutandis, Sanoma Uitgevers B.V. v. Olanda, 14 septembrie 2010, § 71). Obligarea acesor observatori și comentatori de a se înregistra pentru a putea consulta textul integral al hotărârilor lovește, din nou, în esența libertății lor de exprimare, pentru că ei nu ar mai putea acționa sub anonimat. (...) Încălcarea unui drept puternic la libertatea de exprimare prin anonimizarea hotărârilor judecătorești și prin instituirea unui acces controlat la textul deplin al acestora afectează întreaga democrație și întregul edificiu al statului de drept, putând avea consecințe iremediabile mai ales în materie de încredere în justiție”, se arată în analiza elaborată de Mihai Poalelungi.
Mai multe încercări de a limita accesul la informație
Menționăm că și presa, dar și mai multe organizații non-guvernamentale au semnalat anterior că este necesară publicarea integrală a hotărârilor de judecată, fără ascunderea numelor celor implicați în proces. Ei și-au exprimat dezacordul față de propunerile care se regăsesc în proiectul regulamentului elaborat de CSM.
La începutul acestui an, de pe portalul instanțelor de judecată a fost eliminată posibilitatea de căutare după nume a hotărârilor judecătorești, fapt ce a pus în dificultate activitatea jurnaliștilor de investigație, dar și avocaților, care și-au exprimat dezacordul față de această decizie. Hotărârile pot fi găsite acum numai după numărul dosarului, data pronunțării, tematica și tipul. Agenţia de Administrare a Instanţelor Judecătoreşti a argumentat această decizie prin necesitatea protejării datelor cu carater personal.
La sfârșitul anului trecut, Consiliului Superior al Magistraturii a încercat să limiteze accesul jurnaliștilor la ședințele de judecată, printr-un regulament adoptat și publicat în Monitorul Oficial fără consultări publice pe marginea acestuia. După semnalarea acestui caz de către societatea civilă, pe site-ul Curții Supreme de Justiție a apărut un comunicat prin care instituția anunță că Regulamentul urmează a fi modificat.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Președintele raionului Basarabeasca: cu 11 clase absolv...
Raionul Basarabeasca este condus de un tânăr în vârstă de 28 de ani, socialistul Piotr Pușcari, care a absolvit doar 11 clase și nu are o profesie. Pușcari spune că urmează să se înscrie pentru a susține bacalaureatul, chiar dacă afirmă că lipsa studiilor nu are nicio importanță în munca sa: ”Important e să fii un manager bun și oamenii să simtă rezultatele”.
Posibile conflicte de interese în cadrul Primăriei Bălț...
Viceprimarul orașului Bălți, Lilia Sava, este bănuită de Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat (OTC) Bălți că s-ar afla în situație de conflict de interese, întrucât este responsabilă de domeniile învățământ, tineret și sport, iar șefa Direcției Învățământ i-ar veni drept fiică vitregă. OTC, prin semnătura șefului Octavian Mahu, a expediat o sesizare la Comisia Națională de Integritate (CNI) cu solicitarea să examineze această situație. Mahu, care este fost primar al orașului Bălți, a explicat în document că Lilia Sava se află în mariaj civil cu tatăl șefei Direcției de Învățământ, Tatiana Dubițcaia, iar ultima, la rândul său, o are în subordine pe sora sa, Nadejda Oprea, care este șefa unei grădinițe din oraș.
De ce Guvernul nu organizează un concurs transparent la...
În timp ce reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale acuză Guvernul că nu vrea să organizeze un proces transparent de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale, autorităţile se spală pe mâini şi spun că, pe viitor, la perfectarea legislaţiei, vor ţine cont de sugestiile şi criticile societăţii civile. În context, Victor Puşcaş, fost preşedinte al înaltei instanţe, ţine partea ONG-urilor şi afirmă că procedura prin care Executivul numeşte magistraţii la Curte „este nedemocratică şi chiar periculoasă pentru societate”.
Nemulţumiri la Primăria Chetrosu după organizarea unui...
Săptămâna trecută, în cadrul Primăriei Chetrosu din raionul Drochia s-a desfăşurat un concurs public de angajare a secretarului consiliului local. Moldova Curată a primit o sesizare prin care un cititor ne-a informat că persoana care a câştigat concursul nu ar avea studii juridice sau în domeniul administraţiei publice locale, aşa cum prevede legea.
Deputatul XXX a admis incompatibilitate de funcții: mag...
Portalul unic al instanțelor de judecată continuă să fie ineficient atunci când jurnaliștii, avocații, dar și justițiabilii încearcă să caute hotărâri ale instanțelor după numele părților. De aproape un an acest instrument de căutare a fost exclus, invocându-se protejarea datelor cu caracter personal. Deși autoritățile au promis că vor găsi soluții, problema rămâne nerezolvată, iar cel mai mult au de suferit jurnaliștii de investigație, care nu pot lucra cu decizii de judecată în care sunt ascunse numele părților, acestea fiind înlocuite cu semne XXX sau YYY. Săptămâna viitoare, CSM intenționează să adopte un Regulament care va impune condiții noi de publicare a deciziițor de judecată pe portalul unic al instanțelor de judecată, document care nu a fost consultat cu societatea civilă.