Președintele CSJ: Anonimizarea hotărârilor judecătorești lovește în libertatea presei și afectează imaginea justiției
Președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, critică propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a ascunde numele părților implicate în procese, la publicarea hotărârilor judecătorești pe pagina instanțelor de judecată.
”Majoritatea cetățenilor pot afla ce se întâmplă în lumea justiției doar prin intermediul presei. Ei, cetățenii, au dreptul de a primi informații de la presă, adică „dreptul de a nu fi ținuți în întuneric”, iar presa are dreptul de a accesa informațiile necesare în acest sens. Dacă ar fi adoptată, propunerea anonimizării hotărârilor judecătorești ar lovi în chiar esența libertății de exprimare a presei”, se arată într-o analiză efectuată de către președintele CSJ, publicată pe pagina instituției.
Hotărâre judecătorească emisă în anul 2016 de către Judecătoria Soroca, în care toate numele, inclusiv ale judecătorului și grefierului, sunt ascunse
El argumentează că dreptul la viață privată, invocat de autorii regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor, nu este mai presus de interesul publicului pentru o justiție transparentă. Președintele CSJ pledează pentru publicarea integrală pe internet a hotărârilor judecătorești, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, și oferirea accesului larg al publicului și al presei la acestea.
Secvență dintr-o hotărâre de judecată în care nu doar numele celor implicați sunt ascunse, dar, dintr-o eroare, și cuvântul ”constată”
Mihai Poalelungi amintește că proiectul de modificare a regulamentului, aflat acum pe masa de lucru a Consiliului Superior al Magistraturii, stabilește că hotărârile judecătorești trebuie anonimizate „în conformitate cu prevederile Legii privind protecția datelor cu caracter personal”, iar „persoanele care se încadrează în condițiile articolului 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie 2011” pot avea acces la hotărârile neanonimizate „prin intermediul unui mecanism de acces automatizat”.
Ar influența încrederea în justiție
”Ca o paranteză, consider luarea mea de poziție o obligație, de vreme ce, odată adoptate, modificările ar influența, între altele, încrederea în justiție”, subliniază președintele CSJ.
În analiză se mai arată că publicarea hotărârilor judecătorești pe internet reprezintă o modalitate eficientă de a asigura accesul publicului la textul acestora.
În ceea ce privește ascunderea numelor părților implicate în procesele de judecată, proces care este denumit ”anonimizare” în regulamentul respectiv, Mihai Poalelungi consideră că numele constituie o informație valoroasă pentru jurnaliști. În funcție de numele părților, aceștia pot verifica dacă instanțele au fost sau nu imparțiale în judecata lor, afirmă președintele Curții Supreme.
”În contextul în care judecătorilor li se reproșează adesea că sunt corupți, numele părților pot constitui un detaliu semnificativ, iar uneori o condiție definitorie în emiterea unor concluzii. Prin urmare, accesul la informații ar fi restricționat prin anonimizarea hotărârilor judecătorești, fără să mai existe o justiție transparentă în privința numelor justițiabililor”.
Președintele CSJ face trimitere la importanța investigațiilor jurnalistice pentru asigurarea unei justiții transparente
”Presa de investigație din Republica Moldova și-a aplecat privirea, de câțiva ani, asupra situației nu tocmai impecabile din justiție. Jurnaliștii din această sferă participă la ședințele de judecată în care sunt implicate figuri politice și din sectorul public sau rude ale acestora și trag adesea semnale de alarmă atunci când hotărârile judecătorești sunt motivate prost sau au un deznodământ neașteptat. Când nu participă la ședințele de judecată, ei studiază hotărârile judecătorești publicate pe portalul instanțelor și caută conexiuni între protagoniștii lor și decidenții din sfera politică. Accesul la numele părților din hotărârile judecătorești neanonimizate este esențial pentru activitatea prolifică a presei și pentru buna-informare a publicului din Republica Moldova”, conchide Mihai Poalelungi.
Accesul selectiv la hotărârile judecătorești integrale – un mecanism periculos
În ceea ce privește propunerea de a oferi acces limitat la hotărârile judecătorești, în baza unei înregistrări prealabile, președintele Curții Supreme crede că ar fi un mecanism periculos.
”Între un conflict dintre un drept la respectarea vieții private lipsit de vigoare și un drept puternic la libertatea de exprimare, cu accentele puse corect pe nevoia de informare și pe pericolul neștiinței – realități existente într-un stat aflat în tranziție, dreptul la libertatea de exprimare câștigă. Metodele auxiliare de asigurare a unui mecanism de acces automatizat pentru jurnaliști la textul întreg al hotărârilor judecătorești sunt periculoase. Și jurnaliștii, și bloggerii, și simplii cetățeni își pot manifesta rolul de câini de pază ai societății sau de cititori după cum aleg: deschis sau sub anonimat (a se vedea, mutatis mutandis, Sanoma Uitgevers B.V. v. Olanda, 14 septembrie 2010, § 71). Obligarea acesor observatori și comentatori de a se înregistra pentru a putea consulta textul integral al hotărârilor lovește, din nou, în esența libertății lor de exprimare, pentru că ei nu ar mai putea acționa sub anonimat. (...) Încălcarea unui drept puternic la libertatea de exprimare prin anonimizarea hotărârilor judecătorești și prin instituirea unui acces controlat la textul deplin al acestora afectează întreaga democrație și întregul edificiu al statului de drept, putând avea consecințe iremediabile mai ales în materie de încredere în justiție”, se arată în analiza elaborată de Mihai Poalelungi.
Mai multe încercări de a limita accesul la informație
Menționăm că și presa, dar și mai multe organizații non-guvernamentale au semnalat anterior că este necesară publicarea integrală a hotărârilor de judecată, fără ascunderea numelor celor implicați în proces. Ei și-au exprimat dezacordul față de propunerile care se regăsesc în proiectul regulamentului elaborat de CSM.
La începutul acestui an, de pe portalul instanțelor de judecată a fost eliminată posibilitatea de căutare după nume a hotărârilor judecătorești, fapt ce a pus în dificultate activitatea jurnaliștilor de investigație, dar și avocaților, care și-au exprimat dezacordul față de această decizie. Hotărârile pot fi găsite acum numai după numărul dosarului, data pronunțării, tematica și tipul. Agenţia de Administrare a Instanţelor Judecătoreşti a argumentat această decizie prin necesitatea protejării datelor cu carater personal.
La sfârșitul anului trecut, Consiliului Superior al Magistraturii a încercat să limiteze accesul jurnaliștilor la ședințele de judecată, printr-un regulament adoptat și publicat în Monitorul Oficial fără consultări publice pe marginea acestuia. După semnalarea acestui caz de către societatea civilă, pe site-ul Curții Supreme de Justiție a apărut un comunicat prin care instituția anunță că Regulamentul urmează a fi modificat.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Viceprimarul satului Hârbovăț, moşier cu averi nedeclar...
Deține două case de locuit şi câteva zeci de terenuri agricole, însă nu a declarat acest lucru. Ivan Vrabie, viceprimarul satului Hârbovăţ din raionul Anenii-Noi, nu a indicat în declaraţia de avere pentru anul 2013 faptul că este titularul acestor bunuri imobile, menţionând doar venitul pe care l-a obţinut în acel an. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că viceprimarul a omis din declaraţia de avere mai multe bunuri. Comisia a suspendat controlul urmând ca dosarul să fie expediat Procuraturii Generale. Ivan Vrabie ar putea fi cercetat penal pentru fals în declaraţii.
Pirkka Tapiola: „Vrem paşi concreţi care ar asigura dep...
Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova a declarat în cadrul interviului acordat portalului Moldova Curată că UE îşi doreşte să vadă acţiuni concrete care ar asigura independenţa Procuraturii Generale. Pirkka Tapiola a venit cu această precizare în contextul în care, potrivit lui, începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2014, implementarea Strategiei privind reformarea sectorului Justiţiei s-a încetinit considerabil.
Cazul apartamentelor pentru rudele lui Oleg Melniciuc:...
Procuratura Anticorupție a sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI) să verifice un posibil conflict de interese în privința președintelui Judecătoriei sectorului Râșcani, Oleg Melniciuc. Sesizarea vizează modul în care mama și soacra lui Oleg Melniciuc au cumpărat apartamente la preț redus în blocul de pe strada Hristo Botev din Chișinău, destinat angajaților Judecătoriei Râșcani și celor ai Curții Constituționale. În prezent, Oleg Melniciuc este vicepreședinte al Judecătoriei municipiului Chișinău, ales la 29 noiembrie 2016, în legătură cu reorganizarea instanțelor judecătorești din țară.
Fostul șef al Direcției Educație Buiucani nu va fi pede...
Fostul șef al Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Ion Vrânceanu, a rămas nepedepsit pentru faptul că a nu a indicat mai multe imobile în declarația de venituri și proprietăți pentru anul 2013. În schimb, Curtea de Apel Chișinău l-a găsit vinovat de abuz în serviciu și l-a condamnat la privațiune de libertate cu suspendarea executării pedepsei.
Judecător american, despre alegerea magistraților de că...
Doi judecători federali din Statele Unite ale Americii, Dan Aaron Polster și Eduardo Robreno, au efectuat săptămâna trecută o vizită în Republica Moldova și au avut întâlniri cu magistrați de la Chișinău. De asemenea, ei au participat la o şedinţă a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie, organizată la 15 noiembrie, de Centrul de Investigații Jurnalistice.