Președintele CSJ: Anonimizarea hotărârilor judecătorești lovește în libertatea presei și afectează imaginea justiției
Președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, critică propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a ascunde numele părților implicate în procese, la publicarea hotărârilor judecătorești pe pagina instanțelor de judecată.
”Majoritatea cetățenilor pot afla ce se întâmplă în lumea justiției doar prin intermediul presei. Ei, cetățenii, au dreptul de a primi informații de la presă, adică „dreptul de a nu fi ținuți în întuneric”, iar presa are dreptul de a accesa informațiile necesare în acest sens. Dacă ar fi adoptată, propunerea anonimizării hotărârilor judecătorești ar lovi în chiar esența libertății de exprimare a presei”, se arată într-o analiză efectuată de către președintele CSJ, publicată pe pagina instituției.
Hotărâre judecătorească emisă în anul 2016 de către Judecătoria Soroca, în care toate numele, inclusiv ale judecătorului și grefierului, sunt ascunse
El argumentează că dreptul la viață privată, invocat de autorii regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor, nu este mai presus de interesul publicului pentru o justiție transparentă. Președintele CSJ pledează pentru publicarea integrală pe internet a hotărârilor judecătorești, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, și oferirea accesului larg al publicului și al presei la acestea.
Secvență dintr-o hotărâre de judecată în care nu doar numele celor implicați sunt ascunse, dar, dintr-o eroare, și cuvântul ”constată”
Mihai Poalelungi amintește că proiectul de modificare a regulamentului, aflat acum pe masa de lucru a Consiliului Superior al Magistraturii, stabilește că hotărârile judecătorești trebuie anonimizate „în conformitate cu prevederile Legii privind protecția datelor cu caracter personal”, iar „persoanele care se încadrează în condițiile articolului 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie 2011” pot avea acces la hotărârile neanonimizate „prin intermediul unui mecanism de acces automatizat”.
Ar influența încrederea în justiție
”Ca o paranteză, consider luarea mea de poziție o obligație, de vreme ce, odată adoptate, modificările ar influența, între altele, încrederea în justiție”, subliniază președintele CSJ.
În analiză se mai arată că publicarea hotărârilor judecătorești pe internet reprezintă o modalitate eficientă de a asigura accesul publicului la textul acestora.
În ceea ce privește ascunderea numelor părților implicate în procesele de judecată, proces care este denumit ”anonimizare” în regulamentul respectiv, Mihai Poalelungi consideră că numele constituie o informație valoroasă pentru jurnaliști. În funcție de numele părților, aceștia pot verifica dacă instanțele au fost sau nu imparțiale în judecata lor, afirmă președintele Curții Supreme.
”În contextul în care judecătorilor li se reproșează adesea că sunt corupți, numele părților pot constitui un detaliu semnificativ, iar uneori o condiție definitorie în emiterea unor concluzii. Prin urmare, accesul la informații ar fi restricționat prin anonimizarea hotărârilor judecătorești, fără să mai existe o justiție transparentă în privința numelor justițiabililor”.
Președintele CSJ face trimitere la importanța investigațiilor jurnalistice pentru asigurarea unei justiții transparente
”Presa de investigație din Republica Moldova și-a aplecat privirea, de câțiva ani, asupra situației nu tocmai impecabile din justiție. Jurnaliștii din această sferă participă la ședințele de judecată în care sunt implicate figuri politice și din sectorul public sau rude ale acestora și trag adesea semnale de alarmă atunci când hotărârile judecătorești sunt motivate prost sau au un deznodământ neașteptat. Când nu participă la ședințele de judecată, ei studiază hotărârile judecătorești publicate pe portalul instanțelor și caută conexiuni între protagoniștii lor și decidenții din sfera politică. Accesul la numele părților din hotărârile judecătorești neanonimizate este esențial pentru activitatea prolifică a presei și pentru buna-informare a publicului din Republica Moldova”, conchide Mihai Poalelungi.
Accesul selectiv la hotărârile judecătorești integrale – un mecanism periculos
În ceea ce privește propunerea de a oferi acces limitat la hotărârile judecătorești, în baza unei înregistrări prealabile, președintele Curții Supreme crede că ar fi un mecanism periculos.
”Între un conflict dintre un drept la respectarea vieții private lipsit de vigoare și un drept puternic la libertatea de exprimare, cu accentele puse corect pe nevoia de informare și pe pericolul neștiinței – realități existente într-un stat aflat în tranziție, dreptul la libertatea de exprimare câștigă. Metodele auxiliare de asigurare a unui mecanism de acces automatizat pentru jurnaliști la textul întreg al hotărârilor judecătorești sunt periculoase. Și jurnaliștii, și bloggerii, și simplii cetățeni își pot manifesta rolul de câini de pază ai societății sau de cititori după cum aleg: deschis sau sub anonimat (a se vedea, mutatis mutandis, Sanoma Uitgevers B.V. v. Olanda, 14 septembrie 2010, § 71). Obligarea acesor observatori și comentatori de a se înregistra pentru a putea consulta textul integral al hotărârilor lovește, din nou, în esența libertății lor de exprimare, pentru că ei nu ar mai putea acționa sub anonimat. (...) Încălcarea unui drept puternic la libertatea de exprimare prin anonimizarea hotărârilor judecătorești și prin instituirea unui acces controlat la textul deplin al acestora afectează întreaga democrație și întregul edificiu al statului de drept, putând avea consecințe iremediabile mai ales în materie de încredere în justiție”, se arată în analiza elaborată de Mihai Poalelungi.
Mai multe încercări de a limita accesul la informație
Menționăm că și presa, dar și mai multe organizații non-guvernamentale au semnalat anterior că este necesară publicarea integrală a hotărârilor de judecată, fără ascunderea numelor celor implicați în proces. Ei și-au exprimat dezacordul față de propunerile care se regăsesc în proiectul regulamentului elaborat de CSM.
La începutul acestui an, de pe portalul instanțelor de judecată a fost eliminată posibilitatea de căutare după nume a hotărârilor judecătorești, fapt ce a pus în dificultate activitatea jurnaliștilor de investigație, dar și avocaților, care și-au exprimat dezacordul față de această decizie. Hotărârile pot fi găsite acum numai după numărul dosarului, data pronunțării, tematica și tipul. Agenţia de Administrare a Instanţelor Judecătoreşti a argumentat această decizie prin necesitatea protejării datelor cu carater personal.
La sfârșitul anului trecut, Consiliului Superior al Magistraturii a încercat să limiteze accesul jurnaliștilor la ședințele de judecată, printr-un regulament adoptat și publicat în Monitorul Oficial fără consultări publice pe marginea acestuia. După semnalarea acestui caz de către societatea civilă, pe site-ul Curții Supreme de Justiție a apărut un comunicat prin care instituția anunță că Regulamentul urmează a fi modificat.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Jurnaliştii au fost excluşi din componenţa Consiliului...
La 17 iunie curent Parlamentul a votat „pachetul de integritate”, adică cele trei legi care au menirea să reformeze Comisia Naţională de Integritate, dar şi să schimbe modalitatea de declarare a averilor şi intereselor personale. Potrivit unei legi din acest pachet, actuala CNI va fi transformată în Centrul Naţional de Integritate, care, pe lângă conducere, va avea şi un Consiliu de Integritate (CI). Dacă la votarea în prima lectură în componenţa acestui Consiliu a fost inclus şi un jurnalist, în lectură finală aleşii poporului au exclus reprezentantul presei. Experţii anticorupţie spun că astfel deputaţii au arătat că le este frică de presă.
Deputatul Boris Golovin deține două funcții concomitent...
Revenirea în Parlament a deputatului Boris Golovin, care a lucrat, în luna ianuarie 2016, timp de 29 de zile în postul de director al Centrului Național de Medicină Urgentă Prespitalicească (CNMUP), a nemulțumit fosta sa fracțiune, a Partidului Comuniștilor, care acum îi cere demisia. Liderul partidului, Vladimir Voronin, a depus o sesizare la Comisia Națională de Integritate (CNI) în care îi solicită să se pronunțe dacă Golovin se află sau nu în incompatibilitate de funcții. La ședința de vineri, 11 martie, CNI a pornit un control. La fel, fracțiunea cere ca Parlamentul să declare demisia de drept a acestuia, făcând trimitere la Constituție și la Legea cu privire la statutul deputatului. Boris Golovin spune însă că și-a suspendat contractul de muncă la CNUMP, de aceea nu poate fi vorba despre incompatibilitate de funcții.
Cel mai bogat angajat al Centrului Naţional Anticorupţi...
Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), ar putea să revină în funcţie. Mihail Gofman, despre care Ziarul de Gardă a scris că ar fi cea mai bogată persoană de la CNA, cu avere înscrisă pe numele rudelor, a contestat în judecată decizia prin care a fost demis. În instanţă, ofiţerul CNA invocă faptul că atât membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), cât şi procurorii Anticorupţie au constatat anterior că el nu a încălcat legea. La rândul lor, reprezentanţii Centrului au cerut Parlamentului să anuleze actul CNI pentru că fiul lui Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, care a semnat documentul, a fost subalternul angajatului demis. În acest fel, potrivit juriştilor, a fost admis un conflict de interese.
Camera Înregistrării de Stat oferă informaţii învechite...
Camera Înregistrării de Stat (CÎS) a majorat acum mai mult de o lună tarifele pentru cei care solicită informaţii despre agenţii economici şi întreprinzătorii individuali din Republica Moldova. Deşi până anul trecut percepea taxe destul de mari pentru aceste informaţii, acum CÎS a dublat preţurile, chiar dacă unele date pe care le oferă sunt învechite şi nu au mai fost actualizate de circa patru ani. Este vorba despre informaţiile referitoare la veniturile obţinute de agenţii economici sau de către întreprinzătorii individuali.