Jurnaliştii au fost excluşi din componenţa Consiliului de Integritate

La 17 iunie curent Parlamentul a votat „pachetul de integritate”, adică cele trei legi care au menirea să reformeze Comisia Naţională de Integritate, dar şi să schimbe modalitatea de declarare a averilor şi intereselor personale. Potrivit unei legi din acest pachet, actuala CNI va fi transformată în Centrul Naţional de Integritate, care, pe lângă conducere, va avea şi un Consiliu de Integritate (CI). Dacă la votarea în prima lectură în componenţa acestui Consiliu a fost inclus şi un jurnalist, în lectură finală aleşii poporului au exclus reprezentantul presei. Experţii anticorupţie spun că astfel deputaţii au arătat că le este frică de presă.

Potrivit Legii cu privire la Centrului Naţional de Integritate, care va intra în vigoare la 1 august 2016, noua instituţie va fi condusă de un preşedinte şi un vicepreşedinte care vor fi numiţi de către şeful statului, cu un mandat de cinci ani. Candidaţii pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte ai CNI vor fi propuşi de către Consiliului de Integritate din cadrul instituţiei.

Această entitate va avea mai multe atribuţii: va efectua controlul averilor preşedintelui şi vicepreşedintelui Centrului; va examina sesizările şi plângerile în care va fi vizată conducerea Centrului; va aviza planul de activitate al instituţiei; va examina şi soluţiona conflictele de interese ale preşedintelui, vicepreşedintelui şi ale inspectorilor de integritate ai Centrului, precum şi sesizările ce ţin de încălcarea de către aceştia a regimului juridic al incompatibilităţilor etc.

Iniţial, proiectul de lege prevedea că în componenţa Consiliului de Integritate (CI) să fie şapte membri, reprezentanţi ai structurilor Guvernului, Comisiei juridice din Parlament, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), dar şi o persoană propusă de Congresul Autorităţilor Publice Locale (CALM). De asemenea, proiectul votat în prima lectură prevedea ca din structura CI să facă parte şi un reprezentant al societăţii civile din domeniul juridic, protecţiei drepturilor omului sau anticorupţie, dar şi un jurnalist.

În lectură finală însă deputaţii au exclus jurnalistul din această componenţă şi au lăsat doi reprezentanţi ai societăţii civile. Propunerea a venit din partea vicepreşedintelui Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, deputatul Anatolie Zagorodnîi.

Expertă CAPC: „Jurnaliştii aveau un cuvânt greu de spus”

Unii experţi anticorupţie cred că deputaţilor le-a fost frică de reprezentanţii “puterii a patra”. Mariana Kalughin, vicepreşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), spune că în viitoarea componenţa a Consiliului ar fi trebuit să fie asigurată o imparţialitate în luarea deciziilor. „Acum, nu vedem altceva decât că din cei şapte membri ai CI, patru sunt din rândul puterilor (legislativă, executivă şi judecătorească, care este reprezentată de CSM şi CSP). CALM-ul reprezintă autorităţile publice locale. Au rămas doar doi reprezentanţi ai societăţii civile, adică doar două persoane care nu reprezintă autorităţile. Pentru mine este regretabil că sunt doar două. Cred că jurnaliştii aveau aici un cuvânt greu de spus, pentru că statisticile demonstrează că o bună parte din controalele iniţiate de CNI sunt în baza autosesizărilor din materialele jurnalistice. Cred că deputaţii au conştientizat pericolul jurnaliştilor în viitorul Consiliu, fiindcă reprezentanţii presei sunt foarte activi în acest domeniu”, precizează Mariana Kalughin.

Olga Bâtcă, juristă la Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), menţionează însă că în pofida acestor modificări, un reprezentant al presei poate face parte din componenţa CI. „Cu siguranţă, presa are capacitatea de a-şi desemna candidaţii. Din moment ce noi nu ne organizăm şi nu înaintăm pe cei mai buni, atât din partea presei, cât şi din partea ONG-urilor de profil, ne vom pomeni cu cele mai slabe candidaturi. Eu cred că pe cineva a deranjat propunerea ca în această structură să fie şi un reprezentant al presei. În opinia mea, este o frică de presă”, spune experta de la CReDO.

Expertă TI-Moldova: „Nu e totul pierdut”

Şi Iana Spinei, expertă anticorupţie de la Transparency International-Moldova, este de părere că un jurnalist poate fi desemnat în componenţa CI, chiar dacă deputaţii nu şi-au dorit acest lucru: „Prezenţa reprezentantului mass-media într-un asemenea organ este binevenită. Chiar şi în această situaţie, nu cred că totul este pierdut, deoarece unul dintre cei doi reprezentanţi ai societăţii civile poate fi un jurnalist. El poate reprezenta o organizaţie neguvernamentală de media”, explică expertaTI-Moldova.

Alina Radu, directoarea publicaţiei „Ziarul de Gardă”, preferă ca jurnaliştii să aibă acces liber la informaţii de interes public decât să ocupe un loc în această structură de stat: „Până în prezent, jurnaliştilor le-a fost îngrădit de nenumărate ori accesul la informaţii în cadrul CNI, dar şi al Parlamentului. Mă refer aici anume la informaţii care ţin de transparenţă şi integritate. Dacă jurnaliştii ar avea acces deplin la informaţiile despre interesele, averile şi firmele oficialilor, nu ar mai fi cazul să fie membri ai acestui Consiliu”. Jurnalista consideră că ar fi mai bine ca din Consiliu să nu facă parte niciun jurnalist decât să fie inclus unul doar de formă. „Totuşi, decât să pună, prin metodele actualei guvernări, vreun reporter obedient în acea poziţie, doar pentru a face „tam-tam” că au fost incluşi şi reporterii, mai bine să nu fie deloc”, conchide Alina Radu.

Pachetul de integritate din care face parte şi actul legislativ de reformare a CNI este una dintre acţiunile prevăzute în Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016.
 

Lilia Zaharia