Profil candidat: Alexandru Slusari
Integritatea în activitatea politică
Alexandru Slusari este vicepreşedinte al Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr (PPPDA), funcţie pe care o deţine din decembrie 2015. Anterior, între 2013 şi 2015, a fost vicepreşedinte al Partidului Forţa Poporului (predecesor al Platformei Demnitate și Adevăr). La alegerile parlamentare din 2014 a participat cu numărul doi pe listele acestui partid.
Este absolvent al Facultăţii de Drept de la USM (1994-2000), şi al Facultăţii de Istorie de la aceeaşi instituţie de învăţământ, unde a studiat între anii 1991 şi 1996.
Între 2010 şi 2017 a fost preşedinte al Asociației de agricultori UniAgroProtect. Anterior, din martie 2005 până în martie 2010, a fost vicepreşedinte al acestei structuri.
UniAgroProtect a fost fondată în 2001 şi reunește circa 1600 producători agricoli.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Alexandru Slusari nu a deţinut funcţii publice, iar declaraţia sa de avere nu se regăseşte pe portalul declaraţiilor al Autorităţii Naţionale de Integritate.
În declaraţia de pe site-ul CEC pe care a depus-o în calitate de candidat electoral, Slusari a arătat că între 2017 şi 2018 a avut câştiguri salariale de la patru locuri de muncă de bază: 6300 lei de la Asociaţia Producătorilor Agricoli UniAgroProtect, 15415 lei, de la SRL Rural-Asig, alţi 74800 lei au venit în calitate de retribuţie de la SRL Edit-Prom, iar 51 600, de la SRL KA GRUP. În declaraţie mai sunt indicate dividente în valoare de peste 570 482 lei de la SRL Rural-Asig, dar şi un venit de peste 77 mii lei din activitatea de întreprinzător de la Întreprinderea Individuală Alexandru Slusari, a cărei fondator şi administrator este. Firma, fondată în 2006, este specializată în întermedieri în asigurări agricole, asistență juridică şi comercializarea producției agricole.
Slusari deţine două apartamente. Primul, cu suprafaţa de 113,2 metri pătraţi şi valoarea de 850379, a intrat în posesia candidatului în anul 2012. Cel de-al doilea imobil are suprafaţa de 45, 4 metri pătraţi şi valoarea de 121291 lei. În document mai este indicat un automobil – Nisan X-trail, produs în 2005 şi achiziţionat în 2015 contra sumei de 25 mii de lei.
Alexandru Slusari este proprietarul SRL Rural-Asig, înregistrată cu 2013 şi specializată în intermedierea în asigurări.
Candidatul mai deţine 16 % din acţiuni în SRL European Soy Bean Producers. Totodată, el este administrator la SRL Agro-Logistica.
Alexandru Slusari este unul dintre donatorii partidului din care face parte. În 2016 acesta a donat 5000 de lei. În 2017 suma donaţiilor se ridică la 39.900 lei. În anul 2018, Slusari a contribuit cu 26 mii de lei la formarea bugetului partidului din care face parte.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Nu există informații despre încălcările admise de către candidat în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
„Cazier judiciar”
Nu există informații despre antecedentele penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
De frica testului de integritate profesională, funcțion...
Procesul de testare a integrităţii profesionale, demarat la 14 august, i-a făcut pe funcționaii care urmează să treacă prin acest filtru să solicite instruiri pentru situațiile în care li se propune mită. Astfel, potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), judecătorii, vameşii, poliţiştii, medicii au fost printre primii care au cerut să fie învăţaţi cum să procedeze. De exemplu, în primele două săptămâni, au fost înregistrate cazuri în care funcționarii au returnat banii fără să denunțe tentativa de mituire.
Unele judecătorii nu fac publice registrele de evidență...
În unele judecătorii, registre de evidență a cadourilor primite de magistrați sau de conducătorii instanțelor de judecată nu există, iar unde există, nu întotdeauna sunt accesibile publicului, așa cum prevede legea. Asta au constatat experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției într-un studiu preliminar privind punerea în aplicare a instrumentarului anticorupție în sistemul judecătoresc.
Zeci de aleși locali au fost puși sub urmărire penală a...
În anul 2015, în privința aleșilor locali - primari, consilieri sau președinți de raion - au fost pornite 65 de cauze penale, adică aproape 7 la sută din totalul de cauze inițiate. Cele mai multe îi vizează pe primari - 57 de cauze penale. Aceste date au fost prezentate de către procurorul anticorupție Mihai Ivanov, la masa rotundă de finalizare a proiectului „Combaterea corupției în Moldova - interese.md”, desfășurat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției.
Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...
În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.
Testele la poligraf – efectuate la aparate necertificat...
Cadrul legal general privind testarea la poligraf, dar și legislația specifică referitoare la unele instituții care trebuie să testeze personalul la ”detectorul de minciuni”, trebuie să fie modificate, consideră experții reuniți în cadrul unei dezbateri organizate de Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată, la tema “Testarea la poligraf: un deceniu de eșecuri sau de reușite?”.
Aici așteptăm comentariul tău!