Președintele raionului Sângerei, fondator și proprietar a 3 întreprinderi agricole

Președintele raionului Sângerei, Vasili Marandiuc, vine într-o funcție publică de conducere din agricultură. El este inginer de meserie, iar până a fi ales, a condus propria întreprindere agricolă, ”Alodiu-Nord”, care înregistrează anual venituri de milioane de lei. El mai deține cote-părți în alte două companii agricole.
Vasili Marandiuc (63 de ani) face parte din Partidul Democrat (PDM), fiind, din anul 2011, consilier raional din partea acestuia. În luna iulie 2015, după alegerile locale, el a fost ales președinte de raion cu voturile consilierilor comuniști, socialiști și democrați. Astfel, s-a creat o coaliție de stânga, contrar acțiunilor de la centru, unde PDM a făcut coaliție cu partidele pro-europene.
Potrivit CV-ului său, Vasili Marandiuc a absolvit Academia Agricolă de la Kiev, specialitatea inginer mecanic. Apoi a revenit în Moldova și a ocupat diverse funcții de conducere, de la inginer superior și șef de secție până la șef de întreprindere.
Producător agricol cu 3 firme
Vasile Marandiuc deține cote de participare în 3 companii agricole. Prima este ”Alodiu Nord”, pe care a fondat-o în anul 1999 împreună cu alte 3 persoane și unde a fost director până a deveni președinte de raion. În ”Alodiu Nord”, care activează în satul Heciul Nou, Marandiuc are o cotă de participare de 81,5%. Compania are peste 60 de angajați și este specializată în cultivarea și comercializarea sfeclei de zahăr, semințelor de porumb și floarea soarelui. Acum întreprinderea este condusă de unul dintre cei doi fii ai săi.
Întreprinderea este una prosperă. Potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat, ”Alodiu Nord” are un capital social de aproape un milion de lei, iar în anul 2012 a înregistrat venituri din vânzări de aproape 8 milioane de lei.
O altă firmă fondată împreună cu fiii, în anul 2002, este ”Semedar-Agro”. Aici el deține o cotă de 40%. Această întreprindere are ca domeniu de activitate comerțul cu amănuntul și cu ridicata al semințelor și furajelor pentru animale.
”Nu prea mi-am dorit această funcție, în orice moment mă pot întoarce în agricultură”
A treia firmă este Gospodăria Țărănească ”Marandiuc Vasili”, unde actualul președinte de raion deține cota de 100%. "Această gospodărie nu e mare, am plantat o livadă de nuci și abia așteptăm să crescă, încă nu avem recoltă”, ne-a spus Vasili Marandiuc.
L-am întrebat de ce a lăsat aceste afaceri bănoase în favoarea unui post de funcționar. ”A fost o decizie politică, o formulă de compromis. Altfel, pierdeam puterea în raion, de asta am acceptat. Dacă vreți să știți, nici nu mă interesează salariul de aici. În orice moment mă duc înapoi în agricultură. Sincer, mare dorință nu am avut să vin în această funcție”, ne-a răspuns Vasili Marandiuc.
În declarația de avere pentru anul 2014, depusă când a preluat funcţia, Vasili Marandiuc indică un salariu de peste 204 mii de lei, ceea ce ar însemna 17 mii de lei lunar, din funcția de director al SRL ”Alodiu Nord”. De asemenea, el și soția au venituri din pensie, dețin câte un teren agricol și o casă individuală la Sângerei de 126 metri pătrați, a cărei valoare cadastrală este de 1 milion de lei. Casa ar fi fost dată în exploatare, potrivit documentului, în anul 2004.
La capitolul mașini, Marandiuc deține o mașină de teren Mitsubishi Pajero, fabricată în 2008 și cumpărată în același an cu 279 mii de lei, adică cu aproximativ 17 mii de euro la cursul de atunci.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Un pachet de legi anticorupție, respins de Guvern. S-au...
Respingerea de către Guvern a proiectelor de lege privind declararea averilor și intereselor personale și reforma Comisiei Naționale de Integritate s-ar putea solda cu tăierea finanțării din partea Uniunii Europene, este de părere experta anticorupție Mariana Kalughin. Adoptarea acestor proiecte era deja o restanță a Republicii Moldova astfel încât, la fel ca și în cazul tărăgănărilor în procesul de reformare a organelor Procuraturii, Republica Moldova ar putea să rateze anumite părți din tranșele care urmau să fie acordate de UE în suportul reformei sectorului justiției, a explicat Mariana Kalughin pentru Moldova Curată.
Mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile au manife...
„Nu legalizaţi corupţia!” „Nu legalizaţi banii furaţi!” „Nu amnistiei fiscale!”. Acesta sunt câteva mesaje care au fost transmise la un flashmob organizat în dimineaţa zilei de vineri, 16 decembrie, de către câţiva reprezentanţi ai societăţii civile, dar şi reprezentanţi ai unor formaţiuni politice. Manifestanţii au protestat în faţa Parlamentului, înainte de şedinţa în plen, faţă de adoptarea unor iniţiative legislative care prevăd liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală.
Judecătorul Cristi Danileț: Dacă se știu că sunt cu ”pe...
Judecătorul și membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România, Cristi Danileț, a acordat un interviu portalului Moldova Curată în care a vorbit despre performanțele la care a ajuns România în combaterea corupției și despre modelele pe care le poate împrumuta Republica Moldova. Cunoscător al sistemului de drept de la noi datorită conlucrării pe care o are cu autoritățile și magistrații de la Chișinău, magistratul român a punctat și câteva măsuri care se impun în primul rând pentru a avea progrese în ce privește eliminarea corupției.
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
Aici așteptăm comentariul tău!