Primarul satului Oxentea, condamnat la închisoare cu executare. Edilul spune că dosarele sunt bazate pe falsuri
Judecătoria raionului Dubăsari l-a condamnat pe primarul satului Oxentea, Valeriu Rusu, la 1,6 ani de închisoare cu executare pentru exces de putere și aplicarea violenței asupra unei persoane aflate în exercițiul funcțiunii, iar pe secretara consiliului local - la 5,5 ani de închisoare. Unul dintre capetele de acuzare a fost înstrăinarea ilegală a trei terenuri aflate pe malul Nistrului, în zona de protecție a râului. Terenurile ar fi proprietate a statului, dar sunt gestionate de Agenția „Apele Moldovei”. Inițial, în calitate de inculpat apărea și inginerul cadastral din sat, dar în privința lui fapta a fost recalificată drept contravenție și nu i-a fost aplicată o pedeapsă, deoarece a expirat termenul de prescripție. Primarul a fost acuzat și de faptul că a aplicat violența asupra a două angajate ale Inspectoratului Fiscal Dubăsari, care, la sfârșitul anului 2012, au venit în satul Oxentea pentru a efectua un control operativ la agenții economici de la piața locală. Valeriu Rusu spune că ambele dosare, de aplicare a violenței și de abuz de putere, au fost fabricate, la baza lor stând plângerile unui consilier local, care a condus anterior colhozul din localitate.
Acuzat că a agresat două angajate ale Fiscului
Primarul Valeriu Rusu a fost ales pentru prima dată primar al satului Oxentea în anul 2007. La alegerile din 2015 a candidat independent, apoi, după alegeri, a aderat la Partidul Democrat. La scurt timp după ce a obținut al doilea mandat, în luna octombrie 2012, pe numele lui a fost deschis primul dosar penal, pentru abuz de putere, iar în luna decembrie a aceluiași an - al doilea - pentru aplicarea violenței asupra persoanelor aflate în exercițiul funcțiunii. Primarul a fost acuzat de două inspectoare fiscale că le-a agresat, la 15 decembrie 2012, interzicandu-le să efectueze controale în localitate. Femeile au depus plângeri la poliție și la 26 decembrie a fost pornit un dosar penal. Ulterior, acesta a fost conexat la o altă cauză penală, deschisă pentru abuz de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu.
„Toate necazurile îmi vin de la fostul președinte al colhozului, în prezent consilier local, Serafim Terente, care mi-a spus în față că se va răfui cu mine dacă eu voi continua să revendic tot ce a luat el de la fostul colhoz, în loc să împartă oamenilor. Oamenii din sat au muncit 70 de ani ca să facă toate acestea și la urmă s-au ales cu nimic. Eu am obținut înapoi pentru sat 23 de hectare de pădure și o tabără pentru copii. De atunci am probleme”, ne-a declarat primarul Valeriu Rusu. El afirmă că dosarul penal în care este acuzat că le-a agresat pe angajatele fiscului ar fi fost „umflat”, tot din cauza intereselor de a-l denigra. „Atunci, în decembrie 2012, era zi de sâmbătă, am fost sunat de cineva dintre săteni să vin de urgență la piață pentru că are loc o revoltă a sătenilor. Veniseră cele două angajate ale Fiscului să facă un control. Afară era un microbuz din care se vindea pește, ele au interzis vânzarea, iar oamenii, cam vreo 40 la număr, au înconjurat microbuzul și cereau să fie reluată vânzarea, veniseră după pește, oamenii se pregăteau de sărbători. I-am spus celui care m-a sunat să cheme poliția, eu eram bolnav și nu puteam ieși, dar mi s-a răspuns că dacă am fost ales, trebuie să vin. Atunci am venit la piață, le-am cerut doamnelor să vină în sediul Primăriei, unde era și polițistul de sector - ca să le scot din mijlocul mulțimii revoltate -, dar ele au refuzat. Până la urmă le-am adus cu greu în Primărie, care se află la 30 de metri de locul conflictului, unde au discutat cu polițistul de sector, și peste o săptămână am aflat că sunt amendat cu 100 de lei, apoi totul a crescut într-un dosar penal. Eu nu am agresat pe nimeni, totul este umflat artificial”, susține primarul.
De celaltă parte, cele două angajate au depus mărturii, inclusiv în instanța de judecată, în care au arătat că Valeriu Rusu le-a îmbrâncit și le-a agresat verbal în fața mulțimii, împiedicându-le să efectueze controlul.
Terenuri revendicate de „Apele Moldovei”
Solicitat de Moldova Curată, consilierul local Serafim Terente, care în prezent face parte din același partid cu primarul, Partidul Democrat, a declarat că nu are nimic cu plângerea depusă de cele două angajate la Fisc și neagă că „s-ar răfui” cu primarul. El însă a depus plângere la CNA în privința a 3 terenuri care ar fi fost înstrăinate ilegal de către primar. „El a vândut acele terenuri, nu scrie nicăieri acest lucru, dar eu am informații că așa a fost. Oamenii care au obținut aceste terenuri nu aveau dreptul la ele, deoarece privatizarea terenurilor s-a făcut în 1992 și atât. Primarul a repartizat adăugător aceste loturi. Pe urmă cei care le-au obținut căutau să le vândă, dar totul s-a oprit datorită acestui litigiu de judecată. Noi, consilierii, suntem nemulțumiți și vrem ca la următoarea ședință să inițiem o procedură pentru a-i acorda vot de neîncredere”, afirmă Serafim Terente.
Dosarul cu toate capetele de acuzare a fost examinat în prima instanță timp de 3 ani - din luna octombrie 2013 până în luna august 2016. Împreună cu primarul, în calitate de inculpați au apărut și secretara consiliului local, dar și inginerul cadastral. Ei au fost acuzați de abuz de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu, deoarece ar fi perfectat ilegal actele de înstrăinare. Drept argument a fost adus faptul că loturile se află în zona de protecție a râului Nistru și deci constituie proprietate a statului, gestionată de Agenția „Apele Moldovei”. „Ei nu aveau dreptul să facă acest lucru deoarece terenurile aparțin statului și se află în gestiunea Agenției „Apele Moldovei””, ne-a explicat șeful secției juridice a Agenției „Apele Moldovei”, Valeriu Cibotari, care a solicitat în instanță retrocedarea terenurilor. „Nu am cerut sume de bani drept despăgubire, ci doar returnarea terenurilor”, a precizat Valeriu Cibotari. Instanța nu s-a pronunțat în privința acestei acțiuni civile.
Nici una dintre părți nu este de acord cu sentința
La rândul său, primarul respinge orice acuzație și spune că terenurile au fost repartizate, pe drept, copiilor familiilor care, la privatizarea din 1992, au primit cote de teren. El susține că nu a încălcat nici o lege. „Noi nu avem contract de delimitare a terenurilor cu Agenția „Apele Moldovei”. Legea prevede că zona de protecție a râurilor mari, cum este Nistru, constituie 100 de metri. Când Nistrul se retrage, această distanță ajunge și la 200 de metri. Ele nu intră în zona de protecție. Acele terenuri de grădină se află, ca și altele, pe mal, unde sunt și alte case și grădini. Atunci am repartizat 4 terenuri, la copiii familiilor care au avut dreptul la cote de teren. Toate au fost repartizate odată și toți sunt rude ale acestor familii. De ce unul dintre aceste terenuri este considerat ca fiind repartizat legal, iar restul nu? Oare nu este dubios?”, se întreabă primarul.
Chiar dacă sentința prevede condamnare la privațiune de libertate cu executare, primarul și secretara Consiliului Local nu au fost plasați în penitenciar. Procurorul raionului Dubăsari, Sergiu Rusu, ne-a declarat că ei rămân în libertate cu obligația de a nu părăsi țara, până când sentința va fi definitivă. Procurorii, care au solicitat 9 ani de închisoare pentru primar, anunță că vor ataca hotărârea instanței de la Dubăsari, deoarece consideră pedeapsa prea blândă. Și primarul este gata să o atace la Curtea de Apel. „Ambele dosare sunt niște falsuri, eu și neam de neamul meu nu ne-am ocupat cu nebuniile și prostiile niciodată, de aceea o să atac hotărârea, trebuie să mă apăr. Îmi voi dovedi nevinovăția. Veniți în sat ca să vă arăt registrele cadastrale, documentele, totul. Nimic nu e făcut ilegal. Am oponenți politici care mă împiedică să muncesc. De 10 ani sunt primar și dacă m-aș fi ocupat cu prostiile cred că oamenii nu mă mai alegeau. Acum, la al treilea mandat, nici nu am vrut să candidez, dar veneau grupuri de oameni la mine acasă și mă rugau să merg mai departe. Avem proiecte pornite de reconstrucție a mai multor obiecte în sat și sper să trec cu bine de Curtea de Apel și să le pot continua”, a mai spus primarul.
În cazul în care sentința primei instanțe va rămâne în vigoare, primarul va trebui să ispășească o condamnare de 1,6 ani de închisoare și va fi privat de dreptul de a deține funcții publice timp de 2 ani. În acest caz, Comisia Electorală Centrală va trebui să organizeze alegeri locale noi în satul Oxentea. Dacă însă instanța de Apel îl va achita, Valeriu Rusu își va continua activitatea de primar.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Î.S „Poșta Moldovei” ar putea plăti o amendă de până la...
La începutul lunii octombrie 2017, magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au emis o decizie irevocabilă prin care au obligat Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații referitoare la concursurile de achiziții desfășurate pe parcursul anilor 2014-2016. Deși a trecut deja o lună, termen în care urma să furnizeze informația solicitată, „Poșta Moldovei” nu s-a conformat. În timp ce jurista întreprinderii afirmă că nu a primit încă decizia instanței, avocatul API susține că „Poșta Moldovei” ar putea fi obligată să execute în mod silit această decizie, totodată fiind sancționată contravențional pentru neexecutare.
Raionul Briceni, condus de un fost şef de vamă
În urma alegerilor din vara anului curent, preşedinte al raionului Briceni a fost ales democratul Mihail Gnatiuc, fost primar de Briceni. Acesta a candidat la ultimele alegeri locale pentru un nou mandat de primar, dar a pierdut în faţa reprezentantului PSRM. Ucrainean de naţionalitate, Gnatiuc s-a născut în Iacutia în 1956, unde au fost deportaţi părinţii săi. A absolvit facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova, după care s-a stabilit cu traiul la Briceni. A activat în calitate de şef al birourilor vamale Briceni și Ocniţa şi la Aeroportul Chişinău. În 2011 a fost ales primar de Briceni. Noul preşedinte de raion susţine că nu are decât o casă de locuit, nu deține afaceri şi nici măcar maşini personale.
Noua secretară de stat la Mediu e vechea ministră verif...
Noua secretară de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului este vechea viceministră, apoi ministră liberală Valentina Țapiș. Funcționara s-a aflat în vizorul Comisiei Naționale de Integritate (în prezent - ANI) în anul 2014, după ce Moldova Curată a scris că ea nu-și declarase, doi ani mai devreme, toate averile. Pe atunci viceministră a Mediului, Valentina Țapiș omisese din declarația de avere o casă construită în curtea locuinței sale din suburbia Codru a capitalei. Atunci funcționara a spus că în acea casă locuiește tatăl său și că din acest motiv a uitat să o indice.
Vicepretor al sectorului Ciocana şi consilier local în...
Igor Moraru, unul dintre vicepretorii sectorului Ciocana din municipiul Chişinău, este, în acelaşi timp, consilier local în comuna Bubuieci din municipiu. El este suspectat de către primarul comunei că s-ar afla în incompatibilitate de funcţii. Vicepretorul spune însă că situaţia a fost examinată de către Comisia Electorală Centrală (CEC), care a stabilit că nu există nicio abatere de la lege. Experţii anticorupţie afirmă însă că CEC şi-a depăşit atribuţiile, deoarece incompatibilitatea de funcţii poate fi examinată doar de către Comisia Naţională de Integritate (CNI).
Primarul oraşului Durleşti riscă încă un dosar penal
Primarul oraşului Durleşti, Nicolae Crudu, s-ar putea alege cu un al doilea dosar penal, pentru fals în declaraţia de avere, după cel deschis de Centrul Naţional Anticorupţie(CNA) în aprilie 2014 pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu şi abuz în serviciu, legat de înstrăinarea unor terenuri. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că alesul local a omis din declaraţia de avere patru terenuri, un autoturism deţinut prin comodat, o remorcă, 256 de acţiuni în cadrul unei societăţi comerciale şi un venit al soţiei de 4 900 de lei.
