Primarul satului Oxentea, condamnat la închisoare cu executare. Edilul spune că dosarele sunt bazate pe falsuri

Arhiva 26 august 2016 5158
Primarul Valeriu Rusu este decis să-și dovedească nevinovăția la Curtea de Apel

Judecătoria raionului Dubăsari l-a condamnat pe primarul satului Oxentea, Valeriu Rusu, la 1,6 ani de închisoare cu executare pentru exces de putere și aplicarea violenței asupra unei persoane aflate în exercițiul funcțiunii, iar pe secretara consiliului local - la 5,5 ani de închisoare. Unul dintre capetele de acuzare a fost înstrăinarea ilegală a trei terenuri aflate pe malul Nistrului, în zona de protecție a râului. Terenurile ar fi proprietate a statului, dar sunt gestionate de Agenția „Apele Moldovei”. Inițial, în calitate de inculpat apărea și inginerul cadastral din sat, dar în privința lui fapta a fost recalificată drept contravenție și nu i-a fost aplicată o pedeapsă, deoarece a expirat termenul de prescripție. Primarul a fost acuzat și de faptul că a aplicat violența asupra a două angajate ale Inspectoratului Fiscal Dubăsari, care, la sfârșitul anului 2012, au venit în satul Oxentea pentru a efectua un control operativ la agenții economici de la piața locală. Valeriu Rusu spune că ambele dosare, de aplicare a violenței și de abuz de putere, au fost fabricate, la baza lor stând plângerile unui consilier local, care a condus anterior colhozul din localitate.



Acuzat că a agresat două angajate ale Fiscului

Primarul Valeriu Rusu a fost ales pentru prima dată primar al satului Oxentea în anul 2007. La alegerile din 2015 a candidat independent, apoi, după alegeri, a aderat la Partidul Democrat. La scurt timp după ce a obținut al doilea mandat, în luna octombrie 2012, pe numele lui a fost deschis primul dosar penal, pentru abuz de putere, iar în luna decembrie a aceluiași an - al doilea - pentru aplicarea violenței asupra persoanelor aflate în exercițiul funcțiunii. Primarul a fost acuzat de două inspectoare fiscale că le-a agresat, la 15 decembrie 2012, interzicandu-le să efectueze controale în localitate. Femeile au depus plângeri la poliție și la 26 decembrie a fost pornit un dosar penal. Ulterior, acesta a fost conexat la o altă cauză penală, deschisă pentru abuz de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. 

Toate necazurile îmi vin de la fostul președinte al colhozului, în prezent consilier local, Serafim Terente, care mi-a spus în față că se va răfui cu mine dacă eu voi continua să revendic tot ce a luat el de la fostul colhoz, în loc să împartă oamenilor. Oamenii din sat au muncit 70 de ani ca să facă toate acestea și la urmă s-au ales cu nimic. Eu am obținut înapoi pentru sat 23 de hectare de pădure și o tabără pentru copii. De atunci am probleme”, ne-a declarat primarul Valeriu Rusu. El afirmă că dosarul penal în care este acuzat că le-a agresat pe angajatele fiscului ar fi fost „umflat”, tot din cauza intereselor de a-l denigra. „Atunci, în decembrie 2012, era zi de sâmbătă, am fost sunat de cineva dintre săteni să vin de urgență la piață pentru că are loc o revoltă a sătenilor. Veniseră cele două angajate ale Fiscului să facă un control. Afară era un microbuz din care se vindea pește, ele au interzis vânzarea, iar oamenii, cam vreo 40 la număr, au înconjurat microbuzul și cereau să fie reluată vânzarea, veniseră după pește, oamenii se pregăteau de sărbători. I-am spus celui care m-a sunat să cheme poliția, eu eram bolnav și nu puteam ieși, dar mi s-a răspuns că dacă am fost ales, trebuie să vin. Atunci am venit la piață, le-am cerut doamnelor să vină în sediul Primăriei, unde era și polițistul de sector - ca să le scot din mijlocul mulțimii revoltate -, dar ele au refuzat. Până la urmă le-am adus cu greu în Primărie, care se află la 30 de metri de locul conflictului, unde au discutat cu polițistul de sector, și peste o săptămână am aflat că sunt amendat cu 100 de lei, apoi totul a crescut într-un dosar penal. Eu nu am agresat pe nimeni, totul este umflat artificial”, susține primarul. 

De celaltă parte, cele două angajate au depus mărturii, inclusiv în instanța de judecată, în care au arătat că Valeriu Rusu le-a îmbrâncit și le-a agresat verbal în fața mulțimii, împiedicându-le să efectueze controlul. 

Terenuri revendicate de „Apele Moldovei”

Solicitat de Moldova Curată, consilierul local Serafim Terente, care în prezent face parte din același partid cu primarul, Partidul Democrat, a declarat că nu are nimic cu plângerea depusă de cele două angajate la Fisc și neagă că „s-ar răfui” cu primarul. El însă a depus plângere la CNA în privința a 3 terenuri care ar fi fost înstrăinate ilegal de către primar. „El a vândut acele terenuri, nu scrie nicăieri acest lucru, dar eu am informații că așa a fost. Oamenii care au obținut aceste terenuri nu aveau dreptul la ele, deoarece privatizarea terenurilor s-a făcut în 1992 și atât. Primarul a repartizat adăugător aceste loturi. Pe urmă cei care le-au obținut căutau să le vândă, dar totul s-a oprit datorită acestui litigiu de judecată. Noi, consilierii, suntem nemulțumiți și vrem ca la următoarea ședință să inițiem o procedură pentru a-i acorda vot de neîncredere”, afirmă Serafim Terente. 

Dosarul cu toate capetele de acuzare a fost examinat în prima instanță timp de 3 ani - din luna octombrie 2013 până în luna august 2016. Împreună cu primarul, în calitate de inculpați au apărut și secretara consiliului local, dar și inginerul cadastral. Ei au fost acuzați de abuz de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu, deoarece ar fi perfectat ilegal actele de înstrăinare. Drept argument a fost adus faptul că loturile se află în zona de protecție a râului Nistru și deci constituie proprietate a statului, gestionată de Agenția „Apele Moldovei”.  „Ei nu aveau dreptul să facă acest lucru deoarece terenurile aparțin statului și se află în gestiunea Agenției „Apele Moldovei””, ne-a explicat șeful secției juridice a Agenției „Apele Moldovei”, Valeriu Cibotari, care a solicitat în instanță retrocedarea terenurilor. „Nu am cerut sume de bani drept despăgubire, ci doar returnarea terenurilor”, a precizat Valeriu Cibotari. Instanța nu s-a pronunțat în privința acestei acțiuni civile.

Nici una dintre părți nu este de acord cu sentința

La rândul său, primarul respinge orice acuzație și spune că terenurile au fost repartizate, pe drept, copiilor familiilor care, la privatizarea din 1992, au primit cote de teren. El susține că nu a încălcat nici o lege. „Noi nu avem contract de delimitare a terenurilor cu Agenția „Apele Moldovei”. Legea prevede că zona de protecție a râurilor mari, cum este Nistru, constituie 100 de metri. Când Nistrul se retrage, această distanță ajunge și la 200 de metri. Ele nu intră în zona de protecție. Acele terenuri de grădină se află, ca și altele, pe mal, unde sunt și alte case și grădini. Atunci am repartizat 4 terenuri, la copiii familiilor care au avut dreptul la cote de teren. Toate au fost repartizate odată și toți sunt rude ale acestor familii. De ce unul dintre aceste terenuri este considerat ca fiind repartizat legal, iar restul nu? Oare nu este dubios?”, se întreabă primarul.

Chiar dacă sentința prevede condamnare la privațiune de libertate cu executare, primarul și secretara Consiliului Local nu au fost plasați în penitenciar. Procurorul raionului Dubăsari, Sergiu Rusu, ne-a declarat că ei rămân în libertate cu obligația de a nu părăsi țara, până când sentința va fi definitivă. Procurorii, care au solicitat 9 ani de închisoare pentru primar, anunță că vor ataca hotărârea instanței de la Dubăsari, deoarece consideră pedeapsa prea blândă. Și primarul este gata să o atace la Curtea de Apel. „Ambele dosare sunt niște falsuri, eu și neam de neamul meu nu ne-am ocupat cu nebuniile și prostiile niciodată, de aceea o să atac hotărârea, trebuie să mă apăr. Îmi voi dovedi nevinovăția. Veniți în sat ca să vă arăt registrele cadastrale, documentele, totul. Nimic nu e făcut ilegal. Am oponenți politici care mă împiedică să muncesc. De 10 ani sunt primar și dacă m-aș fi ocupat cu prostiile cred că oamenii nu mă mai alegeau. Acum, la al treilea mandat, nici nu am vrut să candidez, dar veneau grupuri de oameni la mine acasă și mă rugau să merg mai departe. Avem proiecte pornite de reconstrucție a mai multor obiecte în sat și sper să trec cu bine de Curtea de Apel și să le pot continua”, a mai spus primarul.

În cazul în care sentința primei instanțe va rămâne în vigoare, primarul va trebui să ispășească o condamnare de 1,6 ani de închisoare și va fi privat de dreptul de a deține funcții publice timp de 2 ani. În acest caz, Comisia Electorală Centrală va trebui să organizeze alegeri locale noi în satul Oxentea. Dacă însă instanța de Apel îl va achita, Valeriu Rusu își va continua activitatea de primar.

Viorica Manole



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

VLADIMIR CEBOTARI: ”ÎI VOI DEZAMĂGI PE CEI CARE SE GRĂB...

Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, se declară optimist cu privire la mersul reformelor în sectorul justiţiei, în pofida unor păreri critice în această privinţă. El crede că schimbările se simt deja. “În sistemul judecătoresc, de exemplu, știu că judecătorii se gândesc mult mai mult decât înainte, dacă să comită sau nu un lucru incorect sau la limita legii. Și noi, ca minister, facem presiune în cadrul procedurilor disciplinare ca multe procese să fie duse până la capăt, ca oamenii să fie pedepsiți pentru abordările incorecte”, a spus Vladimir Cebotari într-un interviu pentru Moldova Curată.

10 noiembrie 2015
1225
Arhiva

Candidații la funcțiile de președinte și vicepreședinte...

Persoanele care vor candida la funcțiile de președinte și vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate vor avea de trecut 3 probe: un test în scris, un interviu în fața membrilor CI, a cărui durată nu va trebui să depășească 45 de minute, și un test cu detectorul de minciuni. Sunt condiții prevăzute de proiectul Regulamentului privind desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de președinte și vicepreședinte al ANI, făcut public joi, 19 ianuarie. Potrivit documentului, rezultatul testului cu detectorul de minciuni „prezintă temei pentru inadmisibilitatea candidatului”. 

19 ianuarie 2017
905
Arhiva

Președintele raionului Sângerei, fondator și proprietar...

Președintele raionului Sângerei, Vasili Marandiuc, vine într-o funcție publică de conducere din agricultură. El este inginer de meserie, iar până a fi ales, a condus propria întreprindere agricolă, ”Alodiu-Nord”, care înregistrează anual venituri de milioane de lei. El mai deține cote-părți în alte două companii agricole. 

13 noiembrie 2015
891
Arhiva

Familia președintelui Curții Constituționale, proprieta...

Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a intrat anul trecut în posesia unui imobil - spațiu comercial - în municipiul Chișinău, care valorează peste 2 milioane de lei, potrivit datelor cadastrale. Chiar dacă a indicat în declarația de avere faptul că imobilul a fost dobândit în baza unui contract de vânzare-cumpărare, magistratul spune că nu a dat niciun leu pe el și că de fapt, bunul i-a revenit prin succesiune după moartea tatălui său.

11 octombrie 2016
788
Arhiva

profil candidat: Vladimir Andronachi

Integritatea în activitatea politică

19 ianuarie 2019
1418
Arhiva

Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”

Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.

10 februarie 2014
1084