Doar doi candidați vor susține proba scrisă a concursului pentru funcția de președinte al ANI
Victor Strătilă și Teodor Cîrnaț, candidați la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate (ANI), vor susține proba scrisă a concursului. A treia persoană, Lilian Chișcă, s-a retras din concursul pentru această funcție și a optat doar pentru poziția de vicepreședinte.
Proba scrisă va fi susținută joi, 21 septembrie, începând cu ora 14.00 la sediul ANI. După anunțarea rezultatelor, candidații vor trece alte două probe: la detectorul de minciuni (poligraful) și interviul.
Lilian Chișcă, șef de direcție în cadrul ANI, a declarat pentru Moldova Curată că s-a retras din concursul pentru funcția de președinte, deoarece pentru el prioritate este să acceadă în poziția de vicepreședinte.
La funcția de vicepreședinte al ANI pot candida și alți doritori, deoarece concursul a fost extins până la 29 septembrie, din motiv că a rămas doar un singur pretendent.
Menționăm că ANI nu este funcțională din luna august 2016, iar de atunci, concursul de selectare a conducerii a fost prelungit de câteva ori.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Mandat european de arestare şi mandat de urmărire inter...
Pe numele lui Valeriu Guma va fi emis un mandat european de arestare şi un mandat de urmărire internaţioanlă. Despre aceasta ne-au anunţat reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei Române, într-un răspuns oficial, remis pe adresa ZdG.
XXXXY contra XXXXZ: secretizarea abuzivă a datelor din...
Pe portalurile instanțelor de judecată din Republica Moldova găsim tot mai frecvent hotărâri pronunțate în ședințe publice, din care nu înțelegem nimic, deoarece numele părților sunt ascunse, la fel ca și ale intervenienților accesorii, ale instituțiilor care sunt acționate în judecată etc. Uneori, este ascuns și numele Judecătoriei la care s-a judecat cauza, numele judecătorului și al grefierului. O astfel de decizie am găsit, de exemplu, la Judecătoria Soroca. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) refuză să comenteze situația și face trimitere la un regulament care stabilește modalitățile de publicare a hotărârilor pe paginile web. Dar cine verifică dacă acest lucru se face corect și nu abuziv, CSM nu are un răspuns.
Este inacceptabil ca membrii CNI să aibă aceleași salar...
În Parlament, cu titlu de iniţiativă legislativă a unui deputat, a fost înregistrat un proiect de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative, care vizează activitatea Comisiei Naţionale de Integritate (proiectul nr. 441 din 06.11.2013).
Șeful interimar al IGP, Gheorghe Cavcaliuc: proprietăți...
Șeful interimar al Inspectoratului General al Poliției (IGP), Gheorghe Cavcaliuc, are proprietăți a căror valoare depășește cu mult veniturile sale declarate. Cavcaliuc ridică un salariu lunar de 10 mii de lei, însă în prezent își construiește o casă impunătoare în comuna Trușeni din municipiul Chișinău. El locuiește într-un apartament trecut în acte pe numele socrilor săi, care anterior a fost cumpărat de părinții săi. Toate acestea au fost descoperite de reporterii Ziarului de Gardă, care au publicat o investigație amplă.
Pensii de zeci de mii de lei. Sute de judecători și pro...
Zeci de judecători și sute de procurori au obținut în ultimii ani pensii mai mari după ce au dat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). În unele cazuri, judecătorii nu erau mulțumiți de pensii în valoare de 19 mii de lei și solicitau recalcularea. Cei mai mulți făceau referire la un articol din Legea privind statutul judecătorului (1995), care prevede că pensia reprezintă 80% la sută din mărimea salariului judecătorului ”plătit efectiv”. Așa cum între timp fie se majorau salariile magistraților în funcție, fie intrau în vigoare noi prevederi legislative, pensionarii din justiție și-au revendicat creșterea pensiei.
