Procurorul raionului Strășeni, vizat acum doi ani de un control al CNI, a fost reales fără contracandidați
Procurorul raionului Strășeni, Alexandru Rață, a fost reales recent în funcție pe un termen de 5 ani în urma unui concurs public la care el a fost singura candidatură. Despre Alexandru Rață Ziarul de Gardă a scris acum doi ani că deține o casă scumpă, pe care nu o indicase în declarația de avere, iar Comisia Națională de Integritate (CNI), care a pornit un control în urma investigației, a constatat că procurorul nu și-a declarat toate proprietățile. Cu toate acestea, Consiliul Superior al Procurorilor nu a avut dubii în ce privește integritatea candidatului.
În actul de constatare emis la 22 mai 2014, Comisia Națională de integritate a decis că Alexandru Rață a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților și a expediat dosarul la Procuratura Generală, pentru a-l examina sub aspectul falsului în declarații. Acolo traseul acestui caz s-a încheiat.
Controlul CNI a arătat că procurorul deține un teren, o casă și o construcție accesorie, ipotecate în baza unui contract de gaj, încheiat în anul 2006 pentru suma de 115 mii de lei, cu scadența în anul 2021. Alexandru Rață nu a indicat acest lucru la capitolul „Datorii” în declarația de avere pentru anul 2012. De asemenea, ar fi omis și faptul că soția sa are calitatea de fondatoare a două societăți cu răspundere limitată, dar și deținerea a două conturi bancare, pe care în acel an au fost rulate câteva mii de lei. Pentru Ziarul de Gardă Alexandru Rață a spus atunci că nu a indicat casa în declarația pentru anul 2012 pentru că locuința încă nu era finalizată, în schimb, a indicat-o în anul următor.
Solicitat de Moldova Curată, procurorul raionului Strășeni a declarat că în ce privește actul CNI „problema s-a epuizat”. „Dlor nu s-au clarificat cu situația. Era vorba despre 3 conturi bancare cu bani în minus, să spun așa. Dacă ei mă întrebau pe mine, se clarifica din start, nu coincidea nimic din ce au scris acolo”, ne-a spus Alexandru Rață. Cât despre faptul că a fost singurul candidat la concursul pentru șefia Procuraturii raionului Strășeni, el afirmă că nu are nicio vină pentru asta: „Această întrebare mi-a pus-o și cineva dintre conducători: „Ai umblat și ai speriat procurorii din republică? E un nonsens. Cine vrea, participă. Mai ales că, Dvs știți, procurorii sunt așa o categorie de persoane care cred că nu se sperie…”.
Președintele CSP: concurs cu un singur participant este posibil și legal
Președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Mircea Roșioru, ne-a declarat că dacă la concursul de selectare a participat o singură persoană nu înseamnă că nu a fost concurs. „Dacă am face o paralelă cu licitațiile, acolo regula spune că dacă nu ai participanți, poți merge la negocieri directe. Acest lucru nu se întâmplă și în procuratură”, susține președintele CSP. Întrebat dacă membrii Consiliului Superior al Procrorilor nu au avut cumva dubii asupra candidaturii lui Alexandru Rață, având în vedere actul CNI și apariția în presă a informației despre averea acestuia, Mircea Roșioru a răspuns că adăugat că în privința candidaturii lui Alexandru Rață nu au existat dubii referitoare la integritate: „Ca să avem astfel de dubii, ar fi trebuit să existe informații din alte două surse: Serviciul de Informații și Securitate, care a avizat pozitiv această candidatură, și doi - doar constatarea inițială a CNI este o etapă care dă naștere unor alte poceduri de verificare minuțioasă. Eu nu știu care este situația cu verificările suplimentare, dar în momentul în care nu am auzit de eventuale procese contravenționale sau penale, prezumția mea este că acest candidat este în regulă”.
Alexandru Rață a devenit procuror al raionului Strășeni în anul 2010, când a concurat cu alte două persoane. În ultima sa declarație de avere accesibilă publicului, adică pentru anul 2014, în afară de casă, teren, și un BMW X6 din 2008 folosit prin comodat, procurorul indică un salariu anual de peste 107 mii de lei și cote-părți în două societăți cu răspundere limitată.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
(Doc) Ce au invocat procurorii la clasarea dosarului pe...
Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și Ala Nogai, foşti magistraţi la judecătoriile economice, au scăpat de pedeapsă după ce procurorii Anticorupţie au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. Ei au ajuns în vizorul oamenilor legii după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În document, procurorii au invocat faptul că membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru.
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
Maşinile Consiliului Raional din Rezina, la ele „acasă”
Acum două luni, preşedinta raionului Rezina, Eleonora Graur, a emis o dispoziţie potrivit căreia funcţionarii publici din cadrul Consiliului Raional nu mai au dreptul să parcheze maşinile de serviciu, pe timp de noapte sau în zilele de odihnă, în garajele personale cum o făceau anterior. Aceştia sunt obligaţi să le parcheze într-un loc special amenajat pe teritoriul şcolii tehnice auto din Rezina, pentru ca maşinile să nu fie utilizate de către funcţionarii publici în scopuri personale.
