Procurorul raionului Strășeni, vizat acum doi ani de un control al CNI, a fost reales fără contracandidați
Procurorul raionului Strășeni, Alexandru Rață, a fost reales recent în funcție pe un termen de 5 ani în urma unui concurs public la care el a fost singura candidatură. Despre Alexandru Rață Ziarul de Gardă a scris acum doi ani că deține o casă scumpă, pe care nu o indicase în declarația de avere, iar Comisia Națională de Integritate (CNI), care a pornit un control în urma investigației, a constatat că procurorul nu și-a declarat toate proprietățile. Cu toate acestea, Consiliul Superior al Procurorilor nu a avut dubii în ce privește integritatea candidatului.
În actul de constatare emis la 22 mai 2014, Comisia Națională de integritate a decis că Alexandru Rață a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților și a expediat dosarul la Procuratura Generală, pentru a-l examina sub aspectul falsului în declarații. Acolo traseul acestui caz s-a încheiat.
Controlul CNI a arătat că procurorul deține un teren, o casă și o construcție accesorie, ipotecate în baza unui contract de gaj, încheiat în anul 2006 pentru suma de 115 mii de lei, cu scadența în anul 2021. Alexandru Rață nu a indicat acest lucru la capitolul „Datorii” în declarația de avere pentru anul 2012. De asemenea, ar fi omis și faptul că soția sa are calitatea de fondatoare a două societăți cu răspundere limitată, dar și deținerea a două conturi bancare, pe care în acel an au fost rulate câteva mii de lei. Pentru Ziarul de Gardă Alexandru Rață a spus atunci că nu a indicat casa în declarația pentru anul 2012 pentru că locuința încă nu era finalizată, în schimb, a indicat-o în anul următor.
Solicitat de Moldova Curată, procurorul raionului Strășeni a declarat că în ce privește actul CNI „problema s-a epuizat”. „Dlor nu s-au clarificat cu situația. Era vorba despre 3 conturi bancare cu bani în minus, să spun așa. Dacă ei mă întrebau pe mine, se clarifica din start, nu coincidea nimic din ce au scris acolo”, ne-a spus Alexandru Rață. Cât despre faptul că a fost singurul candidat la concursul pentru șefia Procuraturii raionului Strășeni, el afirmă că nu are nicio vină pentru asta: „Această întrebare mi-a pus-o și cineva dintre conducători: „Ai umblat și ai speriat procurorii din republică? E un nonsens. Cine vrea, participă. Mai ales că, Dvs știți, procurorii sunt așa o categorie de persoane care cred că nu se sperie…”.
Președintele CSP: concurs cu un singur participant este posibil și legal
Președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Mircea Roșioru, ne-a declarat că dacă la concursul de selectare a participat o singură persoană nu înseamnă că nu a fost concurs. „Dacă am face o paralelă cu licitațiile, acolo regula spune că dacă nu ai participanți, poți merge la negocieri directe. Acest lucru nu se întâmplă și în procuratură”, susține președintele CSP. Întrebat dacă membrii Consiliului Superior al Procrorilor nu au avut cumva dubii asupra candidaturii lui Alexandru Rață, având în vedere actul CNI și apariția în presă a informației despre averea acestuia, Mircea Roșioru a răspuns că adăugat că în privința candidaturii lui Alexandru Rață nu au existat dubii referitoare la integritate: „Ca să avem astfel de dubii, ar fi trebuit să existe informații din alte două surse: Serviciul de Informații și Securitate, care a avizat pozitiv această candidatură, și doi - doar constatarea inițială a CNI este o etapă care dă naștere unor alte poceduri de verificare minuțioasă. Eu nu știu care este situația cu verificările suplimentare, dar în momentul în care nu am auzit de eventuale procese contravenționale sau penale, prezumția mea este că acest candidat este în regulă”.
Alexandru Rață a devenit procuror al raionului Strășeni în anul 2010, când a concurat cu alte două persoane. În ultima sa declarație de avere accesibilă publicului, adică pentru anul 2014, în afară de casă, teren, și un BMW X6 din 2008 folosit prin comodat, procurorul indică un salariu anual de peste 107 mii de lei și cote-părți în două societăți cu răspundere limitată.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Raionul Briceni, condus de un fost şef de vamă
În urma alegerilor din vara anului curent, preşedinte al raionului Briceni a fost ales democratul Mihail Gnatiuc, fost primar de Briceni. Acesta a candidat la ultimele alegeri locale pentru un nou mandat de primar, dar a pierdut în faţa reprezentantului PSRM. Ucrainean de naţionalitate, Gnatiuc s-a născut în Iacutia în 1956, unde au fost deportaţi părinţii săi. A absolvit facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova, după care s-a stabilit cu traiul la Briceni. A activat în calitate de şef al birourilor vamale Briceni și Ocniţa şi la Aeroportul Chişinău. În 2011 a fost ales primar de Briceni. Noul preşedinte de raion susţine că nu are decât o casă de locuit, nu deține afaceri şi nici măcar maşini personale.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Victoria Iftodi va prezida următoarea ședință a Consili...
Consiliul de Integritate (CI) al Autorității Naționale de Integritate, întrunit astăzi în prima ședință de după constituire, a decis că la următoarea ședință, care va avea loc peste două săptămâni, va examina proiectul de regulament care prevede organizarea concursului pentru alegerea președintelui și vicepreședintelui ANI. Proiectul urmează să fie elaborat de către câțiva membri ai CI. De asemenea, la următoarea ședință va fi discutat și proiectul regulamentului de organizare a activității CI, care urmează să fie elaborat de către secretariatul ANI.
Demnitar atenționat pentru că a urcat băut la volanul m...
Dorian Taşcă, şeful Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat Hânceşti, care a fost tras pe dreapta de inspectorii de patrulare în noaptea de Crăciun şi care a recunoscut că a băut două pahare de vin înainte de a urca la volanul maşinii de serviciu, a fost... atenționat. Măsura a fost luată la două zile după ce Moldova Curată a relatat despre acest caz.
