Legea testării integrităţii - contestată, deşi aduce roade

Legea privind testarea integrităţii profesionale îi nemulţumeşte pe mulţi agenţi publici, indiferent dacă au trecut sau au picat testul. Unele prevederi i-au nemulţumit şi pe câţiva deputaţi comunişti, care au cerut Curții Constituţionale să verifice dacă articolele referitoare la instanțele de judecată sunt conforme cu Legea Supremă.  Curtea însă a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, care a notat că legea este una bună, fiind un instrument de contracarare a actelor de corupţie în instituţiile publice, dar că ar trebui revizuită pentru a nu lăsa loc de interpretări. Astfel, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe dacă actul legislativ adoptat la sfârşitul anului 2013 este constituţional sau nu.

Mai multe instituţii naţionale şi internaţionale au apreciat iniţiativa autorităților de a lupta cu flagelul corupţiei, atunci când la sfârşitul anului 2013 a fost adoptat un pachet de legi anticorupţie, inclusiv Legea privind testarea integrităţii profesionale. Doar că la aproape jumătate de an de la adoptare, un grup de deputaţi comunişti, din care fac parte Maria Postoico, Galina Balmoş, Artur Reşetnicov şi Igor Vremea, a sesizat Curtea Constituţională.

Ce i-a nemulţumit pe petiţionari?

Legea prevede că agenţilor publici le este testată integritatea profesională prin teste speciale, realizate de către angajaţii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) şi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS). Aceste teste nu sunt altceva decât simulări ale unor acte de corupţie (mituire, trafic de influenţă). Potrivit legii, testarea are scopul: „a) asigurării integrităţii profesionale, al prevenirii şi combaterii corupţiei în cadrul entităţilor publice; b) verificării modului de respectare de către agenţii publici a obligaţiilor şi atribuţiilor de serviciu, precum şi a regulilor de conduită; c) identificării, evaluării şi înlăturării vulnerabilităţilor şi a riscurilor care ar putea determina sau favoriza actele de corupţie, actele conexe corupţiei sau faptele de comportament corupţional; d) neadmiterii unor influenţe necorespunzătoare în exercitarea obligaţiilor sau atribuţiilor de serviciu ale agenţilor publici”.

Petiţionarii comunişti nu au fost de acord cu unele reglementări din această lege, menţionâd că printre entităţile publice supuse testării sunt: Consiliul Superior al Magistraturii, colegiile şi organele din subordinea acestuia, Curtea Constituţională şi  instanţele judecătoreşti, entităţi care, în opinia lor, nu ar trebui incluse aici. „În această redacţie, Legea nr.325 nu asigură un echilibru necesar al puterilor într-un stat democratic şi riscă să afecteze serios independenţa sistemului judiciar, fiind incompatibilă cu principiile constituţionale ale separaţiei puterilor şi colaborării lor şi al independenţei sistemului judiciar”, se spune în Sesizarea deputaţilor comunişti.

În şedinţa din 11 septembrie 2014, Curtea a admis sesizarea și a decis să ceară şi opinia Comisiei de la Veneţia privind respectarea standardelor democratice la adoptarea normelor contestate.

Opinia Comisiei de la Veneţia - traducere eronată sau încercare de manipulare?

În luna decembrie 2014, Curtea a publicat pe pagina web a instituţiei textul integral în limba engleză a Opiniei  amicus curiae  a Comisiei de la Veneţia, referitoare la compatibilitatea cu standardele europene în domeniul democraţiei şi drepturilor omului a Legii privind testarea integrităţii profesionale, dar şi  traducerea neoficială  în limba română a acestui document.

Asociaţia Transperency - International (TI) Moldova susţine însă că exista o diferenţă esenţială dintre varianta originală şi traducerea neoficială plasată pe site-ul Curţii. Chiar dacă nu e un act oficial, traducerea neoficială a fost preluată de presă, iar acest lucru poate fi calificat drept manipulare a opiniei publice cu privire la expunerile Comisiei de la Veneţia.

Lilia Carasciuc, director executiv al TI-Moldova, a declarat în cadrul mesei rotunde „Pachetul de legi anticorupţie: între aşteptări şi realizări”, desfăşurată la 20 ianuarie, că în varianta originală a răspunsului, Comisia de la Veneţia se referă doar la judecători, în timp ce în varianta tradusă cititorului i se creează impresia că pe lângă judecători, concluziile din avizul Comisiei de la Veneţia se extind şi asupra altor categorii de angajaţi publici.

„Transparency - International şi un şir mare de organizaţii ale societăţii civile şi-au creat impresia că este vorba de o manipulare a opiniei publice pentru a răspândi concluziile acestora asupra tuturor agenţilor publici, nu doar a judecătorilor. Pentru noi acest lucru ar însemna zece paşi înapoi, întrucât deja am trâmbiţat despre succese. Pentru mine asta înseamnă că se pregăteşte opinia publică pentru ca această lege să fie declarată neconstituţională. Și mai grav e faptul că în traducerea neoficială, în concluzii, la art. 88 a fost adăugată fraza „Această lege apare ca un instrument extrem de discutabil, oportunitatea căruia în vederea luptei cu fenomenele de corupţie atât de larg răspândite în sectorul public este discutabilă”. Această frază nu apare în varianta originală a documentului”, a precizat Lilia Carasciuc.

În replică, Alexandru Tănase, preşedintele Curţii Constituţionale, a declarat că nu este vorba de manipulare, iar cei care doresc să consulte avizul Comisiei de la Veneţia, nu au de cât să citească documentul în varianta originală în limba engleză.

Lilia Carasciuc a mai adăugat că răspunsul dat de Comisia de la Veneţia nu a fost unul negativ, aşa cum s-a sugerat în presă, ci doar se menţionează că prevederile care vizează judecătorii trebuie îmbunătăţite.

La rândul său, Lilia Ioniţă, coordonator de proiect la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), susţine că în baza acestei traduceri, presa a făcut afirmații de-a dreptul hazardate: „Avizul nu e unul negativ, el doar punctează anumite aspecte care ar trebui remediate, clarificate. În prima versiune, până a fi rectificată în Parlament, erau vizaţi şi judecătorii. Au fost mai multe interpretări, potrivit cărora judecătorii au alt statut şi nu se încadrează în noţiunea de „angajat”. Dar la momentul publicării legii, majoritatea judecătorilor au semnat declaraţii potrivit cărora au fost de acord sa fie supuşi testelor. Au fost doar unii dintre ei, care au refuzat să semneze”, a spus experta CAPC.

Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), a menţionat că Legea privind testarea integrităţii profesionale este una bună, însă unele prevederi trebuie îmbunătăţite. „La fel cum a menţionat Comisia de la Veneţia, legea nu este suficient de detaliată pentru a asigura unele aspecte ale drepturilor omului”, a specificat juristul CRJM.

Vicedirector CNA: „Această lege are avantaje clare” 

Cristina Ţărnă, vicedirector CNA, a declarat că în anul 2013, când nu aveam o asemenea lege, doar 11 funcţionari publici au denunţat acte de corupţie în Republica Moldova. „După introducerea testelor de integritate, în anul 2014, un total de 155 funcţionari au denunţat acte de corupţie. Din august anul trecut, cinci judecători au denunţat că li s-a oferit mită şi alte avantaje necuvenite, probabil, presupunînd greşit că şi ei sunt subiecţi ai testelor de integritate. Sporirea de 15 ori a ratei denunţării actelor de corupţie de către funcţionari în mai puţin de cinci luni este cu certitudine succesul introducerii testării integrităţii profesionale”, a argumentat reprezentanta CNA. Cristina Țărnă a specificat faptul că această lege are avantaje clare pentru cetăţean şi societate, fiindcă va da rezultate rapide de prevenire a corupţiei în sectorul public şi va reduce costurile real suportate pentru serviciile publice. De asemenea, în opinia sa, vor avea de câștigat instituţiile publice, care vor putea „face curăţenie în casă” prin concedierea în ordine disciplinară a angajaţilor care se demonstrează a fi implicaţi în acte de corupţie în cadrul testelor, de asemenea, instituțiile vor putea cultiva ”toleranţa zero” la corupţie a tuturor angajaţilor. Un alt avantaj ar fi că vom avea agenţi publici integri, care vor avea posibilitatea de a fi promovați (dacă vor apărea oportunităţi în acest sens), dar și se vor bucura de respectul şi credibilitatea din partea cetăţenilor. Și, nu în ultimul rând, potrivit vicedirectorului CNA, va avea de câștigat statul Republica Moldova, deoarece înregistrarea progreselor reale relativ rapide în procesul de eradicare a corupţiei va  îmbunătăţi percepţia corupţiei în cadrul indicatorilor şi clasamentelor naţionale şi internaţionale (în decurs de 2-5 ani) și va spori credibilitatea Republicii Moldova ca partener politic şi economic pentru diverşi actori internaţionali.

Lilia Zaharia

Masa rotundă unde au fost discutate rezultatele testării integrităţii profesionale ale agenţilor publici în ultimele cinci luni ale anului trecut