Profil candidat: Chiril Tatarlî
Integritatea în activitatea politică
Chiril Tatarlî este președinte al raionului Taraclia (iulie 2015-prezent). La alegerile din februarie 2018 candidează din partea PSRM pe circumscripţia uninominală din Taraclia. Este liderul organizației PSRM Taraclia, pe listele căruia a fost ales consilier raional, iar ulterior președinte de raion.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Potrivit declarației de venit depuse la ANI, deține două case de 100 și, respectiv, 80 de m.p. la Taraclia, 40 ari de teren intravilan, un automobil Suzuki Grand Vitara din 2007, cumpărat în 2013, și un VAZ 21063. În anul 2017 a avut un salariu total de circa 84 mii lei și o pensie cumulativă împreună cu soția de 44 mii lei. Nici el, nici feciorul Alexandr nu au declarat că ar deține cote părți sau au acțiuni la întreprinderi. În anul 2018, potrivit raportului financiar al PSRM, Chiril Tatarlî şi-a susţinut formaţiunea cu 19.000 lei.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Primarul orașului Taraclia, Serghei Filipov, l-a acuzat în 2017 pe președintele raionului că ar fi redirecționat din fondul rutier al regiunii sume importante pentru a-și procura o mașină de serviciu, a face reparație în birou și a-l dota cu tehnica necesară, parte din echipament fiind destinat inclusiv aparatului președintelui raionului. Tatarlî s-a justificat că folosea o mașină de serviciu a unei direcții, la mijloc nu era vorba de confortul personal și că achiziționarea automobilului nu o decide președintele raionului, ci consiliul. În plus, el a spus că a cumpărat un televizor pentru birou din banii proprii.
Consilier în consiliul raional din partea PSRM este și feciorul lui Chiril Tatarlî, Alexandr. Președintele raionului și liderul local al formațiunii nu vede o problemă în acest fapt. El a declarat portalului Moldova Curată că feciorul lui nu l-a votat la funcția de președinte de raion pentru a evita un eventual conflict de interese.
4. Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale a candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Un hectar de teren din satul Cotova a ajuns înapoi în f...
Un teren cu o suprafață de peste un hectar a fost întors în fondul Primăriei satului Cotova, Drochia, după ce s-a constatat că licitația de vânzare a fost ilegală. Motivul: primarul, care a condus Comisia de licitație, s-a aflat în conflict de interese. Cumpărătorul a fost fiul său.
XXXXY contra XXXXZ: secretizarea abuzivă a datelor din...
Pe portalurile instanțelor de judecată din Republica Moldova găsim tot mai frecvent hotărâri pronunțate în ședințe publice, din care nu înțelegem nimic, deoarece numele părților sunt ascunse, la fel ca și ale intervenienților accesorii, ale instituțiilor care sunt acționate în judecată etc. Uneori, este ascuns și numele Judecătoriei la care s-a judecat cauza, numele judecătorului și al grefierului. O astfel de decizie am găsit, de exemplu, la Judecătoria Soroca. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) refuză să comenteze situația și face trimitere la un regulament care stabilește modalitățile de publicare a hotărârilor pe paginile web. Dar cine verifică dacă acest lucru se face corect și nu abuziv, CSM nu are un răspuns.
Familia președintelui Curții Constituționale, proprieta...
Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a intrat anul trecut în posesia unui imobil - spațiu comercial - în municipiul Chișinău, care valorează peste 2 milioane de lei, potrivit datelor cadastrale. Chiar dacă a indicat în declarația de avere faptul că imobilul a fost dobândit în baza unui contract de vânzare-cumpărare, magistratul spune că nu a dat niciun leu pe el și că de fapt, bunul i-a revenit prin succesiune după moartea tatălui său.
Averile şi interesele a şapte persoane cu funcţii de ră...
În şedinţa Comisiei Naţionale de Integritate(CNI) din 21 noiembrie curent vor fi discutate declaraţiile de avere şi cele de interese personale a şapte persoane cu funcţii de răspundere din R. Moldova. Printre acestea se regăsesc doi deputaţi, trei conducători ai autorităţilor publice locale, un director adjunct al unei instituţii publice şi un poliţist.
ANI nu se va mai autosesiza din materialele de presă re...
Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), structură care se va forma în locul actualei Comisii Naţionale de Integritate, nu se va mai putea autosesiza din materialele de presă în privinţa persoanelor cu funcţii publice. Cel puţin asta reiese din pachetul de legi intrat în vigoare la 1 august. Până acum, CNI era obligată să iniţieze controale în baza petiţiilor primite, dar şi în baza materialelor publicate în presă. Din noua lege însă este exclus termenul „mass-media”, fiind introdusă expresia „informaţii publice”. Unii experţi sunt de părere că această formulare va permite interpretarea legii şi, respectiv, eschivarea de la iniţierea unor controale. Astfel, va rămâne la discreţia inspectorilor de integritate să stabilească caracterul public al informaţiei.