Profil candidat: Chiril Tatarlî
Integritatea în activitatea politică
Chiril Tatarlî este președinte al raionului Taraclia (iulie 2015-prezent). La alegerile din februarie 2018 candidează din partea PSRM pe circumscripţia uninominală din Taraclia. Este liderul organizației PSRM Taraclia, pe listele căruia a fost ales consilier raional, iar ulterior președinte de raion.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Potrivit declarației de venit depuse la ANI, deține două case de 100 și, respectiv, 80 de m.p. la Taraclia, 40 ari de teren intravilan, un automobil Suzuki Grand Vitara din 2007, cumpărat în 2013, și un VAZ 21063. În anul 2017 a avut un salariu total de circa 84 mii lei și o pensie cumulativă împreună cu soția de 44 mii lei. Nici el, nici feciorul Alexandr nu au declarat că ar deține cote părți sau au acțiuni la întreprinderi. În anul 2018, potrivit raportului financiar al PSRM, Chiril Tatarlî şi-a susţinut formaţiunea cu 19.000 lei.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Primarul orașului Taraclia, Serghei Filipov, l-a acuzat în 2017 pe președintele raionului că ar fi redirecționat din fondul rutier al regiunii sume importante pentru a-și procura o mașină de serviciu, a face reparație în birou și a-l dota cu tehnica necesară, parte din echipament fiind destinat inclusiv aparatului președintelui raionului. Tatarlî s-a justificat că folosea o mașină de serviciu a unei direcții, la mijloc nu era vorba de confortul personal și că achiziționarea automobilului nu o decide președintele raionului, ci consiliul. În plus, el a spus că a cumpărat un televizor pentru birou din banii proprii.
Consilier în consiliul raional din partea PSRM este și feciorul lui Chiril Tatarlî, Alexandr. Președintele raionului și liderul local al formațiunii nu vede o problemă în acest fapt. El a declarat portalului Moldova Curată că feciorul lui nu l-a votat la funcția de președinte de raion pentru a evita un eventual conflict de interese.
4. Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale a candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Raport Freedom House: Corupția și proasta guvernare la...
Deşi există un larg consens în ceea ce priveşte accederea în Uniunea Europeană, Republica Moldova este încetinită încă de grave conflicte interne şi de clivaje în ceea ce priveşte orientarea sa viitoare – se arată în raportul Nations in Transit 2015 al Freedom House.
Deputatul XXX a admis incompatibilitate de funcții: mag...
Portalul unic al instanțelor de judecată continuă să fie ineficient atunci când jurnaliștii, avocații, dar și justițiabilii încearcă să caute hotărâri ale instanțelor după numele părților. De aproape un an acest instrument de căutare a fost exclus, invocându-se protejarea datelor cu caracter personal. Deși autoritățile au promis că vor găsi soluții, problema rămâne nerezolvată, iar cel mai mult au de suferit jurnaliștii de investigație, care nu pot lucra cu decizii de judecată în care sunt ascunse numele părților, acestea fiind înlocuite cu semne XXX sau YYY. Săptămâna viitoare, CSM intenționează să adopte un Regulament care va impune condiții noi de publicare a deciziițor de judecată pe portalul unic al instanțelor de judecată, document care nu a fost consultat cu societatea civilă.
Şeful Agenţiei Achiziţii Publice a găsit soluţia pentru...
Simion Botnari, directorul Agenţiei Achiziţii Publice, se laudă că subalternii îi raportează de fiecare dată când cineva încearcă să-i „mulţumească” fie cu o cutie de bomboane, fie cu o sticlă de şampanie. Şi asta pentru că, afirmă şeful instituţiei, fiecare şedinţă începe cu lecţii de moralitate, iar de aproape un an în Agenţie au fost instalate camere de supraveghere.
Noii miniștri Mircea Buga și Vladimir Grosu au avut an...
Declarațiile de avere ale noilor miniștri de la Sănătate și Justiție, Vladimir Grosu și Mircea Buga, arată că anul trecut ei au avut lunar, din salariu și premii, venituri pentru care alți angajați în domeniul public i-ar invidia - în jur de 20 de mii de lei. Astfel, Mircea Buga vine la minister la un salariu de aproape două ori mai mic decât cel pe care îl ridica anul trecut, la Compania Națională de Asigurări în Medicină. El are și o firmă prosperă, administrată de soția sa. Vladimir Grosu a ridicat, în medie, 17 mii de lei lunar de la Ministerul Justiției și a avut și alte venituri din activitatea didactică.
Experţii solicită pârghii legale pentru pedepsirea demn...
Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate. Acestea sunt câteva din constatările dezbaterii publice „Accesul publicului la declaraţiile de avere şi proprietăţi în reţeaua Internet: contradicţii legale şi modalităţi de soluţionare”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) la 30 octombrie 2013.