CEC nu va publica declarațiile de avere ale candidaților la alegerile locale
La alegerile locale din acest an, Comisia Electorală Centrală (CEC) nu va publica declarațiile de avere și interese personale ale candidaților la funcțiile de primar și consilier local. Motivul - sunt prea mulți candidați și instituția nu are capacitatea operațională de a prelucra declarațiile și de a le plasa online. Jurnaliștii spun că lipsa declarațiilor de avere le îngreunează munca și privează alegătorii de posibilitatea de a se informa în special despre candidații puțin cunoscuți opiniei publice.
Dacă în campania electorală din luna februarie curent, pe pagina web a CEC au fost publicate declarațiile de avere ale candidaților la funcția de deputat, în această toamnă CEC nu mai repetă această bună practică.
Pe site-ul CEC declarațiile de avere sunt publicate doar pentru candidații la funcția de primar al municipiului Chișinău.
Favorizați – doar alegătorii din municipiul Chișinău
Pe site-ul Comisiei pot fi accesate doar CV-urile și declarațiile de avere pentru doi ani ale candidaților la funcția de primar în municipiul Chișinău. Pentru celelalte localități, informația lipsește. Așadar, dacă, de exemplu, la primăriile orașelor Ungheni, Cahul sau Bălți candidează persoane care până în prezent nu au deținut funcții publice și nu au depus declarații la ANI, alegătorii, practic, nu pot afla informații relevante despre ele.
CEC: ”Nu există o prevedere care ar obliga organul electoral să publice pe site aceste date”
Întrebată de ce nu publică declarațiile de avere ale candidaților la funcția de primar, Rodica Sîrbu, șefa Direcției comunicare, relații publice și mass-media din cadrul CEC, a răspuns că sunt prea mulți candidați și instituția nu are suficiente resurse umane să facă acest lucru. ”Diferența între alegerile parlamentare și cele locale o face numărul de candidați la funcțiile elective (de primar și consilier local). Competența de examinare a dosarelor și înregistrare a candidaților le revine organelor electorale inferioare. Tot de ele ține și asigurarea accesului public la informațiile despre venituri, avere etc. Nu există o prevedere care ar obliga organul electoral să publice pe site aceste date. Alegătorii, presa, alți subiecți electorali pot face cunoștință cu aceste informații, evident, cu stricta respectare a prevederilor legislației privind protecția datelor cu caracter personal. Asta înseamnă fără a fi copiate, fotografiate, filmate etc.”, a explicat reprezentanta CEC.
Alegătorilor din țară și jurnaliștilor le este îngrădit accesul la informațiile de interes public
Și pentru jurnaliștii de investigație care monitorizează trecutul și prezentul candidaților le este dificil să se informeze, atât timp cât CEC nu publică aceste declarații de avere și interese.
Anatolie Eșanu, jurnalist la publicația ”Ziarul de Gardă”, consideră că ar fi util dacă pe site-ul CEC ar fi publicate cel puțin declarațiile candidaților din orașele-centre de raion.
Mariana Colun: ”Este inadmisibil într-o societate pretins democratică să zici că nu ai capacitate să publici CV-urile și declarațiile de avere ale candidaților”
La rândul său, Mariana Colun, jurnalistă de investigație la portalul Anticoruptie.md, este de părere că CEC încalcă dreptul alegătorilor de a avea acces liber la informațiile de interes public. ”Pentru un jurnalist este extrem de greu să documenteze articole despre candidați în lipsa unui minim de informații de la care să pornească, pe care CEC este obligat să-l ofere. În perioada electorală, când interesul public este maxim, societatea mai mult ca oricând are nevoie de această informație, pentru a oferi un vot informat”. Jurnalista este de părere că motivul invocat de CEC este unul superficial și lipsit de sens. ”Dacă CEC nu are capacitate, să ne dea nouă voie să venim să luăm informația direct, neprelucrată, că noi capacitate găsim. Este inadmisibil într-o societate pretins democratică, în secolul 21, să zici că nu ai capacitate să publici CV-urile și declarațiile de avere ale candidaților. Este pur și simplu de râs acest argument”, conchide jurnalista.
Potrivit Regulamentului privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile locale, candidatul la funcția de primar sau de consilier local va depune la Consiliul Electoral de Circumscripție câteva documente, printre care: CV-ul; declaraţia candidatului privind consimţământul său de a candida pentru funcţia de primar/consilier al consiliului local, conţinând totodată şi declaraţia pe propria răspundere despre lipsa interdicţiilor legale/judecătoreşti de a candida. De asemenea, la aceste acte se anexează și declaraţia de avere și interese personale a candidatului pentru ultimii doi ani anteriori anului în care se desfășoară alegerile, dar și declarația pe propria răspundere privind inexistența restricțiilor legale/judecătorești de a candida sau ocupa funcții publice etc.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Dacă ”pachetul de integritate” va trece de Parlament, c...
Consilierii raionali, orăşeneşti şi cei săteşti vor trebui să depună declaraţii de avere şi interese, după adoptarea de către Parlament a pachetului de legi privind sistemul de integritate. Proiectele au fost votate recent la Guvern, fiind o restanţă a implementării Planului de Acţiuni pentru aplicarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
Apartament nedeclarat al președintelui Curții de Apel B...
Președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, locuiește într-un apartament pe care nu îl indică în declarația sa de avere. Magistratul spune că îl închiriază, fiindu-i repartizat de Consiliul municipal Bălți atunci când s-a mutat cu traiul la Bălți, în 2012. Deși potrivit legii judecătorul ar fi trebuit să declare și apartamentul în care stă, chiar dacă nu îi aparține, ci doar îl folosește, el argumentează că nu era obligat să îl declare.
Invitație la masa rotundă „Legile imperfecte și tergive...
API şi portalul www.moldovacurata.md vă invită la masa rotundă „Legile imperfecte și tergiversarea procesului de consolidare a mecanismelor de control pun în pericol sistemul național de integritate”, care va avea loc marți, 24 ianuarie 2017, la hotelul „Jolly Alon”.
MAI vrea să-şi testeze angajații, de rând cu CNA
La trei săptămâni de la demararea procesului de testare a integrităţii profesionale a funcționarilor publici, divergenţele dintre instituţii ies la iveală. Bunăoară, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) insistă să le fie acordat dreptul de a-şi verifica propriii angajaţi. Deocamdată, în baza noilor prevederi, împuternicirea de a desfăşura astfel de testări o au doar Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). Conducerea Centrului deschide parantezele şi explică faptul că MAI încearcă astfel să obţină acces la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale în privinţă poliţiştilor, pe care ar urma să o deţină CNA şi SIS. Acest lucru, consideră angajaţii Centrului, ar duce la deconspirări şi scurgeri de informaţie.
Proiectul Melniciuc: unii judecători înstrăinează apart...
Unii judecători care au primit apartamente în anul 2015 în condiții preferențiale datorită unui proiect de construcție gestionat de magistratul Oleg Melniciuc s-au dezis deja de aceste locuințe. În baza de date Cadastru în prezent figurează alte persoane ca proprietari. Judecătorii au obținut apartamentele noi la prețul de 360 de euro pentru un metru pătrat, în timp ce pe piață prețul este de 500 - 600 de euro. Moldova Curată a încercat să afle motivele pentru care judecătorii au renunțat atât de ușor la apartamentele, în a căror construcție au fost investiți și bani publici - pentru arenda terenului Judecătoria sectorului Râșcani a plătit peste 2 milioane de lei. Astăzi prezentăm cazul magistratului Serghei Papuha.