CEC nu va publica declarațiile de avere ale candidaților la alegerile locale
La alegerile locale din acest an, Comisia Electorală Centrală (CEC) nu va publica declarațiile de avere și interese personale ale candidaților la funcțiile de primar și consilier local. Motivul - sunt prea mulți candidați și instituția nu are capacitatea operațională de a prelucra declarațiile și de a le plasa online. Jurnaliștii spun că lipsa declarațiilor de avere le îngreunează munca și privează alegătorii de posibilitatea de a se informa în special despre candidații puțin cunoscuți opiniei publice.
Dacă în campania electorală din luna februarie curent, pe pagina web a CEC au fost publicate declarațiile de avere ale candidaților la funcția de deputat, în această toamnă CEC nu mai repetă această bună practică.
Pe site-ul CEC declarațiile de avere sunt publicate doar pentru candidații la funcția de primar al municipiului Chișinău.
Favorizați – doar alegătorii din municipiul Chișinău
Pe site-ul Comisiei pot fi accesate doar CV-urile și declarațiile de avere pentru doi ani ale candidaților la funcția de primar în municipiul Chișinău. Pentru celelalte localități, informația lipsește. Așadar, dacă, de exemplu, la primăriile orașelor Ungheni, Cahul sau Bălți candidează persoane care până în prezent nu au deținut funcții publice și nu au depus declarații la ANI, alegătorii, practic, nu pot afla informații relevante despre ele.
CEC: ”Nu există o prevedere care ar obliga organul electoral să publice pe site aceste date”
Întrebată de ce nu publică declarațiile de avere ale candidaților la funcția de primar, Rodica Sîrbu, șefa Direcției comunicare, relații publice și mass-media din cadrul CEC, a răspuns că sunt prea mulți candidați și instituția nu are suficiente resurse umane să facă acest lucru. ”Diferența între alegerile parlamentare și cele locale o face numărul de candidați la funcțiile elective (de primar și consilier local). Competența de examinare a dosarelor și înregistrare a candidaților le revine organelor electorale inferioare. Tot de ele ține și asigurarea accesului public la informațiile despre venituri, avere etc. Nu există o prevedere care ar obliga organul electoral să publice pe site aceste date. Alegătorii, presa, alți subiecți electorali pot face cunoștință cu aceste informații, evident, cu stricta respectare a prevederilor legislației privind protecția datelor cu caracter personal. Asta înseamnă fără a fi copiate, fotografiate, filmate etc.”, a explicat reprezentanta CEC.
Alegătorilor din țară și jurnaliștilor le este îngrădit accesul la informațiile de interes public
Și pentru jurnaliștii de investigație care monitorizează trecutul și prezentul candidaților le este dificil să se informeze, atât timp cât CEC nu publică aceste declarații de avere și interese.
Anatolie Eșanu, jurnalist la publicația ”Ziarul de Gardă”, consideră că ar fi util dacă pe site-ul CEC ar fi publicate cel puțin declarațiile candidaților din orașele-centre de raion.
Mariana Colun: ”Este inadmisibil într-o societate pretins democratică să zici că nu ai capacitate să publici CV-urile și declarațiile de avere ale candidaților”
La rândul său, Mariana Colun, jurnalistă de investigație la portalul Anticoruptie.md, este de părere că CEC încalcă dreptul alegătorilor de a avea acces liber la informațiile de interes public. ”Pentru un jurnalist este extrem de greu să documenteze articole despre candidați în lipsa unui minim de informații de la care să pornească, pe care CEC este obligat să-l ofere. În perioada electorală, când interesul public este maxim, societatea mai mult ca oricând are nevoie de această informație, pentru a oferi un vot informat”. Jurnalista este de părere că motivul invocat de CEC este unul superficial și lipsit de sens. ”Dacă CEC nu are capacitate, să ne dea nouă voie să venim să luăm informația direct, neprelucrată, că noi capacitate găsim. Este inadmisibil într-o societate pretins democratică, în secolul 21, să zici că nu ai capacitate să publici CV-urile și declarațiile de avere ale candidaților. Este pur și simplu de râs acest argument”, conchide jurnalista.
Potrivit Regulamentului privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile locale, candidatul la funcția de primar sau de consilier local va depune la Consiliul Electoral de Circumscripție câteva documente, printre care: CV-ul; declaraţia candidatului privind consimţământul său de a candida pentru funcţia de primar/consilier al consiliului local, conţinând totodată şi declaraţia pe propria răspundere despre lipsa interdicţiilor legale/judecătoreşti de a candida. De asemenea, la aceste acte se anexează și declaraţia de avere și interese personale a candidatului pentru ultimii doi ani anteriori anului în care se desfășoară alegerile, dar și declarația pe propria răspundere privind inexistența restricțiilor legale/judecătorești de a candida sau ocupa funcții publice etc.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
INTERVIU// Dumitru Visterniceanu, fost judecător CSJ: ”...
Proiectul de lege privind unificarea sistemului de salarizare pentru bugetari i-a determinat pe mai mulți judecători să plece din sistem în ultima perioadă, susține fostul magistrat la Curtea Supremă de Justiție, Dumitru Visterniceanu, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El însuși a ales să părăsească CSJ, deși mai avea un an până la atingerea plafonului de vârstă, din același motiv.
Membrii CNI se pronunţă împotriva adoptării proiectului...
Membrii Comisiei Naționale de Integritate (CNI) critică proiectul de reformare a acestei instituții și acuză Ministerul Justiției că intenționează să creeze o ”instituție monstru” și să deraieze de la cursul european în combaterea corupției. Într-o scrisoare deschisă semnată de către 4 dintre cei 5 membri ai CNI (nu a semnaat doar președintele Comisiei, Anatolie Donciu) aceștia își exprimă îngrijorarea că instituția, care urmează să fie redenumită în Centrul Național de Integritate va fi transformată într-o instituție de tip ”dictatorial”. Ministrul Justiției, Vladimir Grosu, spune că dimpotrivă, competențele vor fi divizate între președinte și inspectorii de integritate.
Integritatea persoanelor de pe listele electorale, o aș...
Liste noi, nume vechi. O mare parte a numelor de pe listele partidelor care candidează la alegerile din 30 noiembrie sunt deja bine cunoscute Comisiei Naționale de Integritate (CNI) sau chiar instituțiilor de drept. Moldova Curată a analizat profilul de integritate al primelor 20 de persoane de pe listele a cinci partide, care, potrivit sondajelor de opinie, vor trece pragul electoral, deci vor avea reprezentanți în Parlament.
Preşedinţia ocolește legea: Ion Ceban, aflat în incompa...
Preşedinţia a găsit o modalitate inventivă de a-l păstra pe Ion Ceban, care este și consilier municipal, în funcţia de purtător de cuvânt al preşedintelui Republicii Moldova. După ce Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) s-a expus asupra situaţiei de incompatibilitate, Ion Ceban a fost angajat în funcţia de secretar al lui Igor Dodon, îndeplinind şi atribuţiile de purtător de cuvânt. Prin această schimbare, Ion Ceban a fost scutit de declararea veniturilor şi intereselor personale în calitate de persoană cu funcţie de demnitate publică.
UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşt...
Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.
Aici așteptăm comentariul tău!