CEC nu va publica declarațiile de avere ale candidaților la alegerile locale
La alegerile locale din acest an, Comisia Electorală Centrală (CEC) nu va publica declarațiile de avere și interese personale ale candidaților la funcțiile de primar și consilier local. Motivul - sunt prea mulți candidați și instituția nu are capacitatea operațională de a prelucra declarațiile și de a le plasa online. Jurnaliștii spun că lipsa declarațiilor de avere le îngreunează munca și privează alegătorii de posibilitatea de a se informa în special despre candidații puțin cunoscuți opiniei publice.
Dacă în campania electorală din luna februarie curent, pe pagina web a CEC au fost publicate declarațiile de avere ale candidaților la funcția de deputat, în această toamnă CEC nu mai repetă această bună practică.
Pe site-ul CEC declarațiile de avere sunt publicate doar pentru candidații la funcția de primar al municipiului Chișinău.
Favorizați – doar alegătorii din municipiul Chișinău
Pe site-ul Comisiei pot fi accesate doar CV-urile și declarațiile de avere pentru doi ani ale candidaților la funcția de primar în municipiul Chișinău. Pentru celelalte localități, informația lipsește. Așadar, dacă, de exemplu, la primăriile orașelor Ungheni, Cahul sau Bălți candidează persoane care până în prezent nu au deținut funcții publice și nu au depus declarații la ANI, alegătorii, practic, nu pot afla informații relevante despre ele.
CEC: ”Nu există o prevedere care ar obliga organul electoral să publice pe site aceste date”
Întrebată de ce nu publică declarațiile de avere ale candidaților la funcția de primar, Rodica Sîrbu, șefa Direcției comunicare, relații publice și mass-media din cadrul CEC, a răspuns că sunt prea mulți candidați și instituția nu are suficiente resurse umane să facă acest lucru. ”Diferența între alegerile parlamentare și cele locale o face numărul de candidați la funcțiile elective (de primar și consilier local). Competența de examinare a dosarelor și înregistrare a candidaților le revine organelor electorale inferioare. Tot de ele ține și asigurarea accesului public la informațiile despre venituri, avere etc. Nu există o prevedere care ar obliga organul electoral să publice pe site aceste date. Alegătorii, presa, alți subiecți electorali pot face cunoștință cu aceste informații, evident, cu stricta respectare a prevederilor legislației privind protecția datelor cu caracter personal. Asta înseamnă fără a fi copiate, fotografiate, filmate etc.”, a explicat reprezentanta CEC.
Alegătorilor din țară și jurnaliștilor le este îngrădit accesul la informațiile de interes public
Și pentru jurnaliștii de investigație care monitorizează trecutul și prezentul candidaților le este dificil să se informeze, atât timp cât CEC nu publică aceste declarații de avere și interese.
Anatolie Eșanu, jurnalist la publicația ”Ziarul de Gardă”, consideră că ar fi util dacă pe site-ul CEC ar fi publicate cel puțin declarațiile candidaților din orașele-centre de raion.
Mariana Colun: ”Este inadmisibil într-o societate pretins democratică să zici că nu ai capacitate să publici CV-urile și declarațiile de avere ale candidaților”
La rândul său, Mariana Colun, jurnalistă de investigație la portalul Anticoruptie.md, este de părere că CEC încalcă dreptul alegătorilor de a avea acces liber la informațiile de interes public. ”Pentru un jurnalist este extrem de greu să documenteze articole despre candidați în lipsa unui minim de informații de la care să pornească, pe care CEC este obligat să-l ofere. În perioada electorală, când interesul public este maxim, societatea mai mult ca oricând are nevoie de această informație, pentru a oferi un vot informat”. Jurnalista este de părere că motivul invocat de CEC este unul superficial și lipsit de sens. ”Dacă CEC nu are capacitate, să ne dea nouă voie să venim să luăm informația direct, neprelucrată, că noi capacitate găsim. Este inadmisibil într-o societate pretins democratică, în secolul 21, să zici că nu ai capacitate să publici CV-urile și declarațiile de avere ale candidaților. Este pur și simplu de râs acest argument”, conchide jurnalista.
Potrivit Regulamentului privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile locale, candidatul la funcția de primar sau de consilier local va depune la Consiliul Electoral de Circumscripție câteva documente, printre care: CV-ul; declaraţia candidatului privind consimţământul său de a candida pentru funcţia de primar/consilier al consiliului local, conţinând totodată şi declaraţia pe propria răspundere despre lipsa interdicţiilor legale/judecătoreşti de a candida. De asemenea, la aceste acte se anexează și declaraţia de avere și interese personale a candidatului pentru ultimii doi ani anteriori anului în care se desfășoară alegerile, dar și declarația pe propria răspundere privind inexistența restricțiilor legale/judecătorești de a candida sau ocupa funcții publice etc.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Colegii preşedintelui CNI: Anatolie Donciu a admis un c...
Patru membri ai Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) susţin într-o scrisoare adresată Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) că Anatolie Donciu, preşedintele instituţiei, a admis un conflict de interese atunci când a semnat acte ce îl vizau pe Mihail Gofman, fost ofiţer al Centrului. Angajatul CNA a fost eliberat din funcţie după ce colegii i-au monitorizat stilul de viaţă şi au ajuns la concluzia că acesta a admis mai multe încălcări. Cazul a ajuns la CNI după ce Ziarul de Gardă a publicat o investigaţie despre averile nedeclarate ale lui Mihail Gofman. Acum vrea să revină în funcţie, contestând în judecată decizia şefilor de a-l concedia şi având la îndemână actul Comisiei potrivit căruia el nu a încălcat legea atunci când şi-a declarat averea. Problema este că Anatolie Donciu a semnat documentul, deşi fiul său, Alexandru, a fost subalternul lui Mihail Gofman.
Judecători cu apartamente de pomană
Pe parcursul ultimilor cinci ani (2012-2017), din bugetul municipiului Chișinău au fost alocați peste 127 de milioane de lei pentru asigurarea cu apartamente a unor persoane care au dat Primăria în judecată cerând locuințe sau pentru încheierea cu aceasta a unor tranzacții de împăcare. Printre beneficiari de astfel de apartamente, dar și de bani, sunt și magistrați. Unii, deși au primit apartamente gratuite din fondul locativ al municipiului Chișinău, s-au îmbogățit între timp și cu alte locuințe: unele achiziționate la prețuri preferențiale, alte - cumpărate la preț de piață. Sunt și judecători care au părăsit sistemul judecătoresc la scurt timp după ce s-au pricopsit cu apartamente gratuite în Capitală.
Noul preşedinte al raionului Hânceşti, interceptat în d...
Anatolie Loghin, noul preşedinte al raionului Hânceşti, este unul dintre funcţionarii care apare în interceptările telefonice făcute publice acum doi ani și care sunt probe în dosarul fostului şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Nicolae Vicol. Pe atunci, Anatolie Loghin era şeful Inspectoratului de Stat Hânceşti, iar superiorul său îi sugera la telefon că „trebuie de lucrat ca toată republica să fie verde”.
Avocații Oleg Efrim și Ivan Ungurean candidează pentru...
Fostul ministru al Justiției, în prezent avocat și fondator al portalului avocaturii de afaceri Bizlaw.md, Oleg Efrim, a depus dosarul pentru a candida la funcția de membru al Consiliului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate. Despre asta a anunțat marți, 13 iunie, Ministerul Justiției, care a încheiat procedura de depunere a dosarelor. A doua persoană care a depus dosarul în acest concurs este avocatul Ivan Ungurean.
Iniţiative de contracarare a spălării banilor publici
Documentele naţionale şi internaţionale în domeniu atestă o îngrijorare vădită în legătură cu extinderea fenomenului de spălare a banilor şi cel al finanţării terorismului. Circulaţia capitalului, inclusiv fluxurile băneşti de origine suspectă, ia amploare. Sunt pe larg utilizate tehnologiile informaţionale alternative pentru transfer, care, în majoritatea cazurilor, privează de informaţie organele de supraveghere. O parte substanţială a capitalurilor provenite din activităţi ilicite ajung în sectorul economic legal. Activitatea criminală transnaţională profită uşor, pe de o parte, de nivelul sporit de organizare, iar pe de altă parte, de suportul informaţional şi financiar. Odată cu integrarea sistemului financiar şi celui nefinanciar naţional în economia mondială, aceste riscuri devin proprii şi Republicii Moldova.