Profil candidat: Inna Șupac
Integritatea în activitate politică
Inna Șupac (34 de ani) este deputată, licențiată în Relații Internaționale. Candidează pe lista națională a Partidului Comuniștilor. În anul 2006, imediat după studiile de licență, a urmat cursurile la Institutul European de Științe Politice din Moldova, instituție pe care a absolvit-o în anul 2007. De asemenea, Inna Șupac are studii de master în antropologie, fiind absolventă a Școlii Antropologice Superioare din Moldova.
Încă pe când era studentă, Inna Șupac a devenit membră a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM).
Din octombrie 2006 până în luna mai 2007 a lucrat în echipa președintelui țării de atunci, Vladimir Voronin, ocupând funcția de asistent secund în cadrul aparatul preşedintelui. Potrivit informațiilor din CV-ul său, publicat pe site-ul Parlamentului, din anul 2007 și până în prezent este prim-secretar al Uniunii Tineretului Comunist din Moldova.
În anul 2009, PCRM a decis să o înainteze pe Inna Șupac pe lista sa la alegerile parlamentare din acel an. Atunci a obținut un mandat de deputat. Astfel, din anul 2009 și până în prezent, în toate cele patru legislaturi, a rămas fidelă PCRM.
La alegerile parlamentare din anul 2014 nu a venit în Legislativ imediat, ea ocupând poziția a 23-a pe lista PCRM. Și-a ocupat fotoliul un an mai târziu când, în luna mai 2015, Irina Vlah a părăsit Parlamentul, fiind aleasă în funcția de bașcană a Găgăuziei.
În prezent, Inna Șupac este președinta Fracțiunii PCRM în Legislativ. De asemenea, în Parlament deputata este membră a Comisiei drepturile omului și relații interetnice.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Pe întreaga perioadă de când a venit în Parlament, Inna Șupac indică în declarațiile de avere din anul 2009 până în anul 2017 venituri doar din activitatea de deputată: salariu și îndemnizație. În declarația de avere din anul 2015, atunci când a revenit în Parlament, ea nu a indicat bunuri mobile sau imobile. Însă în declarația de avere și interese personale pentru anul 2017, deputata menționează că ar avea un apartament, deținut cu drept de abitație. Ea a precizat pentru portalul Moldova Curată că este vorba despre apartamentul-hotel, destinat deputaților care au venit în Legislativ din regiuni, și că acolo plătește doar facturile pentru întreținere. Totodată, ea a precizat că nu are mașină. Întrebată cu ce mijloc de transport se deplasează, Inna Șupac a răspuns că utiliza transportul public până a deveni președinta fracțiunii PCRM în Parlament. De atunci, are mașină de serviciu. Deputata a ținut să precizeze că ar fi gata să renunțe la această facilitate pentru a face economii din banii publici, dacă toți colegii ei ar proceda la fel.
Nu a fost vizată în controalele fostei Comisii Naționale de Integritate și nici în cele ale Autorității Naționale de Integritate. Pe numele ei nu figurează nici o afacere.
Integritatea în gestionarea funcțiilor publice
Nu există informații despre eventuale încălcări admise de către candidat în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid.
Cazier judiciar
Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Instituțiile statului nu sunt obligate să examineze pet...
Întrebare: As vrea să știu dacă instituțiile de drept/control - Poliția, Procuratura anticorupție, Centrul Național Anticorupție etc. examinează petițiile anonime? Cunosc persoane care ar vrea să sesizeze organele de drept despre anumite abuzuri, ilegalități dar le este frică să o facă.
Cum au fost pedepsiți funcționarii care s-au îmbogățit...
În prezentul articol mi-am propus să abordez instituţia îmbogăţirii ilicite prin prisma experienței altor state. Incontestabil, implementarea acesteia în ţara noastră ar asigura un plus de valoare activității Comisiei Naționale de Integritate şi ar constitui unul dintre cele mai importante instrumente de prevenire şi combatere a fenomenului corupţiei.
“Imperiul lui Gofman”, cu proprietăţi ieftine
Legislaţia actuală cu privire la declararea averii conţine reglementări lacunare în ce priveşte modul de indicare a valorii bunurilor, iar acest lucru permite funcţionarilor să indice preţuri mult mai mici chiar şi decât cele indicate în actele cadastrale. Astfel, legea prevede declararea valorii contractuale doar a bunurilor imobile neevaluate cadastral, însă unele persoane indică în formularul declaraţiei costul acestor proprietăţi, chiar dacă ele sunt înregistrate la Agenția Relații Funciare și Cadastru. Aşa a procedat şi Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție. El a indicat valori foarte mici ale imobilelor în raport cu estimările prezentate de Agenția Relații Funciare și Cadastru, iar asta a făcut ca CNI să claseze dosarul de verificare a lui Mihail Gofman.
Procuror DNA: Dacă sistemul judiciar nu îşi doreşte cu...
Procurorul șef-adjunct al Direcției Naționale Anticorupție de la București, Nistor Călin, spune că o combatere eficientă a corupției este posibilă doar în cazul în care există o voinţă a sistemului judiciar în primul rând și abia în al doilea rând a societăţii civile. În opinia sa, politicienii sunt ultimii care îşi doresc o reformă adevărată a sistemului judiciar, de aceea ei ar trebui determinaţi să o accepte.
Curtea Constituţională: Informaţiile despre utilizarea...
Funcționarii unei instituții publice care refuză să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru sunt obligați să demonstreze că divulgarea datelor pune în pericol securitatea statului și a cetățenilor. Decizia aparține Curții Constituţionale și a fost luată luni, 22 iunie. Magistrații au explicat că dreptul la informație poate fi restrâns doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protejarea cetățenilor sau asigurarea securităţii naţionale, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.
Contractele de achiziţionare a pâinii semnate de primar...
Comisia Naţională de Integritate (CNI) s-a autosesizat în baza unui articol publicat în luna februarie pe www.moldovacurata.md şi a constatat că primarul oraşului Ialoveni, Gheorghe Caracuian, a încălcat regimul conflictului de interese. Moldova Curată a descoperit că Primăria a cumpărat pâine pentru grădiniţele din localitate de la firma condusă de ginerele primarului. Astfel, Gheorghe Caracuian urmează să fie sancţionat contravenţional, iar contractul de achiziţie a pâinii ar putea fi anulat.
Aici așteptăm comentariul tău!