Profil candidat: Inna Șupac
Integritatea în activitate politică
Inna Șupac (34 de ani) este deputată, licențiată în Relații Internaționale. Candidează pe lista națională a Partidului Comuniștilor. În anul 2006, imediat după studiile de licență, a urmat cursurile la Institutul European de Științe Politice din Moldova, instituție pe care a absolvit-o în anul 2007. De asemenea, Inna Șupac are studii de master în antropologie, fiind absolventă a Școlii Antropologice Superioare din Moldova.
Încă pe când era studentă, Inna Șupac a devenit membră a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM).
Din octombrie 2006 până în luna mai 2007 a lucrat în echipa președintelui țării de atunci, Vladimir Voronin, ocupând funcția de asistent secund în cadrul aparatul preşedintelui. Potrivit informațiilor din CV-ul său, publicat pe site-ul Parlamentului, din anul 2007 și până în prezent este prim-secretar al Uniunii Tineretului Comunist din Moldova.
În anul 2009, PCRM a decis să o înainteze pe Inna Șupac pe lista sa la alegerile parlamentare din acel an. Atunci a obținut un mandat de deputat. Astfel, din anul 2009 și până în prezent, în toate cele patru legislaturi, a rămas fidelă PCRM.
La alegerile parlamentare din anul 2014 nu a venit în Legislativ imediat, ea ocupând poziția a 23-a pe lista PCRM. Și-a ocupat fotoliul un an mai târziu când, în luna mai 2015, Irina Vlah a părăsit Parlamentul, fiind aleasă în funcția de bașcană a Găgăuziei.
În prezent, Inna Șupac este președinta Fracțiunii PCRM în Legislativ. De asemenea, în Parlament deputata este membră a Comisiei drepturile omului și relații interetnice.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Pe întreaga perioadă de când a venit în Parlament, Inna Șupac indică în declarațiile de avere din anul 2009 până în anul 2017 venituri doar din activitatea de deputată: salariu și îndemnizație. În declarația de avere din anul 2015, atunci când a revenit în Parlament, ea nu a indicat bunuri mobile sau imobile. Însă în declarația de avere și interese personale pentru anul 2017, deputata menționează că ar avea un apartament, deținut cu drept de abitație. Ea a precizat pentru portalul Moldova Curată că este vorba despre apartamentul-hotel, destinat deputaților care au venit în Legislativ din regiuni, și că acolo plătește doar facturile pentru întreținere. Totodată, ea a precizat că nu are mașină. Întrebată cu ce mijloc de transport se deplasează, Inna Șupac a răspuns că utiliza transportul public până a deveni președinta fracțiunii PCRM în Parlament. De atunci, are mașină de serviciu. Deputata a ținut să precizeze că ar fi gata să renunțe la această facilitate pentru a face economii din banii publici, dacă toți colegii ei ar proceda la fel.
Nu a fost vizată în controalele fostei Comisii Naționale de Integritate și nici în cele ale Autorității Naționale de Integritate. Pe numele ei nu figurează nici o afacere.
Integritatea în gestionarea funcțiilor publice
Nu există informații despre eventuale încălcări admise de către candidat în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid.
Cazier judiciar
Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Primarul satului Oxentea, condamnat la închisoare cu ex...
Judecătoria raionului Dubăsari l-a condamnat pe primarul satului Oxentea, Valeriu Rusu, la 1,6 ani de închisoare cu executare pentru exces de putere și aplicarea violenței asupra unei persoane aflate în exercițiul funcțiunii, iar pe secretara consiliului local - la 5,5 ani de închisoare. Unul dintre capetele de acuzare a fost înstrăinarea ilegală a trei terenuri aflate pe malul Nistrului, în zona de protecție a râului. Terenurile ar fi proprietate a statului, dar sunt gestionate de Agenția „Apele Moldovei”. Inițial, în calitate de inculpat apărea și inginerul cadastral din sat, dar în privința lui fapta a fost recalificată drept contravenție și nu i-a fost aplicată o pedeapsă, deoarece a expirat termenul de prescripție. Primarul a fost acuzat și de faptul că a aplicat violența asupra a două angajate ale Inspectoratului Fiscal Dubăsari, care, la sfârșitul anului 2012, au venit în satul Oxentea pentru a efectua un control operativ la agenții economici de la piața locală. Valeriu Rusu spune că ambele dosare, de aplicare a violenței și de abuz de putere, au fost fabricate, la baza lor stând plângerile unui consilier local, care a condus anterior colhozul din localitate.
INTERVIU// Alina Mungiu–Pippidi: ”Corupția din Republic...
Corupția sistemică, așa cum este în Republica Moldova, nu poate fi combătută doar prin adoptatea unor legi și instituirea unor structuri anticorupție, susține politologul din România Alina Mungiu-Pippidi, expertă în politici publice, buna guvernare, lupta anticorupție și democratizare, autoare a volumului ”În căutarea bunei guvernări: Cum au scăpat alte ţări de corupţie?”.
Se apropie sfârşitul anului 2015, iar pe site-ul CNI în...
Până în prezent, doar 132 de declaraţii de venituri şi proprietăţi sunt plasate pe pagina web a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). În timp ce compania responsabilă de digitizarea declaraţiilor de avere şi CNI invocă motive tehnice, unii jurnalişti afirmă că publicarea declaraţiilor este tărăgănată intenţionat.