Profil candidat: Iurie Țap

Arhiva 4 februarie 2019 108

Integritatea în activitatea politică



Iurie Țap candidează din partea Blocului ACUM pe circumscripția uninominală nr. 8 Florești. El este deputat,  de profesie, istoric. În anii 70-80 a predat istoria la mai multe instituții din Florești, iar timp de doi ani a fost director al Şcolii medii moldo-ruse din această localitate. Din 1991 până în 1999 este vicepreşedinte al Comitetului executiv raional Floreşti. Pe parcursul anilor a trecut prin mai multe partide. În perioada sovietică a făcut parte din Partidul Comunist, această informaţie conţinându-se în biografia sa oficială. Astfel, în 1990 a fost numit secretar al Comitetului raional de partid. În 1999, la alegerile locale, candidează pe listele Alianței Centriste din Moldova și accede în Consiliul Județean Soroca. Ulterior este ales primar al orașului Florești, funcție pe care o deține timp de trei mandate consecutiv. În 2007 a candidat la alegerile locale pe listele Partidului Democrat și a acces în Consiliul Raional Florești. În 2009 aderă la fracțiunea Partidului Liberal Democrat, candidează la alegerile parlamentare pe listele acestei formaţiuni cu numărul 6 și accede în Legislativ. Trei luni mai târziu, își păstrează aceeași poziție în lista PLDM, respectiv și mandatul de legiuitor. La alegerile parlamentare din 2010 coboară trei poziții în lista partidului condus de Vlad Filat și din nou accede în Parlament. În 2014 se regăsește deja pe poziția a 16-a în lista PLDM şi ajunge din nou în Legislativ.

A mai participat pe listele PLDM și la alegerile locale din 2011, obținând un mandat în Consiliul Raional Florești. A renunțat însă la fotoliul de consilier în favoarea celui de deputat.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

În declarația cu privire la venituri și proprietate, completată înainte de alegerile din 2009, cea pentru anii 2007-2008, Iurie Țap a indicat încasări de 98.000 de lei din salariu, precum și două apartamente, unul la Florești, cu suprafața de 93 de metri pătrați, evaluat la 133.000 de lei, și altul la Chișinău, de 44 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 222.000 de lei. În 2009 deputatul indica aceleași proprietăți, precum și venituri în mărime de 130.000 de lei. În 2010, deputatul liberal-democrat a avut încasări de 201.000 de lei, în 2011 - 197.000 lei, iar la celelalte categorii informația a rămas aceeași. În 2012, Iurie Țap a trecut pe hârtie un automobil de model Chevrolet, în valoare de 170.000 de lei, pe care l-a luat în leasing. El a mai raportat veniturile din salariul său și al soției, în valoare totală de circa 230.000 de lei. În ultimii cinci ani, veniturile anuale ale deputatului liberal-democrat au crescut constant. Dacă în documentul privind veniturile prezentat în 2013 Iurie Țap raporta încasări în mărime de 279.000 de lei, din salariul său și al soției și plățile compensate de Parlament, atunci în 2014, veniturile lui s-au cifrat la 304.000 de lei. În 2015 parlamentarul a câştigat 349.000 de lei, iar în 2016, veniturile sale anuale au ajuns la 477.000, echivalentul a circa 40.000 de lei pe lună. În același an Iurie Ţap a luat un credit în valoare de 80.000 de lei, cu o rată a dobânzii de 17%. În 2017, veniturile deputatului au ajuns la 524.000 de lei, din salariul său și al soției, pensii și indemnizații.

Pe parcursul anilor Iurie Ţap a făcut donații impunătoare la partid. Astfel, în cadrul alegerilor parlamentare din 2014, acesta și-a ajutat formațiunea cu 100.000 de lei, echivalentul unei treimi din bugetul familiei sale pentru un an întreg, iar la alegerile locale din 2015 a vărsat în haznaua partidului alte 50.000 de lei, sumă echivalentă cu cea care apare la capitolul donații și în raportul financiar al PLDM prezentat la CEC. În 2016, deputatul a mai virat o sumă de 5.000 de lei în conturile partidului.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

Iurie Țap este membru al Comisiei administrație publică din Parlament. În calitate de deputat, în ultimii patru ani el și-a pus semnătura pe 40 de inițiative legislative. Dintre acestea, șase au fost respinse, iar șapte – adoptate.

În octombrie 2018, în presă a apărut informația precum că deputatul liberal-democrat Iurie Țap ar fi vizat într-un dosar deschis in rem (cu privire la faptă) încă în 2014, după ce în 2000, pe când era primar la Florești, a emis o dispoziție prin care a fost privatizat un teren care făcea parte din piața agricolă a URECOOP-ului Florești. Deputatul nu ar fi fost anunțat oficial despre deschiderea acestui dosar nici în 2014, dar nici pe parcursul următorilor ani. Țap menționa că terenul ce a fost privatizat de SRL nu era un teren liber, iar documentele pentru privatizare au fost pregătite de specialistul pentru reglementarea regimului proprietății funciare. Parlamentarul susține că în acest dosar i se incriminează că și-ar fi depășit atribuțiile și a permis privatizarea fără acordul Consiliului. Potrivit serviciului de presă al Procuraturii Anticorupție (PA), citat de Ziarul de Gardă, deputatul Iurie Țap nu are nici o calitate procesuală în vreun dosar instrumentat de PA.

„Cazier judiciar”

Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Iurie Ciocan: „Partidele care nu acumulează la alegeri...

Președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan, este de părere că „partidele care de două ori consecutiv în alegeri parlamentare nu se bucură nici de susținerea membrilor săi, deci acumulează un număr de voturi mai mic decât cel de membri declarați, trebuie lichidate”.

26 septembrie 2013
100
Arhiva

ALEGERI LOCALE, TURUL DOI: candidați și interese

În turul doi al alegerilor locale, care se va desfășura pe 3 noiembrie 2019, au acces și unii candidați care au la activ conflicte de interese recunoscute de autoritatea de profil. În unele orașe sunt pretendenți care, anterior, ocupând funcții publice, au încheiat contracte de achiziții cu firmele familiei sau au comis alte fapte calificate ulterior drept conflicte de interese. Majoritatea dintre ei nu au fost sancționați din cauza expirării termenului de prescripție.

01 noiembrie 2019
147
Arhiva

Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...

Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au  ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor. 

18 septembrie 2017
90
Arhiva

Profil candidat: Maxim Melnic

Maxim Melnic (35 de ani), șef de direcție la SA Regia Apă Canal, Soroca, este candidatul Partidului Șor pe circumscripția uninominală nr. 7 din mun. Soroca. Născut în or. Soroca, Melnic a absolvit Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, obţinând licenţa în Business şi administraţie.  Până în ianuarie 2018, când a devenit membru al Partidului Şor, a figurat în câteva partide: PLDM, Partidul Forţa Poporului şi PPEM.

05 februarie 2019
117
Arhiva

INTERVIU// Dumitru Visterniceanu, fost judecător CSJ: ”...

Proiectul de lege privind unificarea sistemului de salarizare pentru bugetari i-a determinat pe mai mulți judecători să plece din sistem în ultima perioadă, susține fostul magistrat la Curtea Supremă de Justiție, Dumitru Visterniceanu, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El însuși a ales să părăsească CSJ, deși mai avea un an până la atingerea plafonului de vârstă, din același motiv.

21 noiembrie 2018
84
Arhiva

(VIDEO) Ministrul Justiției: Presa nu mai este o sursă...

Presa nu mai este o sursă de informare veridică, de aceea Autoritatea Națională de Integritate (ANI) nu se va mai putea sesiza din materialele din mass-media, a declarat ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El a argumentat în acest mod excluderea mijloacelor de informare în masă din legea referitoare la ANI, ca surse din care inspectorii de integritate se vor putea sesiza pentru a face controale.

12 august 2016
85