Profil candidat: Iurie Tesa
Integritatea în activitatea politică
Iurie Tesa are 35 de ani și este originar din satul Copceac, raionul Ștefan Vodă. Este inginer de profesie, absolvent al Universității Tehnice din Moldova. A devenit membru al Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” (Platforma DA) în 2015, odată cu fondarea formațiunii politice. Anterior a făcut parte și din Platforma Civică „Demnitate și Adevăr”. În prezent este președintele organizației teritoriale din sectorul Buiucani, mun. Chișinău, a PPDA. În ultimii trei ani a fost implicat activ în acțiunile de protest organizate de PPDA. Candidează pe lista ACUM de pe circumscripția națională.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Din declarațiile de avere și interese personale depuse de Iurie Tesa între 2012 și 2017, rezultă că acesta a deținut, începând cu 24 octombrie 2012, funcția de inspector principal în cadrul Direcției supraveghere tehnică gaze a Inspectoratului Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase. Fiind în această funcție, Tesa a încasat, pe parcursul anului 2017, un salariu de 78 442 lei. Alte 14 mii de lei le-a obținut de la SRL „Centrul de Instruire și Producție”, SRL „Flacăra Albastră” și SA „Indmontaj”.â
În mai 2018 a plecat din funcția de inspector principal, iar câteva luni mai târziu, în decembrie 2018, Iurie Tesa a fondat firma „New Technolevel”. Tot el este și administratorul acestui SRL. „Am încercat să mă mai angajez undeva, am înțeles că nu este posibil și am decis să fondez această firmă. Încă are loc procedura de autorizare și așa mai departe. Întreprinderea se va ocupa de proiectarea și construcția rețelelor de apă, canalizare, încălzire, gaze”, a declarat Iurie Tesa pentru reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat.
În declarația pentru 2017, Iurie Tesa nu indică nicio locuință, în schimb, la capitolul proprietăți mobile arată că deține un automobil Opel Vectra fabricat în 2003 și cumpărat în 2010 cu 112 mii lei.
În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, care cuprinde anii 2017-2018, indică aceleași venituri și aceleași bunuri – mașina și salariile de la două locuri de muncă.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Nu există informații despre eventuale încălcări admise de către candidat în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
TRANSPARENŢA INSTITUŢIILOR PUBLICE – UN IDEAL GREU DE A...
La mai bine de 15 ani de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind liberul acces la informaţii de interes public, cele mai multe instituţii publice din România şi Republica Moldova încă nu îşi publică rapoartele anuale de activitate. Mai mult, deşi transparenţa decizională este reglementată în România din 2003 şi în Republica Moldova din 2008, există mari lacune în ceea ce priveşte participarea publică la actul decizional în ambele ţări, fapt cauzat nu numai de lipsa de înţelegere sau de capacitate de implicare a cetăţenilor şi organizaţiilor civice, ci şi de„închiderea” instituţiilor publice.
Obiectele de lux și colecțiile de artă deținute de func...
În declarațiile de avere făcute publice până acum, mulți dintre deputați, miniștri, judecători, funcționari la Președinție etc. indică faptul că dețin obiecte scumpe sau colecții de artă. Cu toate acestea, publicul nu poate afla despre ce obiecte anume este vorba, deoarece această informație a fost ascunsă în declarațiile de avere în timpul digitalizării.
Preşedintele CNI: „Vom rămâne la sapă de lemn, dacă nu...
Persoanele cu funcţii de răspundere în serviciul public ar putea avea posibilitatea, începând cu anul viitor, să-şi declare veniturile şi proprietăţile în formă electronică, printr-un program special numit „E-integritate”. Specialiştii afirmă că această modalitate va elimina erorile comise fără intenţie sau cu bună ştiinţă de către subiecţi, deoarece programul va include câmpuri de date obligatorii. Dacă acestea nu vor fi completate, declaraţia nu va putea fi recepţionată. Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) spune însă declararea electronică va fi posibilă de la anul viitor doar în situaţia în care deputaţii vor vota proiectele de lege care presupun reformarea CNI, dar şi modificarea formularului de declarare a averilor şi intereselor personale.
Candidatura consilierului democrat de la Palanca a stâr...
La doar două zile de când Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Legislativului a anunţat că pentru funcţia de membru în Consiliul de Integritate al ANI au depus dosarele două persoane, Parlamentul și-a selectat reprezentantul în această structură. Este vorba de Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CreDO). Unii deputați afirmă însă că celălalt candidat nu ar fi trebuit admis la concurs, deoarece ar fi membru al Partidului Democrat.
MAI vrea să-şi testeze angajații, de rând cu CNA
La trei săptămâni de la demararea procesului de testare a integrităţii profesionale a funcționarilor publici, divergenţele dintre instituţii ies la iveală. Bunăoară, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) insistă să le fie acordat dreptul de a-şi verifica propriii angajaţi. Deocamdată, în baza noilor prevederi, împuternicirea de a desfăşura astfel de testări o au doar Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). Conducerea Centrului deschide parantezele şi explică faptul că MAI încearcă astfel să obţină acces la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale în privinţă poliţiştilor, pe care ar urma să o deţină CNA şi SIS. Acest lucru, consideră angajaţii Centrului, ar duce la deconspirări şi scurgeri de informaţie.