Profil candidat: Marcela Adam
Integritate în activitatea politică
Marcela Adam (44 de ani) este vicepreședinte a Organizației de Femei a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și membră a Biroului Permanent Național din 2017. Candidează pe lista formațiunii pentru circumscripția națională.
La capitolul experiență și implicare civică și politică, Marcela Adam s-a evidențiat prin discursuri care vizează problemele sociale și de sănătate ale persoanelor cu dizabilități.
Potrivit CV-ului, Marcela Adam s-a născut în 1974 și de origine este din satul Isacova, raionul Orhei. A studiat la școala generală „Vasile Lupu” din Orhei, iar în perioada 1989-1993 a fost profesoară de clasele primare.
Din 1993 până în 1998 și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Litere. Din 2004 și până în prezent este lector la Universitatea de Stat din Moldova, în cadrul Departamentului de Lingvistică Română și Știință Literară a Facultății de Litere.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Potrivit declarației de avere și interese personale, depusă la Comisia Electorală Centrală, în perioada 1 ianuarie 2017 - 1 decembrie 2018, Marcela Adam a câștigat 98 de mii 523 de lei, din salariul de lector universitar. Alte 10 mii 336 de lei, i-a obținut din alte activități. Tot în această perioadă de doi ani, a făcut studii de doctorat și a avut o bursă în valoare totală de 2.673 de lei. Are în proprietate un intravilan cu suprafața de 0,0594 ha, pe care l-a obținut în 2004 și a cărui valoare declarată este de 117 mii 827 de mii de lei. Marcela Adam mai declară că din 2011 este proprietara unei case de locuit în orașul Ialoveni, cu o suprafață de 111,8 metri pătrați a cărei valoare este de 302 mii 570 de lei.
Un câștig mai mare în familie l-a avut, în aceeași perioadă, soțul Marcelei Adam. În aceeași declarație se arată că acesta a câștigat timp de doi ani un salariu total de aproximativ 250 de mii de lei, fiind angajat la reprezentanța locală a unei companii străine. Soțul candidatei este și proprietarul Topocart Group SRL, specializată în inginerie și consultanță tehnică.
Familia a obținut venituri de 20 de mii de lei din vânzarea unui autoturism, iar în acest an a procurat un Renault Symbol, fabricat în 2012, la preț de 57 de mii de lei.
Integritatea în gestionarea funcției publice sau de partid
Marcela Adam nu a deținut până acum vreo funcție publică sau de demnitate publică și nici nu a fost membră al unei asociații profesionale naționale sau internaționale. Pe lângă cotizația de membru de partid, Marcela Adam a declarat că a donat partidului 17 mii de lei, pe parcursul anului 2017 și 2018.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatei.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Cel mai bogat angajat al Centrului Naţional Anticorupţi...
Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), ar putea să revină în funcţie. Mihail Gofman, despre care Ziarul de Gardă a scris că ar fi cea mai bogată persoană de la CNA, cu avere înscrisă pe numele rudelor, a contestat în judecată decizia prin care a fost demis. În instanţă, ofiţerul CNA invocă faptul că atât membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), cât şi procurorii Anticorupţie au constatat anterior că el nu a încălcat legea. La rândul lor, reprezentanţii Centrului au cerut Parlamentului să anuleze actul CNI pentru că fiul lui Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, care a semnat documentul, a fost subalternul angajatului demis. În acest fel, potrivit juriştilor, a fost admis un conflict de interese.
Prima condamnare la închisoare, pentru acte de corupți...
Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație (FNSAA) „Agroindsind”, Sergiu Bernevec, a fost condamnat marți, 2 mai 2017, la 9 ani de închisoare cu executare pentru abuz de serviciu și delapidarea averii străine. Adjunctul acestuia, Sergiu Boța, a fost condamnat și el la 8 ani de închisoare cu executare, pentru un singur capăt de acuzare - delapidarea averii străine. Cei doi nu au fost însă încarcerați, deoarece sentința, dată de prima instanță, nu este executorie, urmând ca un titlu executoriu să fie emis după decizia Curții de Apel în acest proces.
ALEGERI LOCALE, TURUL DOI: candidați și interese
În turul doi al alegerilor locale, care se va desfășura pe 3 noiembrie 2019, au acces și unii candidați care au la activ conflicte de interese recunoscute de autoritatea de profil. În unele orașe sunt pretendenți care, anterior, ocupând funcții publice, au încheiat contracte de achiziții cu firmele familiei sau au comis alte fapte calificate ulterior drept conflicte de interese. Majoritatea dintre ei nu au fost sancționați din cauza expirării termenului de prescripție.
Procuror DNA: Dacă sistemul judiciar nu îşi doreşte cu...
Procurorul șef-adjunct al Direcției Naționale Anticorupție de la București, Nistor Călin, spune că o combatere eficientă a corupției este posibilă doar în cazul în care există o voinţă a sistemului judiciar în primul rând și abia în al doilea rând a societăţii civile. În opinia sa, politicienii sunt ultimii care îşi doresc o reformă adevărată a sistemului judiciar, de aceea ei ar trebui determinaţi să o accepte.