Profil candidat: Maria Ciobanu
Integritatea în activitatea politică
Până în anul 2010, când a fost aleasă în Parlament pe listele PLDM, Maria Ciobanu a făcut carieră în învățământul public. Potrivit CV-ului ei, publicat pe pagina web a Parlamentului, de la profesoară începătoare în 1977, a ajuns de două ori (1992 – 1994, 2007-2010) în funcția de director general al Direcției Generale Învățământ, Tineret și Sport Nisporeni. Cariera politică a Mariei Ciobanu a început în anul 2007, potrivit aceluiași CV, an în care a devenit membră a Partidului Social-Liberal (PSL), condus de Oleg Serebrian. După ce în februarie 2008 PSL a fuzionat cu Partidul Democrat din Moldova, Maria Ciobanu a aderat la Partidul Liberal-Democrat din Moldova, la care este acum (ianuarie 2019) vicepreședintă. În perioada 2014-2017, mai mulți deputați PLDM au părăsit partidul, aderând la PDM sau devenind neafiliați. Maria Ciobanu a rămas în componența fracțiunii PLDM, care numără cinci membri, comparativ cu 23, câți au acces în Parlament după alegerile din 30 noiembrie 2014. Liberal-democrații au declarat în 2016 că trec în opoziție.
Pe parcursul activității parlamentare, Maria Ciobanu s-a remarcat prin declarații dure în adresa deputaților care și-au lăsat partidele cu care au intrat în Parlament și au trecut la PDM, contribuind astfel la formarea majorități parlamentare dominate de PDM. În februarie 2018 ea anunța că ar fi fost amenințată cu răfuiala fizică dacă își mai permite să-și expună părerile critice. Deputata a depus o plângere la procuratură, în legătură cu acest caz.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Deputata Maria Ciobanu și-a declarat în fiecare an averile și interesele, începând cu anul 2007, când a acces în funcție publică în r. Nisporeni. Pe pagina web avere.md sunt disponibile toate declarațiile anuale ale Mariei Ciobanu, depuse fie la Comisia Electorală Centrală, fie la Comisia Națională de Integritate (actualmente – Autoritatea Națională de Integritate). De când a venit în politică, deputata declară în fiecare an că deține o garsonieră în or. Nisporeni cu suprafața de 33,6 m.p., pe care a dobândit-o prin repartiție în anul 1987, cu valoarea cadastrală de 200 mii lei, salariile de funcție și îndemnizațiile de consilieră. Din anul 2012 ea indică și pensia.
Începând cu declarația pentru anul 2015, Maria Ciobanu a adăugat la lista proprietățlor sale un imobil cu suprafața de 62 m.p., evaluat la 17 mii de lei cu tot cu terenul de 8 ari, și un teren cu destinația grădină cu suprafața de 30 ari, evaluat cu mai puțin de 4 mii de lei, ambele dobândite în 2015 prin moștenire. În declarația pentru anul 2016 Maria Ciobanu indică un cont bancar de depozit cu 103,8 mii lei, cont în care un an mai devreme se aflau 37,9 mii lei. Veniturile monetare ale deputatei în anul 2016 au constituit 142 933 mii lei, 11 mii lei – plăți compensatorii obținute de la Parlament, și 59 214 lei – pensie pentru limita de vârstă, care ajunge la aproximativ 5 mii de lei lunar. Pe perioada 2017 Maria Ciobanu a declarat salariul de deputată în mărime de 143 mii lei, pensia de 62 mii lei și plăți compensatorii din partea Parlamentului în valoare de 11 mii lei. Contul bancar a crescut până la 170 de mii de lei. Deputata nu declară interese în societăți comerciale sau asociații obștești.
Toate aceste proprietăți și surse de venit – salariul de la Parlament și pensia – se regăsescși în declarația depusă la CEC în campania electorală 2019.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Maria Ciobanu este membră a comisiei parlamentare cultură, educație, tineret, sport și mass-media. Pe parcursul activității sale, n-a fost vizată de anchete jurnalistice legate de abateri de la legislație, conflicte de interese sau nedeclararea veniturilor și intereselor.
Pe parcursul a două mandate de deputat, Maria Ciobanu a participat la elaborarea a 94 de proiecte de legi. Din cele nouă inițiative legislative, semnate și de către deputata Maria Ciobanu în anul 2018, una a fost respinsă de către majoritatea parlamentară, una a fost adoptată pe data de 18 octombrie, iar celelalte șapte se află în stadiu de examinare. Printre ele se află și Proiectul hotărîrii cu privire la constituirea Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor declarării indezirabile și îndepărtării sub escortă din Moldova a profesorilor de la rețeaua de licee ,,Orizont”.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravențională ale candidatei.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Chiar dacă şi-a recunoscut greşeala, un angajat al Depa...
Șeful adjunct al Direcției urmărire penală a Departamentului Poliției de Frontieră (DPF), Vitalie Lefter, a uitat să indice în declaraţia de avere pentru anul 2013 mai multe bunuri, între care un apartament, un autoturism, 10 conturi bancare și cota-parte de 90% din capitalul unei societăți comerciale. Ofițerul şi-a recunoscut greşeala în faţa membrilor Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), menţionând că despre existenţa unor bunuri nici nu a ştiut până acum. CNI însă nu l-a cruțat și a trimis dosarul la Procuratura Generală.
Primarul de la Bogzești refuză să-și concedieze sora și...
Primarul comunei Bogzești din raionul Telenești, Vasile Ozun, muncește la Primărie deja de 13 ani împreună cu sora sa, care este contabil-șef și refuză să o elibereze din funcție pentru a soluționa conflictul de interese. O perioadă primarul l-a avut în subordine și pe nepotul său, fiul surorii, care însă a demisionat în luna mai 2016. Vasile Ozun susține că nu este de acord cu decizia Comisiei Naționale de Integritate (CNI), care îi cere să soluționeze cumva coflictul de interese - să-și transfere sora în altă funcție sau să folosească altă variantă permisă de lege.
De luni până vineri - funcţionar public, sâmbăta şi dum...
În satul Grădiniţa din raionul Căuşeni, secretarul consiliului local deţine prin cumul şi funcţia de asistent social. Experţii afirmă că funcţionarul public nu are dreptul să primească alte remunerări decât din activităţi didactice, ştiinţifice sau de creaţie.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Este inacceptabil ca membrii CNI să aibă aceleași salar...
În Parlament, cu titlu de iniţiativă legislativă a unui deputat, a fost înregistrat un proiect de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative, care vizează activitatea Comisiei Naţionale de Integritate (proiectul nr. 441 din 06.11.2013).