Profil candidat: Maria Ciobanu

Arhiva 19 ianuarie 2019 1710

Integritatea în activitatea politică



Până în anul 2010, când a fost aleasă în Parlament pe listele PLDM, Maria Ciobanu a făcut carieră în învățământul public. Potrivit CV-ului ei, publicat pe pagina web a Parlamentului, de la profesoară începătoare în 1977, a ajuns de două ori (1992 – 1994, 2007-2010) în funcția de director general al Direcției Generale Învățământ, Tineret și Sport Nisporeni. Cariera politică a Mariei Ciobanu a început în anul 2007, potrivit aceluiași CV, an în care a devenit membră a Partidului Social-Liberal (PSL), condus de Oleg Serebrian. După ce în februarie 2008 PSL a fuzionat cu Partidul Democrat din Moldova, Maria Ciobanu a aderat la Partidul Liberal-Democrat din Moldova, la care este acum (ianuarie 2019) vicepreședintă. În perioada 2014-2017, mai mulți deputați PLDM au părăsit partidul, aderând la PDM sau devenind neafiliați. Maria Ciobanu a rămas în componența fracțiunii PLDM, care numără cinci membri, comparativ cu 23, câți au acces în Parlament după alegerile din 30 noiembrie 2014. Liberal-democrații au declarat în 2016 că trec în opoziție.

Pe parcursul activității parlamentare, Maria Ciobanu s-a remarcat prin declarații dure în adresa deputaților care și-au lăsat partidele cu care au intrat în Parlament și au trecut la PDM, contribuind astfel la formarea majorități parlamentare dominate de PDM. În februarie 2018 ea anunța că ar fi fost amenințată cu răfuiala fizică dacă își mai permite să-și expună părerile critice. Deputata a depus o plângere la procuratură, în legătură cu acest caz.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Deputata Maria Ciobanu și-a declarat în fiecare an averile și interesele, începând cu anul 2007, când a acces în funcție publică în r. Nisporeni. Pe pagina web avere.md sunt disponibile toate declarațiile anuale ale Mariei Ciobanu, depuse fie la Comisia Electorală Centrală, fie la Comisia Națională de Integritate (actualmente – Autoritatea Națională de Integritate).  De când a venit în politică, deputata declară în fiecare an că deține o garsonieră în or. Nisporeni cu suprafața de 33,6 m.p., pe care a dobândit-o prin repartiție în anul 1987, cu valoarea cadastrală de 200 mii lei, salariile de funcție și îndemnizațiile de consilieră. Din anul 2012 ea indică și pensia.

Începând cu declarația pentru anul 2015, Maria Ciobanu a adăugat la lista proprietățlor sale un imobil cu suprafața de 62 m.p., evaluat la 17 mii de lei cu tot cu terenul de 8 ari, și un teren cu destinația grădină cu suprafața de 30 ari, evaluat cu mai puțin de 4 mii de lei, ambele dobândite în 2015 prin moștenire. În declarația pentru anul 2016 Maria Ciobanu indică un cont bancar de depozit cu 103,8 mii lei, cont în care un an mai devreme se aflau 37,9 mii lei. Veniturile monetare ale deputatei în anul 2016 au constituit 142 933 mii lei, 11 mii lei – plăți compensatorii obținute de la Parlament, și 59 214 lei – pensie pentru limita de vârstă, care ajunge la aproximativ 5 mii de lei lunar. Pe perioada 2017 Maria Ciobanu a declarat salariul de deputată în mărime de 143 mii lei, pensia de 62 mii lei și plăți compensatorii din partea Parlamentului în valoare de 11 mii lei. Contul bancar a crescut până la 170 de mii de lei. Deputata nu declară interese în societăți comerciale sau asociații obștești.

Toate aceste proprietăți și surse de venit – salariul de la Parlament și pensia – se regăsescși în declarația depusă la CEC în campania electorală 2019.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

Maria Ciobanu este membră a comisiei parlamentare cultură, educație, tineret, sport și mass-media. Pe parcursul activității sale, n-a fost vizată de anchete jurnalistice legate de abateri de la legislație, conflicte de interese sau nedeclararea veniturilor și intereselor.

Pe parcursul a două mandate de deputat, Maria Ciobanu a participat la elaborarea a 94 de proiecte de legi. Din cele nouă inițiative legislative, semnate și de către deputata Maria Ciobanu în anul 2018, una a fost respinsă de către majoritatea parlamentară, una a fost adoptată pe data de 18 octombrie, iar celelalte șapte se află în stadiu de examinare. Printre ele se află și Proiectul hotărîrii cu privire la constituirea Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor declarării indezirabile și îndepărtării sub escortă din Moldova a profesorilor de la rețeaua de licee ,,Orizont”.

Cazier judiciar

Nu există informații despre antecedente penale sau contravențională ale candidatei. 

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Procuror DNA: Dacă sistemul judiciar nu îşi doreşte cu...

Procurorul șef-adjunct al Direcției Naționale Anticorupție de la București, Nistor Călin, spune că o combatere eficientă a corupției este posibilă doar în cazul în care există o voinţă a sistemului judiciar în primul rând și abia în al doilea rând a societăţii civile. În opinia sa, politicienii sunt ultimii care îşi doresc o reformă adevărată a sistemului judiciar, de aceea ei ar trebui determinaţi să o accepte.

14 decembrie 2015
1457
Arhiva

Judecătoarea Camelia Bogdan: „Banii lasă urme. Produsul...

Camelia Bogdan, judecătoare la Curtea de Apel București, a vorbit în cadrul unui interviu acordat portalului Moldova Curată despre măsurile care au ajutat România să obțină rezultate răsunătoare în lupta cu flagelul corupției. Magistrata a amintit și despre instrumentele pe care le folosește atât ea, cât și colegii săi pentru a reîntoarce în folosul societății bunurile care au ajuns ilegal în posesia celor dați pe mâna Justiției.

25 iunie 2015
1535
Arhiva

Familia președintelui Curții Constituționale, proprieta...

Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a intrat anul trecut în posesia unui imobil - spațiu comercial - în municipiul Chișinău, care valorează peste 2 milioane de lei, potrivit datelor cadastrale. Chiar dacă a indicat în declarația de avere faptul că imobilul a fost dobândit în baza unui contract de vânzare-cumpărare, magistratul spune că nu a dat niciun leu pe el și că de fapt, bunul i-a revenit prin succesiune după moartea tatălui său.

11 octombrie 2016
1355
Arhiva

Ziarul de Gardă: Palatul şi relaţiile unei judecătoare...

Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Împreună, ei mai deţin nouă terenuri, un automobil Hyundai Santa Fe, un Mercedes E 220 şi bonuri patrimoniale într-o societate pe acţiuni. Totodată, membrii familiei Chişca figurează în calitate de persoane afiliate în mai multe rapoarte ale BC Victoriabank prin intermediul unei firme, iar potrivit paginii web a unei companii germane, specializate în comercializarea hranei pentru câini şi pisici, pe adresa unde locuieşte magistrata este înregistrată o firmă din R. Moldova, reprezentantă a companiei germane „Happy Dog” („Câine fericit”).

17 martie 2014
1496
Arhiva

CNI se confruntă cu o lipsă de experiență

După nouă luni de la crearea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), instituţia care are rolul să verifice declaraţiile de avere şi de interese personale ale persoanelor cu funcţii de răspundere, nu are suficienţi angajaţi. Acest lucru îl specifică Adela Griciuc, şefa Direcţiei control conflicte de interese din cadrul CNI, într-un interviu acordat pentru portalul Moldova Curată.

11 iulie 2013
1398
Arhiva

От села Чишмикиой на место депутата НСГ баллотируются о...

Все кандидаты от избирательного округа № 16 с. Чишмикиой – мужчины. Предприниматель Леонид Киося выдвигается от «Нашей Партии», а Партия Социалистов поддерживает Михаила Бербера. Третий конкурент, Виталий Карагиорги, выступает как независимый кандидат, хотя на последних предыдущих выборах в Народное Собрание Гагаузии (НСГ) в 2012 г. представлял либерал-демократов.

25 octombrie 2016
3093