PROFIL CANDIDAT: Nicolae Molozea

Arhiva 11 februarie 2019 2041

Integritatea în activitatea politică



Nicolae Molozea este preşedintele raionului Ştefan Vodă, ales la începutul lunii iulie 2015. Din februarie până în iulie 2015 a fost deputat în Parlament, în fracțiunea Partidului Democrat. A acces în Legislativ fiind al 22-lea în lista PD. Până a ajunge în Parlament, timp de două mandate consecutiv a fost consilier raional la Ștefan Vodă din partea Partidului Comuniștilor, fiind ales în 2007, respectiv 2011. A fost preşedintele comisiei raionale pentru buget şi atragerea investiţiilor, membru al Consiliului administrativ al Incubatorului de Afaceri Ştefan Vodă. În prezent este preşedinte al Consiliului Regional pentru Dezvoltare (CRD) Sud.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Pe parcursul ultimilor patru ani, Nicolae Molozea a introdus informații diferite în declarațiile sale de avere și interese personale. Astfel, în declarația de avere pentru anii 2012-2013, prezentată la Comisia Electorală Centrală, Molozea a trecut pe hârtie venituri de 106.000 de lei pentru doi ani. El a mai raportat două apartamente, o casă de locuit, un garaj și patru hectare de teren arabil. În următoarele declarații de avere datele diferă.

Astfel, în actul pentru anul 2014, prezentat la Comisia Națională de Integritate (CNI), șeful raionului Ștefan Vodă raporta venituri de circa 94.000 de lei, din darea în arendă a unui teren, din salariul său de la Consiliul Raional Ștefan Vodă, de la compania IMP Prim SRL, specializată în livrarea produselor petroliere, fondată și administrată de fiul lui Nicolae Molozea. Conform declarației de avere a președintelui raionului Ștefan Vodă, IMP Prim SRL se pare că este o afacere de familie, întrucât și soția sa a lucrat acolo. De asemenea, o parte din venituri au venit de la firma Elex SRL. Și compania respectivă are activități în domeniul petrolier. Tot de la Elex SRL Molozea a obținut și dividende în mărime de 100.000 de lei. La capitolul terenuri, Nicolae Molozea a trecut pe hârtie trei terenuri agricole și unul intravilan, obținute drept moștenire în 1999, 2005, respectiv 2012. Suprafața totală a terenurilor este de peste 4,6 hectare, iar valoarea totală a acestora constituie circa 55.000 de lei. În actul prezentat la CNI, Molozea a mai raportat o casă de 150 de metri pătrați, evaluată cadastral la circa 177.000 de lei, obținută în 1999 drept moștenire, un apartament de 33,3 metri pătrați, neevaluat, cumpărat în 2011, precum și alte două imobile, de 65, respectiv 30 de metri pătrați, cu o valoare totală de aproximativ 51.000 de lei, care i-au revenit prin moștenire în 1999. Oficialul a mai raportat un automobil de model BMW, în valoare de 452.000 de lei, fabricat în 2011 și luat în leasing în 2015, precum și calitatea de asociat în trei companii – 10% din capitalul social în mărime de 50.000 de lei al companiei Elex SRL, 100% din capitalul social de 5.400 de lei al firmei IVS Lux SRL și alte 50% din capitalul social de 45.000 de lei al companiei Savin-S SRL, înregistrată pe numele soției.

În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2015, Nicolae Molozea a raportat venituri de circa 187.000 de lei, din salariul de parlamentar, cel de președinte al Consiliului raional Ștefan Vodă, precum și dividendele de la firma Elex SRL, din salariile soției, precum și din darea în arendă a unui teren agricol. La categoriile terenuri și clădiri, Molozea a introdus aceleași date ca și un an mai devreme. Au dispărut însă date despre bunurile mobile pe care le deține, precum și calitatea de asociat în cadrul companiilor IVS Lux SRL și Savin-S SRL, pe care o raporta în 2014. Molozea nu a indicat nici eventuale venituri din înstrăinarea cotelor părți sau a bunurilor mobile pe care anterior le avea în proprietate.

În declarația de avere și interese personale din 2016, funcționarul raporta venituri de peste 274.000 de lei, din salariul de președinte al Consiliului Raional, dividendele de la compania Elex SRL, salariile soției, precum și darea în arendă a unui teren agricol. Ca și în anii precedenți, Molozea a trecut pe hârtie terenurile agricole moștenite și imobilele pe care le deține, de această dată însă, imobilele cu suprafața de 65, respectiv 30 de metri pătrați, care anterior figurau ca „altă avere imobilă”, în 2016 au fost trecute drept apartamente. La capitolul cote-părți în capitalul social al companiilor este trecută o singură firmă – Elex SRL.

În declarația de avere și interese personale pentru 2017, Nicolae Molozea a raportat venituri duble față de cele din 2016. Astfel, de la Consiliul raional Ștefan Vodă el a ridicat un salariu de circa 147.000 de lei, în timp ce soția sa a înregistrat venituri din salariu de 124.000 de lei. Față de 2016, dividendele de la firma în care deține o cotă parte, Elex SRL, s-au înzecit, ajungând în 2017 la 244.000 de lei. Alte circa 4.000 de lei au fost acumulate din vânzarea unui lot de pământ, iar 6.400 de lei – din indemnizații. La capitolul terenuri au fost trecute cele trei loturi care i-au rămas în proprietate, iar la categoria clădiri și construcții, datele diferă față de anii precedenți. Astfel, Nicolae Molozea a raportat casa de locuit de 150 de metri pătrați și apartamentul de 65 de metri pătrați, un garaj de 28,1 metri pătrați și un imobil de 15,5 metri pătrați, moștenite în 1999, dar care nu figurau în trecut în actele prezentate la CNI/ANI, precum și un apartament de 70 de metri pătrați, cumpărat în 2012 cu 350.000 de lei. Cel din urmă de asemenea nu a figurat în trecut în declarațiile de avere ale funcționarului.

În ultima declarație de avere și interese personale depusă de Nicolae Molozea, pentru anii 2017-2018, acesta a indicat venituri de 540.000 de lei din salariul său și al soției, dividende în mărime de 260.000 de lei, precum și o indemnizație de 6.400 de lei. La capitolul bunuri imobile datele au rămas neschimbate.

La sfârșitul lui 2015 presa a scris că Nicolae Molozea a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, el fiind președinte de raion și totodată administrator al unei companii, lucru interzis prin lege. Această incompatibilitate a fost prezentă şi atunci când el a fost deputat, după alegerile parlamentare din noiembrie 2014, potrivit portalului Moldova Curată. Ziariștii făceau trimitere la documente de la Camera Înregistrării de Stat, care demonstrau că Molozea a fost nu doar fondator unic al firmei IVS-Lux SRL, dar şi administrator.

Nicolae Molozea a făcut în ultimii ani donații de zeci de mii de lei către formațiunile care l-au promovat. În campania electorală din iulie 2009, Molozea a făcut o donație în valoare de 6.000 de lei către PCRM, formațiune politică din care făcea parte în acel moment.

În campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2014, Molozea a făcut o donație în valoare de 95.000 de lei pentru Partidul Democrat. La alegerile locale din 2015, pe atunci viitorul președinte al raionului Ștefan Vodă, a donat Partidului Democrat 90.000 de lei. Această sumă este echivalentă cu cea care figurează în raportul PD privind donațiile făcute către partid pe parcursul anului 2015. În 2016, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, Molozea a donat 20.000 de lei pentru partid.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

Nicolae Molozea figurează într-un raport al Asociației Promo-LEX, privind observarea alegerilor prezidențiale din toamna lui 2016, la capitolul „Utilizarea resurselor administrative pentru promovarea concurenților electorali”. Potrivit raportului, „la data de 7 octombrie 2016, în or. Ștefan Vodă, în timpul programului de lucru, deputații PDM Dumitru Diacov și Valentina Buliga, președintele raionului Nicolae Molozea s-au întâlnit cu angajații spitalului raional”.

Cazier judiciar

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) inv...

Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) invită reprezentanţii mass-media la conferinţa de presă cu tema: „Trei ani de procese de judecată cu partidele politice din R. Moldova”.

28 noiembrie 2013
1593
Arhiva

Preşedintele Judecătoriei Râşcani a fost iertat de CNI...

Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani din municipiul Chişinău, şi-a promovat rudele angajate în această instanţă. Astfel, anul trecut, când sora soţiei sale a fost angajată în funcţia de grefieră, doar cu jumătate de salariu, la scurt timp, magistratul a emis un ordin prin care i-a acordat o normă deplină. Pe nepotul său l-a angajat prin cumul în calitate de administrator al reţelei de calculatoare a instanţei. Deşi a semnat mai multe acte administrative în situaţie de conflict de interese, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat cazul lui Melniciuc. Experţi anticorupţie cred că membrii CNI nu au procedat corect.

16 februarie 2015
2190
Arhiva

Profil candidat: Tudor Golub

Integritatea în activitatea politică

20 ianuarie 2019
1937
Arhiva

Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...

Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au  ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor. 

18 septembrie 2017
1834
Arhiva

Profil electoral: Marina Capsamun, candidată independen...

Marina Capsamun candidează independent la șefia primăriei din satul Avdarma, UTA Găgăuzia.

20 octombrie 2019
1705
Arhiva

Un primar a încheiat un contract cu firma fiului, invoc...

Tudor Istrati, primarul comunei Răuțel, raionul Fălești, localitate în care trăiesc în jur de patru mii de oameni, a încheiat un contract de achiziționare a serviciilor de transport cu firma fiului său. Tudor Istrati spune că știa că situația reprezintă un conflict de interese, de aceea nu a făcut parte din grupul de lucru care a selectat agentul economic. El adaugă că ar fi fost nevoit să contracteze firma fiului, întrucât la cele două concursuri de achiziții nu s-au înregistrat alte întreprinderi de transport.

28 septembrie 2018
1868