Democrata Tatiana Golban ar fi fost numită în funcția de șefă interimară a Direcției Educație Buiucani cu încălcarea legislației
Șefa interimară a Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Buicani din municipiul Chișinău, Tatiana Golban, ar fi fost numită în funcție, acum o lună, cu încălcarea legii. Cel puțin așa susțin unii juriști, care fac trimitere la Legea privind funcția publică. ”Odinul de numire este de contestat, întrucât Legea este absolut explicită în acest sens – doar funcționarii publici puteau fi numiți într-o astfeld e funcție”, spune experta anticorupție Mariana Kalughin.
Tatiana Golban, care este președinta organizației de femei din sectorul Buiucani a Partidului Democrat, a fost numită, la 18 mai 2019, în funcția de șefă interimară a DGETS Buiucani. Conducerea DGETS Chișinău, care a emis ordinul de angajare, a negat anterior că această numire ar avea legătură cu apartenența politică a Tatianei Golban.
Deputat: ”Este o numire politică”
Cu toate acestea, după publicarea pe Moldova Curată a unui articol la acest subiect, deputatul blocului ACUM Sergiu Litvinenco a anunțat public că aceasta ar fi o numire ”politică”, realizată cu încălcarea legii, întrucât Legea privind funcția publică și statutul funcționarului public prevede că în funcții de șefi interimari pot fi numite numai persoane care au activat în instituția respectivă și care au statut de funcționar public. Litvinenco, împreună cu actuala ministră a Educației, Culturii și Cercetării, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a cerut explicații de la DGETS Chișinău, argumentând că Tatiana Golban, nu a lucrat la DGETS, ea venind din funcția de directoare adjunctă de liceu.
În răspunsul expediat deputatului, Rodica Guțu, șefă a DGETS, susține că ar fi propus mai multor funcționari publici din cadrul direcției Buiucani să exercite interimatul, însă nimeni nu ar fi acceptat, de aceea s-a recurs la numirea Tatianei Golban, care a exercitat ”o funcție de conducere”, ”deține abilități manageriale” și ”cunoaște specificul activității și gestionarea mijloacelo financiare”.
Expertă anticorupție: ”Legea este absolut explicită în acest sens”
Solicitată să comenteze acest răspuns, experta anticorupție de la Asociația ADEPT, Mariana Kalughin, spune că prevederile legii nu lasă loc de interpretări: ”Prevederile art. 49 alin. (1) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public sunt absolut explicite - exercitarea temporară a unei funcţii publice de conducere se realizează prin asigurarea interimatului de către funcţionarul public din aceeaşi autoritate publică care îndeplineşte condiţiile de bază şi cerinţele specifice prevăzute în fişa postului aferentă funcţiei publice pentru care se asigură interimatul şi care nu are sancţiuni disciplinare nestinse. În acest sens, evident, respectivul ordin al Direcției generale educație, tineret și sport este de contestat, iar argumentele aduse în favoarea acestuia sunt irelevante. Or, în speță, Tatiana Golban, nefiind funcționar public din aceeași autoritate, nu întrunește condiția esențială pentru exercitarea interimatului”.
Tatiana Golban, care a candidat la ultimele alegeri parlamentare pe lista PDM, a fost numită în funcție după ce DGETS Buiucani a fost obligată de instanța de judecată să-l restabilească în funcție pe fostul șef, Ion Vrâncean. Acesta fusese cercetat într-un dosar de corupție. Vrâncean a fost reangajat și practic imediat demis. Valeriu Mîrza, șeful adjunct al DGETS Chișinău, ne-a declarat atunci: ”Noi am rugat-o foarte frumos (pe Tatiana Golban – n. n.) , având în vedere că ea activează în sector de foarte mulți ani, să ne scoată din impas în situația asta”. Solicitată imediat după numire, Tatiana Golban a refuzat să comenteze aflarea sa în noua funcție.
Viorica Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Integritatea autorităţilor naţionale este o precondiţie...
Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, ratificat de Parlamentul de la Chişinău la 2 iulie 2014, reprezintă un document complex, care vizează domenii esenţiale şi conţine prevederi importante referitoare la:
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Salariul de bugetar la CSM: 34 de mii de lei lunar pent...
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, a avut anul trecut un venit lunar de circa 38 de mii de lei. În jur de patru mii de lei pe lună a obținut din activitatea didactică și din dreptul de autor, însă cea mai mare sumă a ridicat-o în calitate de președinte al CSM: circa 414 de mii de lei anual sau peste 34 de mii de lei lunar.
