Proiectele de lege care propun amnistia fiscală au fost elaborate în grabă şi votate în taină
Iniţiativele legislative privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, înaintate de un grup de deputaţi democraţi, au fost votate în prima lectură, astăzi, 16 decembrie 2016, în pofida apelurilor societăţii civile, care au solicitat deputaţilor cel puţin să amâne examinarea. În timp ce unii parlamentari din opoziţie argumentau că cele două iniţiative ascund interese majore şi nu au fost consultate cu societatea civilă şi cu partenerii externi, deputaţii democraţi au insistat că iniţiativele vor aduce mai multă claritate şi precizie în averile celor care încă nu şi le-au declarat.
Deşi societatea civilă s-a împotrivit prin mai multe acţiuni, precum publicarea unui apel public şi organizarea unui flashmob, cele două proiecte au fost adoptate de majoritatea deputaţilor. Dezbaterea în plen nu a fost lipsită de acuzaţii la adresa autorilor proiectelor de lege. Deputatul liberal-democrat Grigore Cobzac a menţionat că proiectele vor facilita legalizarea averilor dobândite ilicit de către funcţionarii de la conducerea diferitelor instituţii de stat. "Astăzi funcţionează perfect schemele de la Întreprinderile de Stat "Poşta Moldovei", Moldtelecom etc. Pe de o parte avem aceste scheme, pe de altă parte avem legea care legalizează banii obscuri", a afirmat Grigore Cobzac.
Lege pe placul celor care „dorm cu frică”
Liberal-democratul i-a propus preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu, care este şi unul dintre autorii acestor proiecte de lege, să amâne examinarea, astfel ca iniţiativele să fie îmbunătăţite şi consultate atât cu societatea civilă, cât şi cu partenerii externi. Candu, la rândul său, a răspuns că proiectele nu sunt bine structurate şi a precizat că vor fi îmbunătăţite în lectura a doua.
În afară de democraţi, proiectele au fost susţinute şi de către unii liberali. Mihail Ghimpu, liderul fracţiunii, a declarat că acestea ar putea avantaja atât cetăţenii cu averi obţinute în mod ilegal, dar şi visteria statului.: "Poate este o idee nobilă: vor avea de câştigat cei care dorm cu frică, dar şi bugetul...", a spus liberalul.
Votate „cu grămada”
Deoarece aceste proiecte au stârnit reacţii în societate, un alt liberal-democrat, deputatul Tudor Deliu, a propus ca iniţiativele să fie votate nominal, de către fiecare deputat. Majoritatea aleşilor poporului au respins însă această solicitare şi au votat proiectele de lege.
Amintim că proiectul legii privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală prevăd că persoanele fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile nu vor fi sancţionate dacă le vor declara până la 15 aprilie 2017 şi vor plăti în favoarea statului 2% din valoarea averii nedeclarate. De asemenea, unul din proiectele propuse prevede ca legea privind Autoritatea Naţională de Integritate să fie amendată, astfel ca instituţia să nu poată verifica averea liberalizată.
Atât deputaţii din opoziţie, cât şi experţi în domeniul anticorupţie au precizat că aceste modificări contravin reglementărilor incluse în pachetul de integritate, care prevăd reformarea ANI şi condiţii mai dure impuse funcţionarilor, demnitarilor, judecătorilor, aleşilor locali etc. în procesul declarării averilor şi intereselor personale.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşt...
Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.
Curtea de Apel Chișinău: șeful de la Fisc din Ungheni...
Victor Reznic, şeful Inspectoratului Fiscal (IFS) din Ungheni, deține ilegal funcția publică în același timp cu mandatul de consilier raional. Acest fapt l-a confirmat, după Comisia Națională de Integritate (CNI), Curtea de Apel Chișinău, care a decis că funcționarul se află în incompatibilitate de funcții.
A fost ales ONG-ul care va expertiza politicile Guvernu...
Politicile publice în domeniile anticorupție și integritate ale Guvernului vor fi evaluate, până la mijlocul lunii iulie, de aceeași organizație neguvernamentală care a expertizat, în luna aprilie, reforma sectorului justiției. Institutului pentru Dezvoltare Moldova Cancelaria de Stat i-a încredințat recent alte două contracte pentru servicii de evaluare – anticorupție și integritate, fiecare a câte 1, 2 milioane de lei. Din diferite motive, concursul public de achiziție a acestor servicii a fost repetate de trei ori.
Secretariatul Parlamentului refuză în mod repetat să p...
Motivul invocat şi de această dată de către angajaţii Legislativului e că informaţia solicitată conţine date cu caracter personal şi că oferirea acesteia ar însemna „imixtiune în viaţa privată”. Experţii în finanţe publice, dar şi unii jurnalişti condamnă această atitudine a funcţionarilor şi spun că prin asemenea răspunsuri este sfidată legea.
Comisia de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău...
Eugeniu Garbuz, grefierul de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) care a înlocuit numele ”Plahotniuc” cu ”Filat” în procesul-verbal de audiere a lui Veaceslav Platon nu a fost sancționat. Președintele instanței a motivat că sancțiunea disciplinară nu poate fi aplicată, deoarece de la data săvârșirii abaterii disciplinare a expirat termenul de prescripție.
