Se caută un judecător la Curtea Constituţională
Curtea Constituţională a Republicii Moldova are de patru luni un judecător lipsă. Guvernul, instituţia căreia îi revine misiunea să numească un magistrat, nu se grăbeşte să găsească un candidat potrivit. Între timp, s-a vehiculat că fotoliul ar urma să revină PCRM. Reprezentanţii partidului resping însă că şi-ar dori această funcţie. Experţii nu neagă totuşi existenţa unor jocuri de culise prin care s-ar încerca promovarea unui candidat pe criterii politice.
Mandatul magistratului Petru Railean a expirat încă în octombrie 2014. De atunci Executivul ar fi trebuit să găsească un candidat potrivit care să-l înlocuiască, lucru care nu s-a întâmplat. „Sper că Guvernul nu a uitat că unui judecător i-a expirat mandatul. Vreau să cred că această tărăgănare a apărut din cauza elaborării unor proceduri transparente de numirea în bază de merite a unui magistrat la Curtea Constituţională. Între altele, observăm că puterea politică îşi permite luxul să piardă din timp şi să nu desemneze la timp nici avocaţii poporului, nici membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului”, a constatat avocatul Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice, instituţie care a atenţionat anterior despre necesitatea unui proces transparent de numire a magistraţilor la Curte.
Vladimir Grosu, noul ministru al Justiţiei, susţine că nu cunoaşte de ce nu a fost suplinită funcţia vacantă până acum. „Probabil a fost şi din cauza alegerilor. Odată cu numirea mea în funcţia de ministru, i-am atenţionat atât pe premierul Chiril Gaburici, cât şi pe reprezentanţii fracţiunii PLDM, de care am fost propus, despre necesitatea finalizării acestui proces. Am fost asigurat că procesul va fi reluat, fiind vorba de câteva săptămâni. Deci în curând chestiunea va reapărea pe ordinea de zi”, a declarat Vladimir Grosu.
Rodica Secrieru, secretar general al Curţii Constituţionale, spune că, deocamdată, activitatea instituţiei nu e blocată pentru că există cvorum. „Pentru cvorum e nevoie de patru judecători. Dacă ar fi o avalanşă mai mare de dosare, ar fi mai complicat. Fiecare magistrat este raportor pe anumite dosare”, a explicat Rodica Secrieru.
Între timp, s-a vehiculat că după ce a votat pentru Guvernul Gaburici, fracţiunea PCRM ar pretinde la fotoliul eliberat acum patru luni. „Nu am pretins şi nu pretindem la funcţii. Noi am deblocat situaţia ca Guvernul să poată funcţiona”, a declarat Violaeta Ivanov, preşedinta fracţiunii PCRM din Parlament.
„Să vedem cine va fi persoana numită, iar apoi se poate afla uşor dacă are sau nu vreo afilierea politică”, a spus în context, secretarul general al Curţii Constituţionale.
Ministrul Justiţiei a promis însă că va insista ca această funcţie să nu fie partajată politic.
Nicolae Osmochescu, expert în drept constituţional, admite existenţa unor intrigi politice. „Fiecare fracţiune parlamentară a încercat întotdeauna să aibă omul său în interiorul Curţii Constituţionale. Nu s-a văzut asta la numirile precedente? Partajarea funcţiilor pe criterii politice ne va duce la un adevărat haos”, a punctat Nicolae Osmochescu.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Victoria lui Ţuţu le va da bătăi de cap membrilor CNI
Victoria de săptămâna trecută pe ringul de kick-boxing a deputatului şi campionului mondial Constantin Ţuţu îi pune în dificultate pe membrii Comisie Naţionale de Integritate (CNI). Constantin Ţuţu este sigur că va primi o remunerare pentru munca depusă, însă nu ştie ce sumă anume. CNI însă nu are un răspuns cum poate fi calificat premiul bănesc pe care îl va primi acesta, deoarece, potrivit statutului de deputat, Ţuţu nu poate avea alte remunerări în afară de cele provenite din activitate didactică şi ştiinţifică.
Deputatul Boris Golovin deține două funcții concomitent...
Revenirea în Parlament a deputatului Boris Golovin, care a lucrat, în luna ianuarie 2016, timp de 29 de zile în postul de director al Centrului Național de Medicină Urgentă Prespitalicească (CNMUP), a nemulțumit fosta sa fracțiune, a Partidului Comuniștilor, care acum îi cere demisia. Liderul partidului, Vladimir Voronin, a depus o sesizare la Comisia Națională de Integritate (CNI) în care îi solicită să se pronunțe dacă Golovin se află sau nu în incompatibilitate de funcții. La ședința de vineri, 11 martie, CNI a pornit un control. La fel, fracțiunea cere ca Parlamentul să declare demisia de drept a acestuia, făcând trimitere la Constituție și la Legea cu privire la statutul deputatului. Boris Golovin spune însă că și-a suspendat contractul de muncă la CNUMP, de aceea nu poate fi vorba despre incompatibilitate de funcții.
Membrii CNI despre averile lor verificate de deputaţi:...
Toţi cei cinci membri ai Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) deţin bunuri nedeclarate, se arată într-un raport al unei comisiei parlamentare speciale, mandatată să verifice declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale acestora. La rândul lor, membrii CNI au declarat pentru portalul „Moldova Curată” că la mijloc este doar o eroare şi că anterior au oferit deputaţilor explicaţii privind conturile bancare sau maşinile nedeclarate, care ar figura pe numele lor.
Ruslan Caşu, candidatul la funcţia de procuror general...
Anul trecut, Ruslan Caşu, procuror în cadrul Procuraturii Ciocana din municipiul Chişinău,a primit de la Primăria capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.
Pensii de zeci de mii de lei. Sute de judecători și pro...
Zeci de judecători și sute de procurori au obținut în ultimii ani pensii mai mari după ce au dat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). În unele cazuri, judecătorii nu erau mulțumiți de pensii în valoare de 19 mii de lei și solicitau recalcularea. Cei mai mulți făceau referire la un articol din Legea privind statutul judecătorului (1995), care prevede că pensia reprezintă 80% la sută din mărimea salariului judecătorului ”plătit efectiv”. Așa cum între timp fie se majorau salariile magistraților în funcție, fie intrau în vigoare noi prevederi legislative, pensionarii din justiție și-au revendicat creșterea pensiei.