Primăria Chişinău i-a plătit preşedintelui Judecătoriei Străşeni peste un milion de lei, contravaloarea unui apartament cu două camere
Anul 2015 a fost unul norocos pentru Sergiu Osoianu, preşedintele Judecătoriei Străşeni. Astfel, în urma unui litigiu, Primăria municipiului Chişinău i-a achitat magistratului peste un milion de lei (echivalentul a 50 de mii de euro). Această sumă ar fi contravaloarea unui apartament cu două camere.
Cu opt ani în urmă Sergiu Osoianu a cerut de la Primărie spaţiu locativ pentru familia sa, invocând o prevedere din Legea cu privire la procuratură, în vigoare atunci. Pentru că instituţia i-a respins cererea, magistratul a acţionat-o în judecată şi în luna august 2008 a câştigat procesul. Municipalitatea nu a executat hotărârea instanţei, aşa că Sergiu Osoianu s-a adresat Oficiului de Executare Centru din municipiul Chişinău. Timp de câţiva ani, Osoianu aşa şi nu a primit locuinţă în capitală, titlul executoriu trecând de la un executor judecătoresc la altul.
Înţelegere cu primarul
Între timp, Sergiu Osoianu a devenit judecător la Judecătoria din Străşeni, apoi preşedinte al acestei instanţe. În luna martie 2014, acesta a încheiat o tranzacţie de împăcare cu Primarul municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, prin care Primăria se obliga să-i achite costul unui apartament cu două camere în schimbul locuinţei care urma a-i fi acordată în anul 2008. Într-un final, suma la care au ajuns părţile era de 50 de mii de euro.
Executorul judecătoresc Roman Talmaci a refuzat să semneze înţelegerea de împăcare dintre părţi, motivând că primarul Dorin Chirtoacă nu avea dreptul să încheie această tranzacţie, fără o decizie a Consiliului Municipal Chişinău (CMC).
În anul 2014, Osoianu l-a acţionat în judecată pe executorul judecătoresc Roman Talmaci. În luna septembrie, acelaşi an, Judecătoria Râşcani din municipiul Chişinău i-a dat dreptate executorului judecătoresc, motivând că debitorul, în acest caz, trebuia să fie CMC, care aprobă repartizarea locuinţelor şi decide repartizarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă.
Decizia CA Chişinău: „Au fost lezate drepturile CMC”
Sergiu Osoianu a atacat decizia la Curtea de Apel Chişinău, însă şi aici a pierdut procesul. Magistraţii de la CA Chişinău au argumentat că primarul Dorin Chirtoacă nu era îndreptăţit să încheie tranzacţia respectivă, în lipsa unei decizii a CMC, argumentând că prin astfel de acţiuni „au fost lezate drepturile CMC”.
Milionul de la Primărie
Deşi decizia CA Chişinău a fost irevocabilă din momentul emiterii, totuşi magistratul a intrat în posesia banilor. Direcţia Generală Locativ-Comunală şi Amenajare din municipiul Chişinău a confirmat acest lucru pentru Moldova Curată. „Creditorul Sergiu Osoianu a încheiat tranzacţie de împăcare şi i s-a achitat echivalentul unui apartament, respectiv dânsul nu are pretenţii la documentul executoriu”, se spune într-o notă informativă expediată de către DGLCA.
Moldova Curată i-a solicitat opinia lui Dorin Chirtoacă pentru a afla cum de s-a ajuns la această tranzacţie de împăcare cu Sergiu Osoianu. Contactat de câteva ori, edilul nu a răspuns la telefon. În schimb, Vadim Brânzaniuc, şeful Direcţiei relaţi cu publicul a Primăriei Capitalei a declarat pentru Moldova Curată că acest acord de împăcare a fost semnat ca urmare a deciziei de judecată prin care municipalitatea era obligată să-i acorde lui Osoianu spaţiu locativ.
Astfel, potrivit declaraţiei de avere pentru anul 2015, Sergiu Osoianu a încasat de la primărie peste un milion de lei (1.015.880), echivalentul a 50 de mii de euro. Executorul Roman Talmaci a declarat pentru Moldova Curată că, într-adevăr, Primăria municipiului Chişinău i-a acordat această sumă magistratului, în caz contrar, creditorul urma să se adreseze la CtEDO, iar statul ar fi pierdut mai mulţi bani.
Diplomă şi apartament de la CSM
Consiliul Superior al Magistraturii îl apreciază pe Sergiu Osoianu. În anul 2013, CSM i-a acordat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Cu un an mai târziu, Sergiu Osoianu a primit de la CSM un apartament achiziţionat la preţ preferenţial. El a solicitat atunci CSM să fie inclus în lista de beneficiari a magistraţilor care au nevoie de locuinţă în municipiul Chişinău. În acelaşi an judecătorul s-a împrumutat cu suma de jumătate de milion de lei, dintre care 270 de mii - de la o persoană fizică.
În declaraţia de avere a acestuia mai este indicat un venit salarial de circa 150 de mii de lei şi un automobil de model Honda CRV din anul 2007. Sergiu Osoianu nu a declarat nici un bun imobil. „Dar d-voastră sunteţi cumva organ de anchetă? Eu pe d-voastră nu vă văd acum sau ce, să bănuiesc că sunteţi aşa cinstită? Dacă aveţi nevoie de o informaţie oficială, atunci aveţi dreptul de a sesiza Comisia Naţională de Integritate sau Consiliul Superior al Magistraturii, căruia am să-i dau explicaţiile respective”, a declarat acesta pentru Moldova Curată.
Sergiu Osoianu: „Jurnaliştii nu sunt organe competente”…
Întrebat de ce totuşi a solicitat bani de la Primărie, dacă anterior a cerut spaţiu locativ, Osoianu a reproşat că jurnaliştii nu au dreptul să ceară aşa informaţii. „Nu sunteţi organul competent de a lua astfel de explicaţii şi încă la telefon. Este o hotărâre a instanţei de judecată, în urma căreia s-a recuperat un prejudiciu material. Alte date cred că nu mai pot să vi le dau la telefon. În primul rând, nu-i tactic să mă sunaţi la telefon şi să-mi daţi asemenea întrebări, pentru că eu nu văd cine este în partea ceea de linie. Eu, de exemplu, pot să mă prezint că sunt Papa de la Roma şi să vă sun să vă întreb dacă aţi fost la slujbă. În al doilea rând, faceţi o interpelare oficială. Dacă suma este indicată în declaraţia de avere, înseamnă că ea nu este luată din pod. Chiar atâtea întrebări? Eu nu vă înţeleg… Sesizaţi organele care trebuie şi eu am să prezint toată informaţia. Eu nu vă văd, nu vă cunosc. Aici e vorba de nişte chestiuni private. Am terminat discuţia cu d-voastră, văd că vorbesc degeaba şi pierd timpul. Eu sunt ocupat” şi magistratul a pus receptorul.
Menţionăm că judecătorii de la Curtea de Apel: Marina Anton, Ion Secrieru şi Mihail Ciugureanu au motivat în decizia luată că „prin hotărârea supusă executării din 26 august 2008 s-a dispus obligarea debitorilor să repartizeze creditorului (Sergiu Osoianu) şi membrilor familiei lui cu spaţiu locativ, fără a dispune împroprietărirea acestuia, în timp ce tranzacţia încheiată prevede transmiterea în proprietate a sumei de 50 de mii de euro, ceea ce contravine dispoziţiei hotărârii judecătoreşti şi temeiurile de emitere a acesteia”.
Colegiul Civil al CA Chişinău a mai argumentat că Legea cu privire la Procuratură, în vigoare până la 17 mai 2009, instituia obligaţia asigurării colaboratorilor Procuraturii cu locuinţă de serviciu, nu şi împroprietărirea acestora cu spaţii locative. „Astfel, tranzacţia încheiată nu doar schimbă sensul hotărârii supuse executării, dar contravine cadrului legal pertinent”, se mai spune în decizia CA Chişinău.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
O nouă iniţiativă a autorităţilor, criticată de experţi...
Pachetul de legi cu privire la reformarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) şi a sistemului de declarare a averilor şi intereselor de către persoanele cu funcţii publice riscă să rămână la nivel de proiecte, deoarece în prezent se elaborează o altă iniţiativă. Documentul prevede lichidarea CNI şi transmiterea atribuţiilor acesteia către Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Unii jurişti sunt de părerea că iniţiativa este periculoasă, deoarece va duce la concentrarea instituţiilor anticorupţie sub controlul unei singure forţe politice.
Adriana Bețișor: un milion de lei câștigat la nuntă și...
Procurora din Procuratura Anticorupție Adriana Bețișor, care a condus urmărirea penală în dosarul de trafic de influență și luare de mită al fostului premier Vlad Filat, a declarat pentru anul 2015 un venit de peste un milion de lei obținut din donațiile care i-au fost făcute la nunta sa cu actualul șef interimar al Direcției Antifraudă a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, arată o investigație a jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă, publicată joi, 7 iunie. Tot în anul 2015 ea a intrat în posesia unui autoturism Skoda Octavia nou, care valorează cel puțin 15 mii de euro. Adriana Bețișor a declarat pentru Ziarul de Gardă că acesta este un autoturism care aparține unei persoane aflate peste hotare, iar ea îl folosește prin mandat.
Ziarul de Gardă: Palatul şi relaţiile unei judecătoare...
Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Împreună, ei mai deţin nouă terenuri, un automobil Hyundai Santa Fe, un Mercedes E 220 şi bonuri patrimoniale într-o societate pe acţiuni. Totodată, membrii familiei Chişca figurează în calitate de persoane afiliate în mai multe rapoarte ale BC Victoriabank prin intermediul unei firme, iar potrivit paginii web a unei companii germane, specializate în comercializarea hranei pentru câini şi pisici, pe adresa unde locuieşte magistrata este înregistrată o firmă din R. Moldova, reprezentantă a companiei germane „Happy Dog” („Câine fericit”).
De frica testului de integritate profesională, funcțion...
Procesul de testare a integrităţii profesionale, demarat la 14 august, i-a făcut pe funcționaii care urmează să treacă prin acest filtru să solicite instruiri pentru situațiile în care li se propune mită. Astfel, potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), judecătorii, vameşii, poliţiştii, medicii au fost printre primii care au cerut să fie învăţaţi cum să procedeze. De exemplu, în primele două săptămâni, au fost înregistrate cazuri în care funcționarii au returnat banii fără să denunțe tentativa de mituire.
Aici așteptăm comentariul tău!