Sentința în dosarul Chirinciuc a fost publicată. Ministrul a recunoscut faptele comise, dar nu se știe cu cât s-a îmbogățit în urma acțiunilor ilegale
Fostul ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, a fost găsit vinovat de abuz de putere și trafic de influență, însă a primit o pedeapsă blândă, deoarece, împreună cu alți doi inclupați în acest dosar, și-a recunoscut pe deplin vina. Sentința motivată a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost publicată la 17 august 2017. În document sunt expuse faptele comise și recunoscute de ministru, însă nu este numită suma concretă a prejudiciului pe care fostul șef la Transporturi l-a adus statului.
În document se spune că ministrul Iurie Chirinciuc, în anii 2016 - 2017, împreună cu șeful interimar al Administrației de Stat a Drumurilor și cu doi oameni de afaceri, ar fi organizat o „schemă infracțională pentru a dobândi foloase și bani care nu li se cuvin”. Potrivit documentului, cei patru ar fi acționat concertat pentru a determina firma bulgară „Patstroy JSC”, care a câștigat o licitație a Băncii Europene de Investiții pentru reabilitarea unei porțiuni de drum de pe traseul Chișinău - Ialoveni, și subcontractantul acesteia - o firmă din Moldova, să cedeze o parte din volumul de lucrări în beneficiul altor companii. În urma presiunilor, aceste lucrări ar fi fost date spre executare către două firme apropiate ministrului.
Iurie Chirinciuc, în perioada exercitării mandatului, alături de colegii săi, pe șantierul de construcție a unui drum
Condamnat pentru acțiuni comise în anii 2015 și 2017
Judecătorul Sergiu Lazari a mai notat în sentință că astfel s-a urmărit „monopolizarea pieţei construcţiilor drumurilor prin concentrarea lucrărilor de executare a acestora de agenţii economici afiliaţi”.
Procurorii ar fi dovedit în instanță că, la indicația ministrului, firma moldovenească „Ecosem Grup”, care apărea ca subcontractant al companiei bulgare „Patstroy”, ar fi fost determinată să cedeze 30% din volumul lucrărilor pe care le avea de făcut pentru reabilitarea drumului unei alte firme, „Nouconst”. De asemenea, se afirmă că și asupra „Patstroy” ministrul și complicii săi ar fi făcut presiuni să transmită o parte din lucrările pe care le avea de executat unei firme protejate.
Din sentință nu este clar care urma să fie beneficiul personal (ilegal obținut) al ministrului Chirinciuc. Este notat doar faptul că o sumă de 80 de mii de euro „urma să revină factorilor de decizie din cadrul Administraţiei de Stat a Drumurilor”, împreună cu care ministrul ar fi organizat redistribuirea lucrărilor, respectiv a banilor pentru executarea acestora. Șeful intermar al Administrației de Stat a Drumurilor, care figurează în acest dosar, este cercetat într-un dosar penal separat.
Găsit vinovat și pentru faptul că nu a organizat, în anul 2015, un concurs de achiziții publice
Într-un alt episod, fostul ministru a fost găsit vinovat de abuz în serviciu. Instanța a stabilit că el ar fi cerut, ilegal, Administrației de Stat a Drumurilor să accepte ca SA „Drumuri Strășeni” să execute lucrări de reabilitare a unei porțiuni de drum Chișinău - Ungheni, care duce spre frontiera cu România, fără licitație și fără ca această întreprindere să aibă competențele respective. Lucrările valorau 8,4 milioane de lei. „Iurie Chirinciuc, făcând uz de situaţia de serviciu în calitate de Ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, întru evitarea licitaţiei ce se impunea conform legislaţiei în vigoare, sub pretextul executării lucrărilor de reabilitare a drumului R1 Chişinău – Ungheni, frontiera cu România, pentru asigurarea acceselor pe timp de iarnă către localităţile din vecinătate, a solicitat prin indicaţia scrisă şi contrasemnată de acesta, nr. 04/2-142 din 18.09.2015, adresată ÎS ,,Administraţia de Stat a Drumurilor”, executarea lucrărilor de reparaţie a sectorului de drum de acces spre st. Floreni, km 0 - 0,5, de către SA ,,Drumuri Străşeni”, nefiind compatibili în acest sens, având în sarcină doar întreţinerea drumurilor şi nicidecum reparaţia sau construcţia capitală în volum de 8404785,44 lei”, se spune în sentință. Acțiunea a avut loc în anul 2015. În sentință nu se spune care a fost beneficiul personal sau valoarea prejudiciului adus statului prin această acțiune.
Pentru că și-au recunoscut vina, Chirinciuc și cei doi oameni de afaceri au primit pedepse neprivative de libertate. Fostul ministru a fost condamnat la 1,4 luni de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și la plata unei amenzi de 15000 de lei, fără dreptul de a ocupa funcții publice timp de 5 ani. Unul dintre cei doi oameni de afaceri la fel a fost condamnat la 1,4 ani de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar al doilea - la plata unei amenzi de 45 de mii de lei.
Nu se știe deocamdată dacă această sentință, care este a primei instanțe, va fi atacată la Curtea de Apel, deoarece inculpații au fost de acord cu probele acumulate și au recunoscut faptele, solicitând să fie judecați în conformitate cu probele aduse de acuzare. Avocații și procurorul de caz nu au avut obiecții la aceste solicitări ale inculpaților.
Bunurile sechestrate vor fi restituite: autoturisme de lux ale oamenilor de afaceri și tablete Apple ale fostului ministru
Instanța a dispus ridicarea sechestrului de pe bunurile preluate în timpul percheziției: un Lexus RX200T, un iPhone A1688 și sume de 40 000 de lei și 5500 de euro de la unul dintre oamenii de afaceri condamnați, iar de la Iurie Chirinciuc - două tablete Apple și un laptop Sony. Bunurile vor ajunge la proprietari după ce sentința va deveni definitivă.
Iurie Chirinciuc a devenit ministru în anul 2015, din partea Partidului Liberal, în cadrul Guvernului Valeriu Streleț și a rămas în această funcție și din ianuarie 2016, când s-a format un nou Executiv, condus de democratul Pavel Filip. Chirinciuc a fost reținut și plasat în arest la 27 aprilie 2017. La 23 mai el a fost suspendat din funcție. Dosarul său a fost investigat într-o perioadă foarte restrânsă. La sfârșitul lunii iunie a fost trimis în judecată, iar la 9 august a fost deja pronunțată sentința.
Până a deveni ministru, Iurie Chirinciuc a fost un prosper om de afaceri, care, desfășura activități și deținea imobile în Republica Moldova și România. La alegerile parlamentare din 2014 a candidat pe listele Partidului Liberal și a devenit deputat. Atunci când a fost reținut, el a declarat că este victima unei comenzi politice. La fel a declarat și liderul partidului său, Mihai Ghimpu. Unul dintre deputații liberali, Lilian Carp, a declarat, cu referire la acest caz, că dosarul ar face parte dintr-un set de acțiuni puse la cale de Partidul Democrat pentru a scoate Partidul Liberal din alianța de la guvernare. În prezent, Guvernul Pavel Filip este format doar din reprezentanți ai PDM, în timp ce la învestire din el făceau parte și miniștri-liberali.
Notă: Sentința în dosarul Chirinciuc este redactată cu numeroase greșeli de exprimare și gramaticale, ceea ce face narațiunea confuză și ridică probleme de înțelegere a mesajului instanței.
Exemple:
„SA „Damuri Strășeni” (p. 7),
„sînt suficiente date cu privire la personalităţile inculpatului” (p. 12)
„cu care veste coproprietar al SRL ,,Lefcons Agro” (p. 7)
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Pentru cine votăm la alegeri? Iurie Leancă: cu guvernar...
Iurie Leancă este candidatul Partidului Popular European din Moldova (PPEM) înregistrat de CEC cu nr. 3 în cursa prezidențială. Este diplomat de carieră, angajat la MAE din 1991 în diferite funcții. În perioada 2001–2005 și apoi 2007–2009, a fost vicepreședintele companiei petroliere moldovenești „Ascom Group” a miliardarului Stati. În 2009 aderă la PLDM și devine ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova. În 2013-2014 este prim-ministru. În 2015 părăsește PLDM și fondează PPEM.
Octavian Grama va acţiona în judectată CNI pentru defăi...
În şedinţa de astăzi, 24 octombrie 2013, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că viceministrul Sănătăţii, Octavian Grama, a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Potrivit actului emis de CNI, oficialul a favorizat includerea în lista medicamentelor compensate de stat produsele unei firme în care soţia acestuia, Stella Grama, este directorul reprezentanţei din R. Moldova. Viceministrul Sănătăţii nu este de acord cu decizia Comisiei şi declară că va da în judecată instituţia pentru defăimare.
Cu venituri nedeclarate și cu un conflict de interese l...
A fost scutit de sancțiune pentru că a admis un conflict de interese, iar după doi ani a fost avansat în funcția de director al Agenției ”Moldislva”. Este vorba despre Ion Haralampov, care a arendat patru hectare de teren forestier atunci când conducea o subdiviziune teritorială din cadrul Agenției, deși legislația interzicea acest lucru.
Firma surorii directorului de la achiziții publice a câ...
O firmă fondată de sora directorului Agenției Achiziții Publice (AAP) Viorel Moșneaga a câștigat în ultimii ani contracte cu statul în valoare de 35 de milioane de lei. Asta a constatat o echipă de reporteri ai Ziarului de Gardă și ai Centrului de Investigații Jurnalistice. Potrivit investigației publicate astăzi, firma «Aldos Grup» a fost fondată în anul 2005 de către sora lui Viorel Moșneaga, Diana Cotruța, care avea atunci 21 de ani, împreună cu un partener. De activitatea firmei s-ar ocupa însă fratele lor, Dan Moșneaga.
Contractul încheiat de primarul din Mileştii-Mici cu so...
Primarul comunei Mileştii-Mici din raionul Ialoveni s-a condus de interesele personale atunci când a achiziţionat servicii de transport de la firma administrată de soacra sa. Constatarea aparţine Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), formulată în decizia din 29 mai. Astfel, primarul riscă o amendă, iar contractul semnat între cele două părţi ar putea fi anulat.
Primarul din Ghidighici, dintr-un conflict de interese...
La 19 februarie curent, primarul localității Ghidighici din muncipiul Chișinău, Ion Begleț, a fost condamnat de către judecătoria Buiucani pentru abuz în serviciu, deoarece acesta şi-a numit feciorul în calitate de viceprimar. Deţinând funcţia de viceprimar, fiul ar fi fost premiat ilegal de tatăl său. Alesul local a primit o amendă şi interdicție de a ocupa funcții publice vreme de cinci ani. Hotărârea de judecată emisă este cu drept de atac.
