Sergiu Ostaf şi Mircea Tanasov sunt candidaţii Legislatuvului la funcţia de membru al Consiliul de Integritate
Sergiu Ostaf şi Mircea Tanasov sunt singurii candidaţi din partea Parlamentului la funcţia de membru al Consiliului de Integritate. Tanasov este un simpatizant al Partidului Democrat, iar Sergiu Ostaf - directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO).
La 12 decembrie Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Legislativului a anunţat printr-un comunicat de presă că pentru funcţia de membru în Consiliul de Integritate din cadrul ANI au candidat două persoane: Mircea Tanasov şi Sergiu Ostaf. În comunicat se spune că audierea candidaţilor admişi la concurs va avea loc în cadrul şedinţei Comisiei la 14 decembrie 2016.
Tudor Deliu, vicepreşedintele Comisiei, a declarat pentru Moldova Curată că, iniţial, la acest concurs nu s-a înscris nici un candidat. “Ulterior, Parlamentul a prelungit termenul de înscriere şi am văzut că au fost depuse două dosare. Pe Sergiu Ostaf îl cunosc, însă nu ştiu cine este cea de-a doua persoană”, a menţionat Tudor Deliu.
Mircea Tanasov – consilier democrat în satul Palanca
Mircea Tanasov este în prezent consilier local în satul Palanca din raionul Ştefan –Vodă, ales în vara anului trecut pe lista democraţilor. Acesta a declarat pentru Moldova Curată că nu este membru de partid, ci doar simpatizant. La scrutinul local din vara anului 2015, Tanasov a candidat la funcţia de primar, tot din partea democraţilor. El însă a pierdut în faţa Larisei Voloh, care a candidat din partea liberal-democraţilor.
Sergiu Ostaf este directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO). Întrebat de ce nu şi-a depus candidatura la concursul de alegere a membrilor CI din partea societăţii civile, concurs organizat de Ministerul Justiţiei, Ostaf a menţionat că doreşte ca această structură din cadrul ANI să fie neafiliată politic. “Ministerul Justiţiei va veni cu un membru bun din partea societăţii civile, iar eu încerc să completez componenţa, făcând concurenţă eventualelor propuneri din partea legislativului. Să vedem cine e mai bun. Astfel adăugăm valoare şi asigurăm o prezenţă mai bună a oamenilor neangajaţi şi neafiliaţi în ANI”, a menţionat Sergiu Ostaf.
Au fost aleşi doar trei din cei şapte membri ai CI
Până în prezent, au fost desemnaţi doar trei membri ai CI din cadrul ANI. Este vorba de Victor Micu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mircea Roşioru, preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor şi Viorel Furdui din partea Congresului Autorităţilor Locale (CALM).
Urmează însă să fie aleşi şi doi membri din partea societăţii civile.
Consiliului de Integritate este o structură nouă în cadrul ANI. Acesta va elabora regulamentele concursurilor prin care vor fi aleşi preşedintele şi vice-preşedintele ANI, dar şi inspectorii de integritate.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Preşedintele CNI: „Vom rămâne la sapă de lemn, dacă nu...
Persoanele cu funcţii de răspundere în serviciul public ar putea avea posibilitatea, începând cu anul viitor, să-şi declare veniturile şi proprietăţile în formă electronică, printr-un program special numit „E-integritate”. Specialiştii afirmă că această modalitate va elimina erorile comise fără intenţie sau cu bună ştiinţă de către subiecţi, deoarece programul va include câmpuri de date obligatorii. Dacă acestea nu vor fi completate, declaraţia nu va putea fi recepţionată. Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) spune însă declararea electronică va fi posibilă de la anul viitor doar în situaţia în care deputaţii vor vota proiectele de lege care presupun reformarea CNI, dar şi modificarea formularului de declarare a averilor şi intereselor personale.
Preşedintele Judecătoriei Râşcani a fost iertat de CNI...
Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani din municipiul Chişinău, şi-a promovat rudele angajate în această instanţă. Astfel, anul trecut, când sora soţiei sale a fost angajată în funcţia de grefieră, doar cu jumătate de salariu, la scurt timp, magistratul a emis un ordin prin care i-a acordat o normă deplină. Pe nepotul său l-a angajat prin cumul în calitate de administrator al reţelei de calculatoare a instanţei. Deşi a semnat mai multe acte administrative în situaţie de conflict de interese, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat cazul lui Melniciuc. Experţi anticorupţie cred că membrii CNI nu au procedat corect.
Aparent conflict de interese: de facto - noră, de jure...
Situația de la Primăria Scorțeni, raionul Telenești, unde primara Tamara Verejan o are subordonată pe nora sa, a pus în dificultate Comisia Națională de Integritate. Contabila Primăriei, Veronica Lașcu, este soția fiului primarei, deci, în condițiile legii, nu ar fi trebuit să se afle în subordinea soacrei, întrucât intervine situație de conflict de interese. S-a aflat însă că deși locuiesc în aceeași casă, au făcut nuntă și cununie, nora și fiul primarei nu și-au înregistrat căsnicia la Oficiul Stării Civile. Respectiv, din punct de vedere juridic, primara și nora sa nu sunt persoane apropiate, adică nu fac parte din categoria de persoane care cad sub incidența Legii cu privire la conflictul de interese.
Acțiunile anticorupție – realizate cu ”deficiențe”
Din cele nouă acțiuni anticorupție menționate în Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE, autoritățile au reușit să realizeze cu succes doar două dintre ele. Este vorba de prelungirea de către Centrul Național Anticorupție (CNA) a termenului de implementare al Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) pentru 2016, dar și elaborarea de către Ministerul Justiției a legislației privind incriminarea utilizării contrar destinației și delapidării fondurilor europene și internaționale. Aceste concluzii sunt incluse în ”Raportul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (martie-iunie 2016)” și au fost prezentate la 6 iulie curent de câteva organizații neguvernamentale.
Invitație la masa rotundă „Legea privind liberalizarea...
Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul www.moldovacurata.md vă invită la masa rotundă „Legea privind liberalizarea capitalului: efecte economice și fiscale vs pericole de subminare a eforturilor anticorupție”, care va avea loc joi, 22 decembrie 2016, în sala de conferinţe a Hotelului „Jazz”.
